1,975 matches
-
spune să nu făptuim râul credem că este dușmanul nostru. Evanghelia produce împăcarea cu cerul și cu oamenii, iar pe plan social îmi place afirmația lui Martin Luther care spunea: ,, Daca as știi că mâine va veni Hristos astăzi aș sădi un pom.” Cred că Evanghelia îi face pe oameni utili societății prin munca lor așa cum nimic altceva nu o poate face. Însă greșeală noastră a creștinilor este că prezentăm oamenilor o imagine despre Dumnezeu deformata pentru că așa L-am înțeles
JURNALUL UNUI CALATOR (7) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 633 din 24 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343846_a_345175]
-
despre ceea ce a însemnat viața și lucrarea românească vieneză, comunicând cu trăitorii la Viena. Și totul sub triada: trudă, rugă, studiu. Distinsul dascăl sibian și membru al Academiei Române, Părintele Dr. Mircea Păcurariu, pe care l-a avut profesor, i-a sădit și i-a cultivat în suflet dragostea față de trecutul plin de jertfe și împliniri al Bisericii Ortodoxe Române și l-a convins că trebuie să scrie. Seria modelelor care l-a întărit să persevereze în această muncă a fost îmbogățită
BISERICA TRAITA DEPARTE de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343778_a_345107]
-
singur morții - adică Se abandonează de bunăvoie acelei experiențe a nimicului pe care nu El a creat-o, pe care nu o cunoștea! Solidar cu făptura afectată, alterată și slăbănogită de păcat, îndurând fără să cârtească legea libertății de El sădită în inima omului, acest Dumnezeu imprudent - credul, cum ar gândi unii, care, de altfel, L-au executat fără milă - S-a prezentat în fața umilințelor și a morții, cu toată simplitatea unui cuceritor de inimi curate și smerite: călare pe mânzul
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
se pare, ca un răspuns la întrebare când pusă așa,la o adică ne dă curaj sau numai frică Eidos,simplă cugetare dorită ori e întâmplare, exemplu dat de-un scurt motiv ce poate fi repetitiv Concepție sau plan,proiect sădit de Marele Arhitect să-ncapă folosind o cheie Eternitatea-ntr-o Idee! DADO Referință Bibliografică: DOAR PĂRERI... / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1774, Anul V, 09 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Dorel Dănoiu : Toate Drepturile
DOAR PĂRERI... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342829_a_344158]
-
de a se fi întâlnit pe o treaptă superioară, în spirit, cu șlefuitorul de cuvinte magice, pentru care a scris o „ediție critică”. Limbajul prozatoarei, fire aleasă și cultivată, seduce prin naturalețe și fină aluzie, știind să găseacă și să sădească cuvântul potrivit în locul cel mai prielnic. Aceasta își pune nădejdea în cuvântul scris, acest „far”, care te poartă spre lumina inteligibilă, departe de lumea tenebrelor. În proza Visul, personajul este absolvent de filologie și pasionat de semiotică: „Predau, de ceva
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
2015 Toate Articolele Autorului Sădit-am gând lângă icoană sfântă, Lacrimă-vie în cuvântul de iertare, Îngenuncheat-am de păcat înfrântă, Când m-am întors la Tine pentru îndurare... Astă-ntomnare-a vieții mă-nspăimântă, Plecat-au ani în zbor ca frunzele-n vâltoare, Sădit-am gând lângă icoană sfântă, Lacrimă-vie în cuvântul de iertare. Atingerea-Ți mi-e taină, mi-e uitare, Iubirea Ta - izbăvitor izvor - cuvântă, Prin mine, sufletul îmi vindecă, mi-încântă Cu raza-Ți de lumină iertătoare, Sădită-n gând lângă
RONDEL CREDINŢEI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343437_a_344766]
-
frunzele-n vâltoare, Sădit-am gând lângă icoană sfântă, Lacrimă-vie în cuvântul de iertare. Atingerea-Ți mi-e taină, mi-e uitare, Iubirea Ta - izbăvitor izvor - cuvântă, Prin mine, sufletul îmi vindecă, mi-încântă Cu raza-Ți de lumină iertătoare, Sădită-n gând lângă icoană sfântă. Referință Bibliografică: Rondel credinței / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1733, Anul V, 29 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Olguța Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
RONDEL CREDINŢEI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343437_a_344766]
-
Articolele Autorului El trece că o inserare scutură petale Scutură aripile dispare pe ea o pătrunde o boare O doare pe urma o pătrunde harpa lui Apolo Pe urma cine mai trece pe acolo o pătrunde dorul și moare El sădește o floare vai ce grădină mare El flutură o pânză albastră în loc de cer Pe unde trece ploua Ea este o luptătoare crede în a doua șansă Știe că speranța e ultima care moare Pleacă în oraș flutură victorioasa pânză lui
EL ŞI EA de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343431_a_344760]
-
construrii templelor e o legendă ce seamănă cu aceea a Luceafărului eminescian și a părut interesat de asemănare, cunoscând vag opera poetului național. Îi spun că la București, în Herestrau există o statuie a lui Eminescu, nu departe de pomul sădit de Rabindranath Tagore cu ocazia vizitei sale în România. Și începe să povestesca... Cu o mie de ani in urma, între 950 - 1050, un imens și masiv efort a fost pus pentru construcția unei serii de temple cu minunate sculpturi
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
cu ochi de tăciune, Așa-i luna lui răpciune - Cu vânt, frunze ruginite, Zile cu plânset tivite! Ce ne-am face de ar fi Totdeauna numai zi? Trebuie să și dormim, Deci noaptea o prețuim. Iarna solul ocrotește, Primăvara îl sădește; Tot așa și mândra vară Are-o bună surioară. Vara se coc fructele, Se treieră grânele, S-avem apoi în hambar Grâu, secară - grozav dar! Nutrețul va sta în pod, Că-i și el al verii rod. Toamna viile sunt
MOTANUL IOACHIM (NELĂMURIREA LUI ANDREI) de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/344170_a_345499]
-
la început ca DAR suprem al pământului și vom fi pururi pentru înălțarea sufletelor voastre. Vom dăinui pentru ca viața voastră să asculte continu imnul adus Puterii ca semn de recunoștință pentru îmbogățirea terrei și pentru frumusețea pe care noi o sădim în chipul oamenilor, în tot ce-i viu, ca și în rodul pământului hrana de fiecare zi, în splendoarea florilor. Ascultă cântecul cascadelor și cele ale stropilor de ploaie care vin într-o unică frumusețe în aceste zile. Imbrățișează razele
VORBELE IZVOARELOR de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343089_a_344418]
-
veci nu se termină. Sufletul-mi bate-n piept puternic, Dorind să iasă afară, În fața nopții fioroase, apoi La cer se-nalță luminos. Durere Din negura veșnicului timp, Se șoptește-n întreaga lume, De-o lungă viețuire omenească, Ce-a sădit fericire-n multe suflete, Simțindu-se ca-n edenul mult dorit, Care l-au pierdut din prostească neascultare. În trecerea multor veacuri, Omul profan, căutând paradisul cu poftă mare, Uită de cei din jur, Provocând durere mare-n mii de
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
douăzeci si unulea ceas, Ție, Mărțișor serafic, îți picăm la picioare Și-ți aducem blagoslovire multă, Căci fără tine vom pieri-n văpaia balaurului. 8 Martie Din negura veacurilor vechi, Stă scris-n stelele cerului - O pecete Domnească, Ce-a sădit în toată suflarea pământească, Cinstirea și binecuvântarea binemeritatei femei, Care stăvilește puternica amărăciune telurică, Cu marea iubire dată de Dumnezeu. Femeia - în trupul ei blajin, suav și gingaș Stă ascunsă o forță tăcută, Ce oprește pieirea omenească, Scoțând-o din
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
aplec, din unghi psihanalitic, asupra trăirilor, ce mi s-au părut ridicându-se din mari adâncimi, în creația sa: Ana Podaru s-a născut la 27 oct. 1974, în localitatea Nicolae Bălcescu din județul Bacău. Copilăria la sat - mărturisește ea - sădește în viitorul adult imaginea frumosului, imaginea libertății. Mirosul câmpului și joaca desculță în ploaie mi-au rămas întipărite în minte. Școala românească mi-a deschis sufletul către poezie. Poeziile lui George Bacovia atârnând ca plumbul în adâncul fântânii inimii mele
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
i-a fost furată toată, tot ce poți s-agonisești Tata însă a consolat-o, c-o iubea cum nu gândești. Și-au făcut rostul împreună, au făcut o casă. Ca să aibă copilașii ce-i mai bun la masă Au sădit pomi fructiferi, vie, flori frumoase, Au avut cățel în curte și pisică-n casă. Ochi vioi de căprioară, părul negru mătăsos, Fața-i este luminată de un zâmbet radios. Sprintenă și mlădioasă e măicuța mea Pe toți trei mult ne
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
de treaba lui. Mama deretică-n casă, dar cu gândul e hai-hui. Oare la ce se gândește mama mea frumoasă, Poate la soțul iubit care nu-i acasă? Pe nepoate le-au iubit, că noi, fiecare, Câte-o floare am sădit în gradina mare. Când gătesc pentru ai mei, mă gândesc că toate Astăzi sunt doar amintiri, vii și minunate. VASILE Vasile bucovinean de-a lui obârșie, Cu ochii verzi ca de jad, plin de bonomie. E isteț și chiar plăcut
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
fiecărui gînd. / Ce ușor putem fi ademeniți seara / cînd cineva și-a uitat aripile pe masă, le încercăm bătaia cu stîngăcie / apoi zburăm departe de casă.” - spune arădeanul Dorel Sibii în poemul „Cineva și-a uitat aripile pe masă”, însă „Sădiseră flori” de-a lungul vieții. Nu l-am cunoscut pe scriitorul, poetul și jurnalistul Dorel Sibii și nici nu citisem nimic din opera sa. De curând am primit de la distinsa doamnă Dora Sibii, soția regretatului scriitor, un exemplar din volumul
SPRE ȚĂRM ( POEZII 1975-1994) DE VASILICA GRIGORAȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343205_a_344534]
-
desfășurate de-a lungul veacurilor. Prin îmbinarea culturii si reînvierea istoriei este imposibil să nu te îndrăgostești de aceste locuri virgine. Tainele și secretele acestor ținuturi sunt păstrate în „chivoturi de aur” pe înălțimile dealurilor, ascunse în albiile râurilor sau sădite cu fiecare brad care formează frumosul lanț al Pădurii Negre.Structura și culoarea unică a brazilor iți încântă privirile prin frumusețea lor uimitoare. Fiecare foșnet de frunze, susurul izvoarelor sau țipătul păsărilor care brăzdează văzduhul îți încântă auzul, sufletul și
TROSSINGEN – LOCUL UNDE MUZICA SE ÎMBINĂ CU NATURA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343478_a_344807]
-
care să mă sui până la Tine” (Aș vrea). Petru Demetru Popescu - un alt poet prezent în Antologie - cu versuri în stil clasic - spune într-un poem: „Nu-ți cer hlamide, aur și mărire / Ci doar putere pentru-a mă ruga / Sădește-n mine tainica iubire / Să semăn ca să am ce aduna!” (Și gândul fă-l statornic). El are un poem dedicat părintelui Constantin Galeriu. Radmila Popovici Paraschiv - o altă poetă din Republica Moldova - prezentă în Antologie - îi aduce lui Dumnezeu Închinare prin
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
la săraci să le cumperi mese. Să nu le dai bucate. Spune-le să se uite la cer când plouă, dar să pună sămânță de trudă-n pământ, că eu le voi da ploaie. Un popor moare dacă sămânța este sădită fără ploaie. Multe fățarnice fețe ce-n straie luxoase, nu ale Domnului, portă-n case și sub al cerului acoperiș, închinându-se cu agoniseala altora. Ei cred că vor fi peceți ale vieții peste trupul timpului. Nu cu lumină, ci
TRUPUL TIMPULUI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343710_a_345039]
-
Cuvinte, zvon de șoapte, Lumina vieții și liniștea nopții. Curg zile încărcate cu mărgăritare, Candoare, uneori... tristețe. Flămând de Tine, Doamne, Eterna clipă strălucește, Lumina iubirii Tale înfrânge Moartea, păcatul, răutatea. Întinde mâna Ta, mă ridică Din furtunile încercărilor și Sădește în inima mea...iubirea. PUNȚI DE NETIMP Clopote din aer prevestesc Nemărginirea divinității, Treptele smereniei prin Valuri de gânduri curăță Simțirea, luminează adevărul. De cauți cărarea vie, cu șoapte vii, Răul se topește, fuge... Preasfânta cruce luminează Altare de lumină
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
subțiri Cuvinte cu faguri de miere, Raze de speranță cresc peste Potecile din anotimpuri. Încă privesc fascinat, stelele Cu chip de oameni, frumusețea Căzută din roata vieții de lumină. Îți mulțumesc, Părinte, pentru Dorul din adâncuri ce mi le-ai sădit, Pentru miresmele ce-nfioară ... Darul din cuvinte - înfloresc crinii În sufletul zbuciumat de ecouri. PATRIA DORULUI Cascade de lacrimi nearse Se răsfrâng cu durere, Peste chipul trist, slăbit Umilit al... norodului. Cârmacii au adus jelanie, Au rănit Inima cea mare, Au
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
2015 Toate Articolele Autorului sedimente ale apelor dintre noi dorm pe tăceri de iarbă zgârie obrazul cerului păpădii dezgolite m-aș descălța de neputințe și-aș bea tristețile ochiului din trecut ochiul acela magic de firav început mirosul lumii tale sădește muguri verzi două luni răsar pe un cer stele curg printre palmele tale cât încă mă (mai) crezi zilele joaca un rustem nopțile ard un căluș setea mea de iubire te conduce spre centura orașului prost pavată urăște-mi aripile
HALOU de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340157_a_341486]
-
umbrele duium sau printre flori de câmp îmbobocite. Nimic și nimeni nu ne va-nnoda eșarfele de mări îndrăgostite de alte țărmuri și nu ne va da munții de nerăbdare la o parte pe care într-o doară i-am sădit în lutul unui basm fără de moarte. Nimic și nimeni, niciun asfințit nu ne va pune setea de-mpreună vreodată-n ghilimele de uitări... Pot lumile cu toate să apună, spre tine eu tot voi găsi cărări... Referință Bibliografică: Nimeni și
NIMENI ȘI NIMIC de AURA POPA în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340188_a_341517]
-
destinul ajuns un foc mocnit. Noi doi avem pe fețe aceeași tinerețe fardată doar pe-alocuri cu câte-un rid zbârcit. Iar sufletele noastre au cerurile-albastre mai sus de norii care s-au tot îngrămădit și-n ale căror vaduri sădim mereu răsaduri din visurile pure ce nu s-au ofilit. Avem deja-n lumină palate și-o grădină a cărei primăvară îți seamănă leit, de-aceea nu ne pasă de vremea ticăloasă ce crede că de-acuma în ea ne-a-ntroienit
ACEEAŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340208_a_341537]