1,226 matches
-
p. 696). Din nou, în Annotations to Berkeley's Siris, Blake evidențiază raportul biunivoc dintre antropic și divin, într-o formulare extrem de plastică: "God is Mân & exists în uș & we în him" (E: 664). Abilitatea de a vizita, în viziune, sălașul ceresc al lui Dumnezeu este considerată, în Annotations to The Works of Șir Joshua Reynolds, condiția sine qua non a procesului de creație artistică în general: "The Mân who never în his Mind & Thoughts traveld to Heaven Is No Artist
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
pentru mase, o filosofie deghizata în haine ecleziastice). Staulul este locul nașterii lui Christos, biserica trupul spiritual al său, moară o metaforă a judecății de apoi (vizând separarea dintre bine și rău), iar peșteră un simbol platonician al pământului că sălaș al izolării, al cărui întuneric îi împiedică pe oameni să atingă treaptă ultima a gnozei. Concomitent, metaforă peșterii face referire la corpul uman84, privit de Platon că un mormânt sau că o închisoare, idee care apare inițial în Gorgias, apoi
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
acestea reflectă natură ontologica a organizării religioase perfecte, care este constituită de viziunea divină: "And every part of the City is fourfold; & every inhabitant, fourfold" (E: 157). Orașul Golgonooza este versiunea blakeană a Noului Ierusalim, spațiul sacru al viziunii cvadruple, sălașul etern al profeților. Totuși, există o diferență de detaliu între orașul imaginat de eul creator blakean și cel descris de profetul Iezechiel. În cazul lui Blake, poartă de vest, catre Eden, rămâne zăvorâta până la Apocalipsa, sugerând că doar atunci secretele
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
sunt proprietățile comunității, sunt așadar legate de spațiul închis și securizat al obștei. Părăsite, moara și casa bisericească își pierd calitatea de loc, consacrat de bătătură, de așezare a ființei, devin spații ale necunoscutului, ale incertului în care își fac sălaș diavolii. Deși se simte fermecat de ciudatul han, Tașcă nu se lasă prins de vraja lui: Stăpânit de gândul că nu poate să fie la mijloc decât un joc al Necuratului, el luă hotărârea de a se îndepărta fără întârziere
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Miercurea Ciuc și nici În cele din Târgu-Mureș. Prima atestare documentară o aflăm din lucrarea Românii din Covasna și Harghita, apărută la Editura Grai Românesc din Miercurea Ciuc, autori Ioan Lăcătușu, Vasile Lechințan și Violeta Pătrunjel, datează din anul 1768. În 1816 sălașul Gălăuțaș - Galotzas aparținea comunei Toplița. Denumirile suferă mici modificări, dar toate sunt maghiarizate: 1768 Gálocas, 1816 Găloțaș. Având acum șapte cătune, Îndepărtate mai mult sau mai puțin de centru: Dealul Armanului, Părăul Gălăuțașului, Nuțeni, Plopiș, Preluca, Zăpode și Toleșeni, comuna
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Îmbătrânită. Datinile și obiceiurile pitorești au dispărut și ele. Cătunele mărginașe În care cândva fremăta viața și În care locuiau cei mai vrednici gospodari, acum sunt pustii. Doar ici-acolo a mai rămas câte o casă În care Își găsesc sălaș sălbăticiunile În curând și acești pensionari triști și Îmbătrâniți Înainte de vreme se vor duce și ei acolo unde s-au dus strămoșii lor. Se va mai găsi În viitor vreo generație de tineri care să se Întoarcă aici și să
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
identic în chip etern", așadar în sensul predicației esențiale a identității trebuie să rostim diferențele fără a folosi negația. Este ceea ce Severino încearcă să facă în Tautótes. Capitolul 17 Dincolo de nihilism? Chiar dacă știm că totul piere, trebuie să ne construim sălașurile în granit, fie și numai pentru o noapte. Din moment ce a avut o putere atât de tenace asupra epocii noastre, este îndreptățit să presupunem că nihilismul reprezintă ceva mai mult decât un simplu curent al gândirii contemporane sau o sumbră aventură
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ultimul an de studiu, acest lucru însă nu împiedica studiul personal, Iosif Iacob fiind un autodidact deosebit. S-a căsătorit cu Cornelia din Călpănaș, județul Arad, având doi copii, Samuel și Estera. În perioada anilor 1957-1963 păstorește cercul pastoral din Sălașul de Sus iar din 1967 se stabilește pe Valea Mureșului, la Șoimoș, Lipova unde slujește ca păstor în bisericile din Bata, Lalașinț, Zăbrani, Milova, Șiștarovăț, Păuliș și sporadic la Mâsca, Mișca și Firiteaz. După 1990 slujește ca păstor doar în
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
footnote>. Așa cum amintea și pelagianul Iulian din Eclanum, Sfântul Ioan Hrisostom predica: ,,De aceea Și botezăm copiii, deși nu au păcate (personale - n. n.): ca să li se adauge sfințenia, dreptatea, înfierea, moștenirea, înfrățirea, să fie mădulare ale lui Hristos, să devină sălaș al Duhului”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia a III-a a aceluiași rostită către neofiți, Traducere din limba greacă veche de Pr. Marcel Hancheș, în vol. Cateheze baptismale, Editura Oastea Domnului, Sibiu, 2003, p. 59. footnote>. Pentru copii
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
unice sub aspectul nu doar al importanței în existența noastră că "ființe raționale și dotate cu limbaj articulat", dar mai ales sub aspectul caracterului sau indispensabil pentru însăși motivația noastră de a ființă. În spiritul profunzimii gândirii heideggeriene: "limba este sălașul ființei"; "Limba nu este un eveniment care ne este pus la dispoziție, ci acel eveniment care dispune de supremă posibilitate a ființării omului"; "limba este păstrătoarea prezenței [adică a ființei lucrurilor ca si cum ar fi prezente], modul in care survine evenimentul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
muntoasă și străbatem o câmpie imensă, aflată între Buzău și Ialomița. E dezolant și monoton; niciun arbore începând de la prima poștă; câteva cătune rare și sărăcăcioase, unde țăranii se adăpostesc cel mai adesea sub bordeie, locuințe subterane ce amintesc de sălașul troglodiților. Văzute de departe, acoperișurile bordeielor, formate din coceni de porumb acoperite cu pământ, iau proporții gigantice grație iluziei optice; când ajunge lângă aceste movilițe, călătorul e foarte mirat că le-a luat drept munți. Ce mizerie îngrozitoare domnește în
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
spunea Ștefan al Moldovei, eram cunoscut de Europa toată. Eram temut și respectat de otomani. Adunător de glorii, atlet a lui Crist numit de papa Sixt de la Roma, am făcut din Moldova o poartă a creștinătății. Acum am locuință și sălaș de veci, adâncurile divine ale spiritului superior din univers. -Soțiile voastre câte au fost la număr măria ta? -Iubirea tinereții mele a fost Marușca, care-mi dărui un fiu. A murit de tânără. Evdochia m-a învăluit cu dragoste enormă
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
mai mult, nici mai puțin decât: patru sate, patru fălci de vie la Cotnari, șase fălci de vie la Iași, în Valea lui Ieremia, douăsprezece fălci de vie cu prisacă la Miroslava, patru fălci de vie la Huși și patru sălașe de țigani. Apoi să numărăm pe degete numai câte fălci de vie a primit mănăstirea atunci: patru fălci și cu șase și cu douăsprezece fălci de vie și cu încă patru fălci fac douăzeci și șase de fălci de vie
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
daniie Sfintii Mitropolii 5 fălci de vii lucrate la Copou”. Să tragem cu coada ochiului prin inventarul mănăstirii Sfântul Spiridon și vom afla că pe lângă odăjdii, cărți și obiecte bisericești mănăstirea nu-i săracă deloc. Are numai vreo douăsprezece sate, sălașe de țigani, vaci, oi, vii în rândul cărora intră și “patru pogoane și trei hirte la Copou” precum și “2 poloboace vin ot Copou în pivniță la mănăstire”. Întreabă-mă cine nu avea vii în Copou, dragă ieșene. Nu te întreb
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
pădurile și tufărișurile de laur. Acum muntele era îmbrăcat în pajiști verzi pline de mii de pete albe: oile. În lătrat de câini ciobănești se lăsa amurgul și le dădea de știre asupra locului de popas. Se opriră la un sălaș de păstori. Soldatul mâncă senin, neprivind nicăieri, negîndindu-se la nimic. Încă mestecând, se duse sub acoperământul de bârne și învelindu-se cu o manta ciobănească adormi într-o clipă. Păstorii aveau încă multe griji înainte de somn. Auta privi un timp
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
și își munceau pământul cu îndemînare. Alcătuiau una din cele zece țări supuse regelui Atlantidei și erau conduși de un prinț al lor, care primea însă porunci de la regele atlant. În munți erau foarte multe peșteri în care-și aveau sălașurile foarte mulți dintre robii regelui. Alți robi erau ținuți în munții din capătul de miazăzi al țării, acolo unde coasta Atlantidei cotea de la miazănoapte spre răsărit. Câteva zile după venirea corăbiilor din lunga călătorie, la poalele Muntelui de Foc se
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
În cuprinsul orașului de oameni bogați și puternici Sodoma nu puteau să stea, fiind săraci. Pe drum se hrăniseră vânând sau pescuind. Prisosul vânatului îl vânduseră prin piețele întîlnite în cale. În Sodoma intrară ziua. Noaptea trebuia să-și caute sălaș la marginea ei, la vreun meșteșugar sărac ori la vreun pescar sau păstor. Lumea străină mișuna căscând gura la înfricoșătoarele palate însă cei doi care apucaseră să vadă palatele Atlantidei nici nu se speriau de măreția de aici, nici nu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
profund rămâneți în liniștea și echilibrul „minții vide”, cu atât mai multe beneficii vor rezulta din meditația dumneavoastră. Orbita Microcosmică Primul semn al succesului în meditație este o senzație de căldură în regiunea buricului sau „Câmpul Elixirului” inferior. Acesta este sălașul vitalității, unde energia se adună în mod natural când corpul stă nemișcat și mintea e calmă, iar respirația este adâncă, lentă și ritmică. Alte semne ale succesului sunt fiorii pe șira spinării, o senzație de gâdilire la picioare, mâini și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
invocate sufletele morților. Se credea că sufletele morților, cel puțin ale celor care au scăpat de închisoarea infernului, posedă o anume libertate. Ele cunoșteau hotărârile destinului și-i puteau preveni pe cei vii. Romanii numeau Orcus 100 fie zeul, fie "sălașul morții"101. Mai târziu, această formă de divinație prin care se provoca apariția spiritului celui mort a decăzut în spiritism. El a fost practicat în fel și chip. În timp, au apărut și scrieri în acest sens. B.P. Hasdeu a
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Antichitatea greacă și enumeră cele câteva principii pe care s-a clădit această formă divinatorie devenită "en vogue" în zilele noastre. 92 Mircea Eliade, Sacrul și profanul, ed. cit., pp. 107, 109. În mai toate tradițiile, divinitatea supremă își are sălașul în văzduhuri: în Țara de Foc, Zeul se numește "Locuitor al Cerului"; în cazul populației yoruba, "Proprietar al Cerului"; la koriaki, "Cel de Sus"; la ainuși, "Căpetenia divină a cerului" etc., scrie autorul. 93 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p. 217. 94
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
jurământ". Este vorba de acel jurământ pe care îl făceau sufletele morților ce se obligau să nu-i ajute pe cei rămași în viață, ci doar să-i informeze în legătură cu ceea ce avea să li se întâmple. 101 Credem că formularea "sălașul morții" se referă fie la locul în care a murit o persoană, fie la trupul persoanei. În primul caz, divinația se poate explica printr-o anume legătură între suflet și posibilitatea reîntoarcerii sale la locul decesului. În felul acesta se
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
vii. În cel de-al doilea caz, poate fi vorba de o idee platoniciană potrivit căreia sufletele eliberate aparțin geniilor și cunosc tainele creației. Eliberate din temnița trupului, sufletele păstrează legătura cu misterul creației și al lumii. În ambele situații "sălașul morții" intră în actul divinației. 102 Bogdan Petriceicu Hasdeu, Sic Cogito, postfață de dr. Mihai Neagu Basarab, București, Ed. Evenimentul, 1990. 103 Antoaneta Olteanu, Școala de solomonie. Divinație și magie în context comparat, București, Ed. Paideia, 1999, p. 46. 104
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Grigorie IX o serie de privilegii foarte importante: prin bulă papală, cetatea Paris este preamărită cu titlul de parens scien tiarum. Învățații sînt chemați să pună În serviciul creș tinătății toate resursele culturii lor. Alta este istoria Universității din Bologna, sălașul care-și dispută cu Parisul titlul de cea mai veche uni versitate din Europa. Nu se știe bine dacă au existat aici, În peri oada preuniversitară, școli de vreo oarecare importanță sau ce anume se Învăța acolo. Cetatea se află
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
În Întuneric pentru a contempla licuricii; urcă adesea munții Împăduriți pentru a se delecta cu bogata broderie a chiciurei așezate pe frunzele de arțar; ei asculta uneori În extaz cîntecul broaștelor, despre care Ki no Tsurayuki, un vechi poet, spunea: ‘sălașul din apă al broaștei - toate lucrurile vii cîntă’. În serile de toamnă, insecte cîntătoare aduse În colivii sînt vîndute pe tarabele din stradă; și populația orașelor le ascultă ca să audă ‘vocile toamnei’. Și firesc, oamenii de gust, cu predilecție poeții
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
se urzesc în această mare și de neînțeles lucrare împreună a firii. Nu în ultimul rând, întrucât suntem, dinspre temeiul nostru ultim, îi mulțumesc celui ce tainic ni-l aduce, mereu și încă o dată, pe a fi. Aici își are sălaș și începutul ierarhiilor divine. 15 august 2014, București PRIMA INTRODUCERE Tema în jurul căreia se configurează demersul acestei cărți este, într-o primă formulare, necritică, cea a ierarhiilor divine. Cadrul metodologic și de cercetare se înfiripă la confluența dintre filozofia religiei
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]