998 matches
-
ar fi crinul de pădure, arbuștii de cu- loare mov, narcisa galbenă cu trompă, care crește și pe la noi, dar și multe altele încă, toate dând peisajului un aspect coloristic pictu- ral. Am văzut până și toporași, și, mirați-vă, sânziene. Mi se părea că sunt la mine acasă. Nu mai spun de eleganta și spectaculoasa gențiană. Dar nu asemenea celei de la noi, de la Poiana Stampei, ci una cu tijă înaltă. Din florile ei se face un lichior delicios. Am și
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
ocupa un loc cât mai bun în clasamentul fi-nal, să parcur- gă străzile localității și să descopere felurite elemente cuprinse într-un program riguros întocmit. Trebuia să aduni: trei pietricele de creme- ne, o frunză de alun, o floare de sânziană, să descoperi o inscripție veche situată pe un zid, să găsești cinci animale carnivore dintr-un grup mai divers de mostre lucrate în ceramică, să pescuiești cât mai multe rățuște din cauciuc dintr-un bazin cu apă, într-un timp
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
de zile și au avut rolul "destructiv" de a fi promovat în paginile revistei incriminate poeți ca Ion Gheorghe, Ion Alexandru, Marin Sorescu, Gabriela Melinescu, Ion Pop, Leonid Dimov, Ov. Hotinceanu, etc., etc. și prozatori ca Ana Barbu, G. Bălăiță, Sânziana Pop, Alexandra Târziu, C. Georgescu, Maia Belciu etc., etc. dramaturgi debutanți și critici care s-au impus în ultima vreme, cum ar fi M. N. Rusu, Dan Zamfirescu și Marian Popa"6. Exemplificând atacurile, fizice și verbale, la adresa colaboratorilor săi
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pentru tinerii scriitori, și prin paginile Luceafărului s-au perindat mai toate numele reprezentative ale noului val al literaturii române: Ioan Alexandru, Nichita Stănescu, Ion Gheorghe, Ana Blandiana, Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Marian Popa, George Bălăiță, D.R. Popescu, Gabriela Melinescu, Sânziana Pop, Leonid Dimov, Ștefan Bănulescu, Gheorghe Pituț, Paul Goma, Augustin Buzura și mulți alții. Să fi fost o rușine faptul că Eugen Barbu a reușit să coopereze cu vechii reprezentanți ai literaturii române, interziși în anii proletcultismului, ca Petre Pandrea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de Chirurgie Cardiovasculară din Centrul de Cardiologie Iași unde încă de la prima intervenție chirurgicală pe cord deschis (8 Mai 2000, echipa chirurgicală: Dr. Grigore Tinică, Dr. Eugen Săndică, As. Alina Șovan, As. Dorina Baston; echipa anestezică: Dr. Victor Diaconescu, Dr. Sânziana Patrulea, Dr. Dan Dăscălescu, As. Irina Ciudin; perfuzioniști: As. Adrian Bujor, As. Marius Ciudin, As. Dan Eșanu) protecția miocardică se realizează pe durata clampării aortei prin administrarea de soluție cardioplegică cu sânge (soluție St. Thomas II, raport 1:1) cu
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
și folclorică, formație de cor laureată; - lac de acumulare folosit pentru alimeantarea cu apă a Sibiului; - rezervație complexă - rezervația naturală Iezerele CÎndrelului (600 ha); - locul nașterii lui Aurel Decei - istoric (1905-1976). - Hotel Boca del Rio, Cabana Toma; - Pensiuni turistice: Mândru, Sânziana, Crăcineasa 1, 2 și 3, Taban, Lacul de Argint, Norica, Călin, Maria Kober, Țepeș, Tărâmul Mândrului, Brad, Casa Lucas, Câmpeanu, Ihara, Conacul dintre Râuri. JINA. - centru etnografic și folcloric: centru artizanal, cojoace, pieptare, căciuli, etc., ansamblu folcloric laureat, festivalul folcloric
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Art Iași 2008 Luni, 19 mai: » Ateneul Tătărași, ora 18.00 - Amor venețian, Universitatea „Babeș-Bolyai“, Cluj » Teatrul „Luceafărul“, ora 20.00 - Dialoguri și fantezii în jazz, cu Ion Caramitru și Johnny Răducanu » Casa de Cultură a Studenților, ora 22.00 - Sânziana și Pepelea, Teatrul Național „I.L. Caragiale“, București Marți, 20 mai: » Ateneul Tătărași, ora 18.00 - Ploița, Facultatea de Teatru, Chișinău » Teatrul „Luceafărul“, ora 20.00 - Dragostea durează 3 ani, Compania de Teatru „D’AYA“, București » Casa de Cultură a Studenților
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
comunitatea? Probabil e prea devreme să aflăm. „Construiește-ți comunitatea!“, un proiect tangaProject (prin ONG „Ofensiva Generozității“), finanțat de AFCN 5 povești: Cod Roșu, Afară!, Fapte, Plasă, Live Regizori: Miruna Dinu, David Schwartz, Vera Ion, Ioana Păun, Bogdan Georgescu. Actori: Sânziana Nicola, Andreea Eșanu, Florina Gleznea, Maria Obretin, Sorin Poamă, Andrei Șerban, Alexandru Secareanu, Monica Marinescu, Ana Pepine, George Costea, Florina Gleznea, Kiki Găvruș, Edgar Nistor, Lala Misosniky, Andrei Ioniță. http://ofensivagenerozitatii.blogspot.com/ În chiloței și maiouț Mihaela Michailov Timp
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
și dureroasă a situației. Nu prea contează; în 3 zile am reușit să mă enervez cât pentru 3 stagiuni. Cea mai proastă piesă a fost cea a Teatrului Național din București, un remake, care se vroia modern, după Vasile Alecsandri, Sânziana și Pepelea. Cu o regie anostă și cu mari vedete înșirate ciorchine pe afiș, acest spectacol retrogradează și așa mult hulitul Național în categoria Căminelor Culturale, subspecia emisiuni teve de divertisment, în genul mare al umorului forțat și grobian. O
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
Una din bogățiile acestor locuri o constituie pajiștile de fân care se află în jurul pădurilor, în poienile pădurilor și în locuri ce nu pot fi cultivate cu cereale. Rămân de neuitat priveliștile frumoase oferite de aceste terenuri unde înfloresc romanița,sânzienele, sulfina, coada șoricelului, rochița rândunicii peste verdele crud al ierbii de primăvară și care încântă ochiul călătorului în mod plăcut. De-a lungul pârâului Bașeu, pe malurile iazurilor și mai ales în Lunca Prutului crește stuful care este folosit la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu lumină puțină și ceață din belșug, dar care vine și în vechea sau fosta patrie unde se întâlnește cu poeții, cu prietenii. Vine în România să-și lanseze cărți, să se întâlnească cu Denisa (Comănescu), ori cu Ileana (Mălăncioiu), Sânziana (Pop), să ia premii, să participe la lansări de carte proprie sau de carte tradusă. Viața ei culturală este pulsatorie, mozaicată, cu izbânzi în desen, în roman, în poeme, în traduceri, în critică de artă, în conferințe mai ales despre
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ca semn al înstrăinării în Nuntă în Cer, "Zacharias" din Pe strada Mântuleasa, Anghel D. Pandele din Nouăsprezece trandafiri etc.). Matei Călinescu se oprește asupra numelui recurent din proza lui Eliade, Ileana, și îl analizează în strânsă legătură cu sărbătoarea Sânzienelor. Vorbind despre această ipoteză etimologică, Matei Călinescu 17, interpretează cele două fețe ale sărbătorii ca suprapuse, dar distincte: pe de o parte, cea creștină care marchează nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (derivarea etimologică nesigură din latină, Sanctus Johannis) și cea păgână
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sărbătorii ca suprapuse, dar distincte: pe de o parte, cea creștină care marchează nașterea Sfântului Ioan Botezătorul (derivarea etimologică nesigură din latină, Sanctus Johannis) și cea păgână care o are în vedere pe zeița Diana (etimologie considerată incertă, dar sugestivă: Sânziana=Sancta Diana). De asemenea, referindu-se la Noaptea de Sânziene, vedea ca pe un exemplu clar de coincidentia oppositorum, simbolismul (împins până la alegorie) al celor două atracții simultane ale lui Ștefan Viziru, după cum indică numele femeilor iubite: Ioana, nume ce
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
până la alegorie) al celor două atracții simultane ale lui Ștefan Viziru, după cum indică numele femeilor iubite: Ioana, nume ce trimite la sărbătoarea creștină a lui Ioan Botezătorul și Ileana care se referă la personajul de basm, Ileana Cosânzeana (Sancta Diana/Sânziana) a cărei sărbătoare folclorică este tot în 24 iunie 18. Acestea reprezintă "instinctul vieții" (Ioana) și "instinctul morții" (Ileana), "aplecarea secretă spre autodistrugere" a lui Ștefan, "tentația Thanatos-ului"19. La rândul său, eroul romanului, Ștefan (gr. stephanos = coroană) este și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Istoria nu i-a lăsat însă răgaz"8. Occidentul l-a impus pe Eliade ca savant, în detrimentul romancierului, a cărui operă va fi adumbrită: dacă savantul este atât de recunoscut încât studiile sale trec în "carte de buzunar", Noaptea de Sânziene în care își pune speranța de a fi recunoscut ca romancier nu dobândește "marele ecou pe care l-ar fi meritat"9. M. Lovinescu afirmă că insuccesul parțial al Nopții de Sânziene l-a împins pe Eliade spre o răscruce
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mai exact, irecognoscibil sub fervoarea blândă și cumpătata serenitate care caracterizează toate modurile românești de a fi în lume"9; trimiterea este, după cum afirmă Matei Călinescu, la personajul de basm Ileana Cosânzeana, pe care o relaționează cu sărbătoarea folclorică a Sânzienelor, în derivare etimologică Sancta Diana 10. Numele este recurent în proza scriitorului, iar etimologia lui l-a interesat, se pare, pe savant, de vreme o analizează în volumul al treilea din Istoria sa: numele zeiței Diana a devenit în românește
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
din Istoria sa: numele zeiței Diana a devenit în românește zâna, prin varianta intermediară, dziana; un derivat este zânatec, cu sensul de zăpăcit, nebun, luat de Diana (de zâne). Ipoteza etimologică a lui Eliade se bazează pe importanța cultului Dianei: "Sânzienele, zâne mai degrabă binevoitoare, au împrumutat numele lor importantei sărbători creștine a sfântului Ioan Botezătorul"11. Am considerat necesar apelul la lingviști pentru a lămuri acestă etimologie. Dacă pentru lexemul zână, există părerea unanimă că provine din Diana 12, cu privire la
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mai degrabă binevoitoare, au împrumutat numele lor importantei sărbători creștine a sfântului Ioan Botezătorul"11. Am considerat necesar apelul la lingviști pentru a lămuri acestă etimologie. Dacă pentru lexemul zână, există părerea unanimă că provine din Diana 12, cu privire la numele Sânzienelor etimonurile au variat între Sanctae Dianae și Sanctus Johannes (Sextil Pușcariu stabilește etimonul Diana, pentru cuvântul zână, în schimb, în numele sărbătorii, cel de-al doilea element de compunere este Johannes 13; Al. Rosetti consideră varianta corectă "Sanctus Johannes, cu un
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
variat între Sanctae Dianae și Sanctus Johannes (Sextil Pușcariu stabilește etimonul Diana, pentru cuvântul zână, în schimb, în numele sărbătorii, cel de-al doilea element de compunere este Johannes 13; Al. Rosetti consideră varianta corectă "Sanctus Johannes, cu un singular refăcut, Sânziană"14, deși etimologia cuvântului zână o notează ca fiind din lat. Diana 15, arătând și modificările fonetice care au condus la această formă 16; interpretarea din lat. sanctus dies Iohannis este recunoscută și de Al. Graur 17. Despre etimologia cuvântului
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
14, deși etimologia cuvântului zână o notează ca fiind din lat. Diana 15, arătând și modificările fonetice care au condus la această formă 16; interpretarea din lat. sanctus dies Iohannis este recunoscută și de Al. Graur 17. Despre etimologia cuvântului Sânziană, un singular refăcut după Sânziene, vorbește și Marius Sala, atribuindu-i originea din Sanctus Iohannes (varianta intermediară, Sândziană)18. O altă ipoteză etimologică este cea a lui Vasile Pârvan care preia de la Sextil Pușcariu etimonul Diana pentru Zâna și consideră
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
singular refăcut după Sânziene, vorbește și Marius Sala, atribuindu-i originea din Sanctus Iohannes (varianta intermediară, Sândziană)18. O altă ipoteză etimologică este cea a lui Vasile Pârvan care preia de la Sextil Pușcariu etimonul Diana pentru Zâna și consideră că Sânziana se revendică din Sancta Diana, fiind "o formă eufonică, analogistică, de ordin secundar" a lui Sânzana, iar închinătorii Dianei - Dianatici, zănatici 19. Pe urmele lui Vasile Pârvan, pentru E. Lozovan, faptul că Sânziana, zeitate lunară, provine din Sancta Diana "nu
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
etimonul Diana pentru Zâna și consideră că Sânziana se revendică din Sancta Diana, fiind "o formă eufonică, analogistică, de ordin secundar" a lui Sânzana, iar închinătorii Dianei - Dianatici, zănatici 19. Pe urmele lui Vasile Pârvan, pentru E. Lozovan, faptul că Sânziana, zeitate lunară, provine din Sancta Diana "nu ridică nicio dificultate fonetică", ipoteza provenienței din Sanctus Johannes fiind "o imposibilitate fonetică și istorico-religioasă" - identificarea cu Sf. Ion este mai târzie - iar derivatul dianatici, înseamnă "posedați de Diana", în românește zănatici, "nebuni
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
de Diana", în românește zănatici, "nebuni, fanatici"20. Ipoteza provenienței din Sanctae Dianae există și la Alexandru Ciorănescu 21, însă pusă sub semnul probabilității, ca și contaminarea cu Sanctus Iohannes. În aceeași variantă de interpretare, Mihai Vinereanu 22 consideră cuvântul Sânziană o formă compusă din sân- (*saln-, *seln-) și *diena (zeiță, zână), care a trecut prin formele mai vechi *Saldiena și * Sandiena, "zeița soarelui". Autorul stabilește legătura între etimologia cuvântului și celebrarea sărbătorii în perioada solstițiului de vară, când soarele se
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
între etimologia cuvântului și celebrarea sărbătorii în perioada solstițiului de vară, când soarele se află în deplinătatea forței lui. Punctul de plecare în elaborarea teoriei îl reprezintă lucrarea Anei Radu Chelariu, Metafora metaforei (studiu de mitologie comparată) care asociază formele Sânziana, respectiv Cosânzeana "cu mitul din legenda Soarelui și a Lunii"23. Raportări la această legendă există și în cercetările mai vechi de mitologie și folclor; în studiile Elenei Niculiță Voronca 24, se regăsește referirea la numele perechii romane, Ian și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în cercetările mai vechi de mitologie și folclor; în studiile Elenei Niculiță Voronca 24, se regăsește referirea la numele perechii romane, Ian și Iana, soarele și luna, în strânsă legătură cu numele lunii ianuarie, Ianus. Tudor Pamfile în capitolul dedicat Sânzienelor mărturisește că n-a găsit nicăieri legenda acestei plante, însă numele ei aflat în mai multe balade și cântece bătrânești este o metaforizare a lunii 25. (În zona Olteniei, are înțeles și de Drăgaică, "Drăgaicele sunt un fel de Șoimane
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]