1,873 matches
-
Titlurile câtorva creații muzicale al Laurei Lavric: Tare-mi place ca să joc; Joacă, bădiță, cu foc; Vai de omul cel sărac; Struguraș, mustos; La bătută, măi băieți! Discografia: "S-o dat o veste aseară" (lansat în 2002, 2005), "Hai, la sârbă moldoveni!" (lansat în 2002). Album (în 2006): "S-a dat o veste de nuntă", care conține nu doar cântece de nuntă, ci și melodii pe care L.L. le-a compus, inspirându-se din lumea satului ei (Costișa), sau din viața
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
horă, invadând toate ungherele. S-a încins un joc ca în poveste. Vremea fiind prielnică, au venit flăcăi și fete din satele vecine (Frătăuții Vechi și Noi, Dornești, Iaz, Măneuți, Gălănești și Bilca). În timp ce tinerii bătătoreau iarba înfocați într-o sârbă sau horă, tata cu câțiva prieteni de primărie s-au retras într-o cameră din casă. S-au așezat pe chef. Ca să meargă mai bine rachiul (de la Grecu) l-au "diluat" cu niște dulceață adusă din cămară. Pe masă erau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
La vederea acestei minunății apicole, glandele mele salivare s-au scăpat pe ele dintr-un exces de secreție internă, iar papilele gustative dansau amețitor într-o cavitate bucală excitată de tăria parfumurilor dezlănțuite. Era un cocteil ritmic, alcătuit dintr-o sârbă îndrăcită, un ceardaș condimentat cu piparcă paralizantă și un cazacioc autentic, electrizat de inegalabila vodcă "Stalinskaia". Eram amețit. Trupul meu cânta. "Eu curg întreg în acest cântec sfânt; Eu nu mai sunt, e-un cântec tot ce sunt." (N. Labiș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
fost un autodidact redutabil. Copilărind într-un mediu multietnic așa cum era orașul Cernăuți -, multilingvistic și multicultural, mama a învățat "din mers" șase limbi ale minorităților din acest oraș cosmopolit, pe care le vorbea în mod curent: româna, germana, ebraica, rusa, sârba, ucraineana și, desigur, limba ei maternă, adică poloneza. Credeți că veți găsi astăzi în epoca Internetului cu ușurință o persoană care să stăpânească perfect șase structuri lingvistice comunicaționale diferite, înglobate în aceeași ființă umană? Mă îndoiesc. Mama a fost cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ortodoxă să-și întrerupă legăturile incestuoase cu statele-națiuni. Grecia, Rusia, Serbia, România, Ucraina... O întreprindere de anvergură. De fapt, filiera cezaro-papistă a cam forțat nota în privința săbiei și a sfeștocului pentru agheazmă ("Grecia înseamnă ortodoxie"). Ceea ce n-a împiedicat bisericile sârbă și greacă să ia apărarea evreilor împotriva naziștilor, mai eficient decât au făcut-o latinii. Fuziunea credinței cu etnia: zadarnic a fost condamnat riscul pierderii neamului (phyletism, de la phulon, "trib") ca fiind o erezie, ADN-ul bizantin nu se șterge
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
mulți autori "inspirați". Cât privește însingurarea, aceasta e oricum "colectivă", vorba bunului nostru prieten Liviu Ioan Stoiciu. Vorbesc criticii de "un substrat magic" al poeziei tale. Crezi că nașterea în două limbi și în două literaturi, cea română și cea sârbă, reprezintă o șansă pentru poezia ta? Cât și ce datorezi fiecăreia? S-ar putea ca "substratul magic" pe care îl invoci (sau citezi) să vină, dacă vine, dintr-o supradimensionare a realului care a devenit, se pare, obsedant în rândurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
o retroversiune provizorie, să identifici punctele slabe, naivitățile textului în cauză. Ceea ce nu e deloc neglijabil. Pe de altă parte, n-am scris niciodată poezie în limba sârbă. Am tradus însă mult din această, a doua limbă a mea. În sârbă n-am tradus, iarăși, decât cinci poezii de Eminescu. Cine crezi că va dispărea mai întâi: poetul sau cititorul de poezie? Poți să faci un portret robot al cititorului de poezie din zilele noastre? Spunea Borges: "Laudă-se alții cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
-le coborâte.“ „Sosiseră cu lăzi de șampanie, cu coșuri și cutii de prăjituri. Pe noi, cu Postul Paștelui, mai mare ispita, dar ce să faci? Nu puteam mânca. Ei se îmbătaseră, luaseră la joc pe Floarea țiganca. Voiau să joace sârba și nu nimereau...“ Când au voit să ridice toate vitele din mănăstire, maicele au tras clopotele și au început să se roage cu mătănii către biserică. Impresionați, le-au lăsat vitele. „Tot așa se întâmplă de câte ori este vreo vijelie mare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
min. 62 Iancu), Radu (min. 86 Balauru), Ene, V. Dinu I - Rădulescu, V. Dinu II (min. 82 Petrescu). Antrenor: Cristinel Țermure. Arbitru: Claudiu Ștefănuți (Năsăud). Asistenți: Dragoș Vlad, Petruța Iugulescu (ambii din Târgoviște). Spectatori: 100. 26 APRILIE FCM BACĂU JOACĂ SÂRBA RETROGRADĂRII Ca și cum toată tevatura legată de posibila retragere a echipei-fanion a municipiului Bacău, dar și arbitrajele potrivnice din acest retur nu erau de-ajuns, victoria formației FC Snagov de pe “Municipal” tulbură apele cât se poate de serios. De la visele de
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
cititorilor de toate vârstele și a justificat aprecieri evaluative, semnate de scriitori și critici literari de prestigiu. Edițiile succesive apărute în timpul vieții (la Iași, București, Brașov și în alte locuri), traducerile în limbi străine, precum germana, franceza, suedeza, ceha și sârba, lau impus între nuveliștii de seamă ai prozei românești. Acest fapt explică și numeroase comentarii critice care au văzut lumina tiparului până în 1916 (anul morții), dar și mai târziu, sub semnătura de prestigiu a lui Maiorescu, Iacob Negruzzi, Ioan Slavici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
deosebit de important, deoarece biserica asigura singurele mijloace de educare a majorității creștinilor din Balcani. Influența decisivă a grecilor asupra culturii ecleziastice nu era acceptată de cea mai mare parte a naționalităților negrecești. Printre primele măsuri luate de mișcările naționale bulgare, sîrbe și românești a fost cea de înlăturare a influenței grecești și de înlocuire a acesteia cu modelele naționale. Această reacție afecta firește prestigiul Patriarhiei de la Constantinopol și îi diminua eficiența în ceea ce privește influențarea popoarelor ortodoxe din Balcani. Mișcările naționale aveau să
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cartiere generale se aflau la Belgrad și la Timișoara. Secțiunea sîrbă era împărțită în cincisprezece districte a căror administrație superioară se afla în mîinile oficialilor habsburgi, dar ale cărei niveluri inferioare erau formate dintr-o puternică rețea a cîrmuirii locale sîrbe. Unitatea administrativă de bază era numită nahije, plasată sub autoritatea unui oficial purtînd titlul de oborknez. Knežinele, conduse de un cneaz, au rămas cele de dinainte. Îndatoririle autorităților locale constau, ca și în timpul stăpînirii otomane, mai ales în perceperea impozitelor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
lor conducători, voievozii și cnejii; aceștia dețineau responsabilitatea administrației locale alături de oficialii habsburgi. Membrii comunităților de graniță se bucurau deci de un mare grad de autoguvernare. Asemănările cu organizarea politică din Imperiul Otoman sînt evidente. Ocîrmuirea habsburgică îi dădea populației sîrbe asigurări și referitor la biserica ortodoxă. Frontiera Militară era avantajoasă pentru stat prin faptul că asigura o sursă ieftină de forță umană pentru organizarea graniței. Grănicerul nu era plătit cu un salariu, fiind întreținut de familia lui. Pentru coloniști, condițiile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
avea clădiri impresionante construite în stil baroc, aici fiind înființate și primele institute sîrbești de învățămînt superior. Influența Rusiei era puternică, dat fiind că toată nădejdea era în teologii trimiși de la Kiev. Limba literară a acestei perioade era așa-numita sîrbă slavonă, o creație artificială apropiată de slava bisericească, dar nu și de limba vorbită de oamenii de rînd. Ca și pe timpul dominației otomane, biserica păstra vie amintirea imperiului sîrb medieval; trecutul istoric era idealizat și făcut să pară glorios. Picturile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
realiza cel mai bine prin identificarea cu națiunea, categoria firească a omenirii stabilită de Dumnezeu. Scriitorii germani, de exemplu, inclusiv Herder, aveau o mare admirație pentru și un mare interes față de literatura populară balcanică, mai ales pentru poezia eroică orală sîrbă, pe care o considerau drept un exemplu superior de manifestare a Volksgeist-ului. Liderii naționali au început să scoată în evidență minunatele și unicele calități ale propriului lor popor și să apeleze la acest argument ca să justifice controlul lor asupra altora
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
medieval și pe prăbușirea acestuia, iar cele croate pe evenimentele de după secolul al cincisprezecelea. Bosniacii musulmani aveau o poezie populară în care figurile majore erau turcii. În ceea ce privește populațiile slave creștine, eroul lor comun era prințul Marko, numit Marko Kraljević în sîrbă și Krali Marko în bulgară. Faptele lui în bătălia de la Kosovo au devenit evenimentele centrale ale trecutului istoric, deși accentul pus pe această înfrîngere importantă purta în el speranța realizării cîndva a eliberării creștinilor. Pe lîngă literatura orală cu teme
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dintre populațiile vorbitoare de limbă albaneză, greacă, română și turcă, cele sud-slave prezentau anumite probleme importante. De la Marea Adriatică, de-a curmezișul peninsulei, pînă la Marea Neagră și Egee, locuitorii vorbeau o serie de dialecte care marcau trecerea treptată de la croată și sîrbă în vest la bulgară în est. Eforturile savanților și ale politicienilor de a trasa granițe stricte între bulgari, croați, sîrbi și ulterior macedoneni, apelînd în primul rînd la criteriul limbii, avea să ducă pe viitor la discriminare și ură reciprocă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fundamentale ale naționalității. Importanța ortodoxismului în menținerea identității creștine a fost de asemenea scoasă în evidență. Pe viitor, biserica ortodoxă va juca un rol important, mai ales în lupta împotriva imperiilor otoman și habsburgic, și în definirea și delimitarea naționalităților sîrbă și croată. În ciuda acestui fapt, organizarea revoluțiilor naționale avea să se afle în primul rînd în mîinile conducerii laice, mai ales în ținuturile otomane. Unele elemente ale bisericii vor lupta împotriva acestor mișcări, preferînd menținerea vechii ordini. În mod regretabil
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
schimb, exista o cerere permanentă pe piața habsburgică de materii prime balcanice, ca bumbac, lînă, tutun, cherestea și vite. Negustorii angajați în aceste afaceri comerciale, de obicei ortodocși, erau supuși ai monarhiei și în cea mai mare parte de naționalitate sîrbă sau greacă. Ca și omologii lor din teritoriile otomane, ei dețineau o poziție care le permitea să poată studia condițiile locale și aveau agenți în Balcani. Acești negustori ortodocși alcătuiau o parte importantă a populației Vienei și a altor orașe
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
iunie. În acest timp, evenimente asemănătoare aveau loc și în regiunile locuite de sîrbi. Întrunirile erau ținute în centre ca Sremski Karlovci și Novi Sad, care aveau o populație sîrbă numeroasă. Revendicările erau aceleași ca și în secolul trecut: recunoașterea sîrbei ca limbă oficială, egalitatea bisericii ortodoxe cu cea catolică și convocarea anuală a adunărilor bisericești. Să nu uităm că acestea din urmă erau alcătuite din puternice elemente laice și erau preocupate de probleme de interes general pentru populația sîrbă. Ca
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Întrucît Mihail nu avea copii, conducătorul muntenegrean spera evident să succceadă la tronul Serbiei în caz că acesta ar fi devenit vacant. Tratatul semnat în acest moment stabilea cooperarea în privința organizării unei revolte împotriva Imperiului Otoman. Scopul era formarea unei singure națiuni sîrbe sub conducerea domnitorului Mihail Obrenović. Discuțiile cu Grecia au fost reluate, dar au apărut curînd probleme serioase. Guvernul grec, profund implicat în Creta, dorea ca sîrbii să-și ia obligația pornirii unui război cu Poarta pentru a atrage forțele ei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
unei atitudini opuse. În zonă au început să curgă banii și să sosească voluntari. În mai 1876, generalul M. G. Cerniaev, care fusese artizanul marilor victorii rusești din Asia Centrală, a sosit la Belgrad ca să preia comanda secțiunii morave a armatei sîrbe. Presiunea opiniei publice din Serbia, la care se adăuga entuziasmul panslavist, erau prea puternice pentru Milan. În iulie, Serbia și Muntenegru erau în stare de război cu Poarta. Părțile beligerante sperau în declanșarea unei alte răscoale în Bulgaria și să primească ajutor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
la alta și nici nu cunoșteau dis tracțiile noastre mecanice, atroce, trăind, amuzându-se și mu rind În liniștea unei existențe patriarhale, Îndreptându-se apoi cu toții spre Cimitirul Bellu, Pătrunjel sau Trei Coceni, cu taraful de lăutari după ei cântând sârbe și chindii, tot cântece de lume, așa cum i-am văzut În copilărie, ducându-l spre groapa lui, pe beizadea Sturdza Vițel. Fire de felul meu atentă și curioasă după Întâmplări și lume de tot felul, am fost, fără să vreau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dracii ei de țigancă - și, cerc Împre jurul ei, noi și femeile noastre de mâna stângă, printre lăutarii și tot neamul lor oacheș - Chiulabaua, Ca la ușa cortului și Hop și noi fe-ti-țe-le / Ri-di-căm ro-chi-țe-le / și bă-tând pi-cioru-n loc, / tra-gem sârba cea de foc. Iar la un bal al țiganilor În sala Oppler, am rămas toți Încre meniți de frumusețea, necunoscută de noi până atunci, a țigăn cilor din Ardeal, a „neorusticelor“, cum li se mai zice pe acolo, venite anume
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
debutat ca dramaturg cu piesa Hold-УП Akbar SAU Toți în America, care a fost pusă în scenă la Teatrul Național din Timișoara în vara-toamna lui 2007. Traduceri din textele sale (în special eseistice) au apărut în franceză, engleză, germană, maghiară, sârbă, slovenă și polonă. Radu Pavel Gheo a obținut o serie de premii literare, printre care: premiul „Nautilus“ pentru povestire al Editurii Nemira (București, 1993), premiul Editurii Athena și al revistei Orizont pentru debut în volum (1996), premiul revistei Sfera politicii
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]