1,872 matches
-
văd - rămân buimac. 8 2262 Și toate-s potrivite, frumoase mădulări: O, mi se sfarmă mintea, și aerul pin nări Abia ajunge-n suflet... și inima se strânge, Te-aș omorî în brațe și mijlocul ți-aș frânge, Ți-aș sângera eu buza c-o crudă sărutare, Căci patima-mi de flacări vo margine nu are. 9 2262 Dintru-a vedea se naște-a îndrăgi. 10 2262 [Ce ascuțit]dezgheață privirea pătimașă Chiar bruma de pe ochii copilului din fașă. {EminescuOpVIII 145
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Romei ce-a smuls inima din Roma murindă 2257 Vultur ce-nota în giurul soarelui 2258 Vezi aripa-i dreaptă pe Roma, aripa-i stângă pe Romînia? Vulturul roman cu razele ochilor muiate-n Mediterana. {EminescuOpVIII 234} 2254 Vulturul își sângera pieptul de capul stîncelor cu părul de fier. Recea stîncelor ruină Încorporarea stîncei în Mihai Credința d-a fi o umbră a lui Mihai. Națiunea - stâncă. Generația - râu. Oamenii - valuri. [HILARIU] Ideea încorporărei lui Mars într-o sură stâncă din
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să relevăm însă un pasaj din acea adresă, care merită oarecare cenzură: În martie 1871 colonia germană din București se adună pentru a serba înfrîngerea Franței. Studenții din București, indignați de insulta adusă doliului nostru național, căci inimile tuturor românilor sângerau de nenorocirile Franței, împresoară sala banchetului, pătrund în ea și aruncă pe fereștri pe toți germanii, mai întîi pe consulul lor. 258 {EminescuOpXIII 259} Acestea sunt - fie cu iertare - lucruri cu totul neadevărate. Colonia germană serba nu înfrîngerea Franței, ci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
poetul de vedenii negre? Neliniștile lui se convertesc de regulă în mâhniri, similare uneori celor sadoveniene (Viața asta trece, Planeta moartă, Semne în noapte, Noapte nebună), în reflecții despre ineluctabil: „Viața asta trece, ca o zi,/ peste cireși în rod sângerați,/ peste câmpuri cu miei aurii,/ peste munții albi și curați...” Variante la primul vers reiau ritmic ideea: „Viața asta cade ca un zbor...”, „Viața asta piere ca un foc...” Performanțe în sintetizarea liniilor de forță relevă, fragmentar, Cartea Țării, suită
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
și extrem de slăbită. Avea dificultăți În a ridica orice lucru și trebuia pur și simplu să se sprijine pentru a urca cele patru trepte din fața casei sale. De asemenea acuitatea ei vizuală a devenit foarte slabă. Avea perioade În care sîngera puternic cu cheaguri. Doctorii de la spitalul Keiser i-au recomandat o transfuzie de sînge și histerectomia, dar, pe măsură ce problemele medicale au devenit din ce În ce mai evidente spitalul Keiser (accidental?) i-au refuzat asigurarea in cauza unei probleme administrative tehnice. Acest fapt s-
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
preocupare a revistei o constituie susținerea proiectului de unire națională și, în cadrul lui, mai cu seamă atenția acordată problemei Basarabiei: „Dacă ecoul plânsetelor ce ne vin din Transilvania e mai viu, nu înseamnă că sufletul curat, senin al basarabeanului nu sângerează” (10-11 / 1915). Totodată, sunt incluse în sumar numeroase articole ce explică apariția națiunii, rolul sentimentului patriotic în formarea spiritului național și în manifestarea conștiinței naționale. „Cronica evenimentelor” prezintă permanent evoluția frontului, știri despre „războiul” diplomatic, informează despre comunicările susținute la
GANDURI BUNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287153_a_288482]
-
al morții: „numaivădmoarteaîntunericulesteplindesânge” (Picături de ploaie). Ce nu acceptă însă poeta e regresiunea în turnul de fildeș al propriului eu, de vreme ce sursa răului nu se află doar în lume, ci și în sine: „neant, tu îmi amintești de noaptea ce sângerează/ în ochii mei./ creierul meu este sângele tău” (Cerul este strigătul). Neantului din exterior îi corespunde vidul interior, astfel încât ființa este supusă unui dublu asediu, disputată de două vârtejuri cu putere de aspirație egală. Acceptând că „numai superficialitatea are sens
MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288038_a_289367]
-
pe care nimeni în veci nu-l va supune!” Nicolae Iorga. Cărțile lui Nicolae Iorga. Articolele de revistă, studiile, pamfletele, portretele, polemicile. Șuvoi incandescent, fluid, frământat, torturat - rostogolind stâncile și pietrișul erudiției, turbureala patimii, și covârșind. Covârșind prin viziunea nesfârșită, sângerată de jăraticul amurgurilor apocaliptice, frântă de zăbala fulgerelor cu tăinuite și profetice tâlcuri. Viziune ce orbește ochii și apleacă frunțile. Și înfioară, rodnic, adâncurile sufletului. MIRCEA ELIADE N. Iorga a fost uluitor în însușiri ca și-n defecte, a fost
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
limbaj, poetul refuză totuși bucolicul sau spiritualizarea în manieră gândiristă. Natura, satul, oamenii, cu ritualurile, dar mai ales cu suferințele lor de chinuiți ai pământului - toate au o frumusețe frustă și aspră, colțuroasă: brazdele „fierb în gura sapei”, boii au „sângerat în jug”, solul e „mușcat” de unelte, pastelistul are „aripile înecate-n sânge”, lumina lunii cade-n „țăndări”, satul doarme „somn de metal”, în noaptea cu „păr de smoală” tăcerea dă un „chiot de spaimă”, spărgând „luna ca un ou
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
apreciere pot fi găsite în toate acele trei secțiuni. "[...] vad, brusc Văd, sîntem flăcări/ flăcări pâlpâitoare răsucite de vânt" (p. 14), "un sânge celest de imagini o lavă spectrală unde urcă artezian în cascade populații tinere" (p. 68), "cum să sângeri într-o existență supusă imaginii" (p. 96). Reținem prezentarea bisericii brâncovenești înfățișată "ca un acvariu de sticlă verde albastră" (p. 40): Și înăuntru era luminos și pustiu, o strălucire lăptoasă, aseptică, cântau mii de discuri și casete deodată, curgeau filme
Poetica magnoliei by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17176_a_18501]
-
caz, victima este rezultatul unui context obiectiv, destul de normal. Victima autentică, dimpotrivă, pare a fi fructul propriei sale fatalități subiective. În absența agresiunii victimizatoare, ea și-ar pierde identitatea, statutul și "gloria". Ce sens ar mai avea dacă n-ar sângera, eventual chiar în mod inutil? Ce proiect ar fi acela în care victima n-ar mai simți voluptatea călcării în picioare sau deliciul revoltei tardive și vane? Și cum să nu fie românul o victimă: a istoriei, a ungurilor, a
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
plângicând foșnetul singurătățiiva ajunge la osîngenuncheazăpe pragul tocit de durereși strigă-mătăcut... XI. CINE ALTUL..., de Teodor Dume , publicat în Ediția nr. 2276 din 25 martie 2017. Cine altul... aud dimineața un cor de păsări cu aripile frânte sau poate noaptea sângerează pe pervazul ferestrei lăsată interdeschisă în așteptarea umbrelor cine altul decât mine aude durerea cum trece prin lumină ca un fulger rostogolindu-se sub zid în căutarea a ceea ce am fost tăcut ca o umbră nelocuită de nimeni mă afund
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
fulger rostogolindu-se sub zid în căutarea a ceea ce am fost tăcut ca o umbră nelocuită de nimeni mă afund în mine și aștept cine altul... Citește mai mult Cine altul...aud dimineața un cor de păsăricu aripile frântesau poatenoaptea sângerează pepervazul ferestrei lăsatăinterdeschisă în așteptarea umbrelorcine altul decât mine audedurerea cum treceprin lumină caun fulgerrostogolindu-se sub zidîn căutarea a ceea ce am fosttăcut ca o umbrănelocuită de nimenimă afund în mine și așteptcine altul...... XII. MARIA-ANA TUPAN (ÎN CONTEMPORANUL NR.1
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
mare ne-a fost mirarea când am găsit ușa camerei deschisă, iar o parte din lucrurile mele furate! Dar, mergând În grajd pentru a vorbi cu servitorul, uimirea noastră ajunse la culme când descoperirăm că acesta plecase și că animalul sângera - iar la o privire mai atentă, am văzut că tendoanele de la picioare Îi fuseseră tăiate. În mod firesc, bănuielile noastre atât În privința furtului, cât și a mutilării calului nu se putură Îndrepta decât asupra servitorului dispărut - și, cum era imposibil
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
răspundea o orchestrație complicată a inteligenței, aceea pe cari o au deschizătorii de cale, creatorii de viață, scăpărătorii de idei, de aceea acest martir și acest fanatic a făcut o carte rece, o carte învățată, o carte folositoare, dar moartă. Sângerându-și palmele, adunase din cele patru părți ale lumii pietrele; dar nu știa cântecul tainic prin cari ele se reunesc de la sine și formează templul. Credea, desigur - și-i va fi fost dulce munca cu această mângâiere - că a făcut
Si totuşi. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289661_a_290990]
-
confortabile. 10. Trusă de comprese din tifon Din cauza umidității scăzute a deșertului acesta este considerat a fi unul din cele mai „sănătoase” (d.p.d.v al infecțiilor) locuri din lume. Deoarece sângele se îngroașă pe măsură ce vă deshidratați, e puțin probabil să sângerați, cu excepția cazului în care v-ați tăia o venă. Un caz bine documentat ne arată că un om pierdut și fără apă care și - a rupt hainele și a căzut pe cactuși ascuțiți și stânci, până când corpul i s-a
PROIECT DE CONSILIERE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Cenuşă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_910]
-
ați tăia o venă. Un caz bine documentat ne arată că un om pierdut și fără apă care și - a rupt hainele și a căzut pe cactuși ascuțiți și stânci, până când corpul i s-a acoperit de tăieturi, nu a sângerat până când a fost salvat și i s-a dat apă. Această trusă de comprese poate fi folosită ca frânghie sau pentru a vă înfășura picioarele, încheieturile și capul, inclusiv fața, ceea ce oferă o protecție în plus în fața deshidratării și a
PROIECT DE CONSILIERE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Cenuşă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_910]
-
sau băutura să nu vă intensifice durerile din cavitatea orală, iritând ulcerațiile existente. Păstrați igiena cavității orale printr-un periaj blând al dinților și prin folosirea unei ape de gură fără alcool. Dacă ulcerațiile din cavitatea orală se infectează sau sângerează, avertizați medicul dumneavoastră. Specialiștii se vor asigura că ulcerațiile cavității orale nu conduc la scăderi importante în greutate. DIFICULTĂȚILE LA ÎNGHIȚIRE Unii pacienți au dificultăți la înghițire, fenomen denumit „disfagie”. Se datorează radioterapiei sau tratamentului chirurgical în aria capului și
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
lanțurilor ne izbăviți/ Și aruncați-ne pâinea care v-a rămas”. Instrumentul izbăvirii sale, ca și a patronului serafimilor osândiți, e spânzurătoarea: „«Vagabonzi, hoți, nebuni. Lepădații noroadelor./ Casa lor e temnița. Puneți lacăte bune fiarelor»./ Odată-poate cu înfriguratele zori vom sângera/ Și spânzurătorile ne vor ridica la cer”. Cântăreț al propriului martiriu, S. a încercat, în ciclul Antirăzboinice, să dea accent liric și unor notații inspirate de tragedia umanității. Pe alocuri a izbutit. Un poem surprinde priveliști sinistre ale câmpului de
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
poeziei lui S., întoarsă spre un tărâm mitic, legendar: „Veneam din dulcea poveste a basmului, / ca o mănăstire scufundată într-un iezer, / ca o lacrimă în ochiul din creștet, / Înmulțeam peștii din albiile moarte, / Pâinea din grâul de piatră, / Și sângeram cu inima sfârtecată prin care trecea, / Pe gura vântului, câinele pământului” (Exodul de nouri). Lirismul conjugă interiorizarea ideilor cu apetența pentru sensurile etice și valorizează atât sursele foclorului, cât și modele poetice moderne. Voce înzestrată cu o anume gravitate, S.
SURU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
e un naturism cu accente de senzualitate candidă, analog, cu un spor de suculență, celui din Pașii profetului de Lucian Blaga: „O, pepenii iluminau cerul când se coceau./ Cu urmele dinților de iepuri în ei,/ Stelele noi le mușcau, le sângerau,/ Cu purpurii averse de ulei” (Amurg cu diavoli). Teritoriul liric este, de altminteri, o împărăție a organicului, în care făpturile umane se pot naște din plante: „La-nceputul lumii noastre delirante, / Când pământul se ținea de soare încă, / Sau cu-
PAUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288731_a_290060]
-
fără fior. Împătimit de literatură, N. apelează din plin la semnificații de sorginte livresca, la motouri și trimiteri, într-o dicție în care notațiile eliptice cenzurează trăirea lirica. Metaforă plurivalenta, umbră este duhul lucrurilor și al ființelor, „Scoasă-n afară, sângerează, / Ruptă de ele, dizolva, ucide”, sub stăpânirea ei „Trandafirii devin schelete triste, iar muzică / Putrezește lângă cenușă lor”. Umbră „crește singură, unde-i lumină / Și poate umili lumină”, „călătorește ușor și repede, măsura a timpului, dar și a curajului inutil
NOVACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288492_a_289821]
-
tot mai grea în suflet turburarea-i crește; / Gândul îl doare, îl frământă ca un cui / Și-l înglodește piatra pusă căpătâi. / Zile întregi și săptămâni, pe brânci, / S-a cățărat prin bolovani și stânci, / Prin bălării și spini a sângerat / Până ce oaia rătăcită a aflat.” Tematica de inspirație religioasă, comună în epocă, este văzută ca o cale către adevărurile ultime, către misterul care întemeiază lumea: „Cu palmele întoarse către cer, / Acoperindu-și chipu-nfricoșat sub haină, / Ilie cugetă la marele
NICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288456_a_289785]
-
modele celebre (lui Ion Barbu, de pildă, în Lasă-mi doar trecerea). Cu toate aceste ezitări, M. se așază în mod evident în linia neoexpresionismului ardelenesc, mai precis în descendența lui Lucian Blaga: „Prin lehuzele văi de prea strâmt suferind / Sângeră-n boabe pereții prin somn / Și clatină plânse icoanele verzi / Când zeii-ncolțirii adorm” (Treier cosmic). Sunt prezente și în versurile din Desprinderea fiului (1976) și Trăind într-o rază (1982) jaloanele specifice acestei orientări: mitul jertfei pentru creație, peisajul puternic
MORARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288247_a_289576]
-
face că studierea detaliilor pare indezirabilă, vocea presei libere le repugnă, iar culpa colectivă impune rapid sentimentul fraternității. Împăcarea cu satrapii este proclamată înaintea spovedaniei durerii. Pentru că liderii morali ai suflării creștinești refuză mărturisirea, rănile de pe memoria noastră națională încă sângerează. Oricât de abuziv, agravant și iresponsabil, comportamentul guvernanților poate fi explicat prin apelul la năravurile tranziției. Mult mai greu poți pricepe refuzul dialogului public în cazul atâtor episcopi chemați să slujească Evanghelia. Graba cu care se vrea lichidată, în termeni
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]