813 matches
-
impozabilă se înmulțește cu 0,001, respectiv: 232.797 lei x 0,001 = 232,797 lei; 3.2. având în vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece în anul 2006 pentru anul 2007, Consiliul Local al Comunei Săliște a hotărât majorarea impozitului pe clădiri cu 20 %, impozitul determinat la subpct. 3.1 se majorează cu acest procent sau, pentru ușurarea calculului, impozitul pe clădiri se înmulțește cu 1,20 respectiv: 232,797 lei x 1,20 = 279,35
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 1.044 din 29 decembrie 2006. (2) În luna mai 2006, când s-au adoptat hotărârile prin care s-au stabilit impozitele și taxele locale pentru anul 2004, autoritatea deliberativă se intitula Consiliul Local al Comunei Săliște. Prin Legea nr. 336/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 10 iulie 2006, comuna Săliște, județul Sibiu, a fost declarată oraș, astfel că, potrivit prevederilor pct. 6 alin. (2), începând cu data de 1
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
care s-au stabilit impozitele și taxele locale pentru anul 2004, autoritatea deliberativă se intitula Consiliul Local al Comunei Săliște. Prin Legea nr. 336/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 10 iulie 2006, comuna Săliște, județul Sibiu, a fost declarată oraș, astfel că, potrivit prevederilor pct. 6 alin. (2), începând cu data de 1 ianuarie 2007, impozitul pe clădiri în cazul persoanelor fizice, se determină potrivit noii ierarhizări. ... --------------- Alin. (2) al pct. 34 din Normele
HOTĂR��RE nr. 44 din 22 ianuarie 2004 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261927_a_263256]
-
orașul Sinaia Urlați orașul Urlați Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare Carei municipiul Carei Negrești-Oaș orașul Negrești-Oaș Sălaj Zalău municipiul Zalău Șimleu Silvaniei orașul Șimleu Silvaniei Jibou orașul Jibou Sibiu Sibiu municipiul Sibiu Mediaș municipiul Mediaș Agnita orașul Agnita Avrig orașul Avrig Săliște orașul Săliște Suceava Suceava municipiul Suceava Câmpulung Moldovenesc municipiul Câmpulung Moldovenesc Rădăuți municipiul Rădăuți Fălticeni municipiul Fălticeni Vatra Dornei municipiul Vatra Dornei Gura Humorului orașul Gura Humorului Teleorman Alexandria municipiul Alexandria Roșiori de Vede municipiul Roșiori de Vede Turnu Măgurele
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272063_a_273392]
-
Urlați orașul Urlați Satu Mare Satu Mare municipiul Satu Mare Carei municipiul Carei Negrești-Oaș orașul Negrești-Oaș Sălaj Zalău municipiul Zalău Șimleu Silvaniei orașul Șimleu Silvaniei Jibou orașul Jibou Sibiu Sibiu municipiul Sibiu Mediaș municipiul Mediaș Agnita orașul Agnita Avrig orașul Avrig Săliște orașul Săliște Suceava Suceava municipiul Suceava Câmpulung Moldovenesc municipiul Câmpulung Moldovenesc Rădăuți municipiul Rădăuți Fălticeni municipiul Fălticeni Vatra Dornei municipiul Vatra Dornei Gura Humorului orașul Gura Humorului Teleorman Alexandria municipiul Alexandria Roșiori de Vede municipiul Roșiori de Vede Turnu Măgurele municipiul Turnu
LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea judiciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272063_a_273392]
-
Izei, între Rozavlea și Strâmtura. Cu aproximativ două mii de ani î.Hr. au pătruns și în acestă regiune triburi de indo-europeni, încât epoca bronzului este bine reprezentată prin depozite mai importante din Săpânța, Sarasău, Sighet, Tisa, Călinești, Șieu, Rozavlea, Ieud, Cuhea, Săliște și Moisei. Din perioada dacică sunt atestate cetăți la Sighet (dealul Solovan), Oncești (dealul cetății), Slatina și Călinești. Au fost găsite monede, vase și obiecte de proveniență grecească și romană, ceea ce dovedește legăturile comerciale și culturale cu civilizațiile mediteraneene, dar
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
Amlaș, Firthysdorf (dispărut), râul Wecherd, Saporcha (Topârcea), muntele Nykusberg sau Mikloshege, Chirna voda, satul Feketeviz (Săcel), apa Chirvod Olachorum, râul Kisyrval, semita Olachorum, șanțul boilor zis Tysgrad, râul Bidenbach și satul Varalya (Orlat). Așadar acest domeniu cuprindea cinci sate românești (Săliște, Galeș, Vale, Sibiel și Cacova) și castelul Amlaș. Ducatul Făgărașului, ca și Amlașul, nu avea legături bune ori directe cu Țara Românească, astfel încât, pentru trimiterea corpurilor de oaste, Mircea trebuia să apeleze la voievodul Ardealului și să tranziteze pe teritoriul
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
află orașul Ștei. Vașcăul, luat împreună cu satele componente, prezintă următoarele limite: Nord - satul Șuștiu, Nord-Est - satul Sîrbești (comuna Lunca), satul Cîmpani (comuna Cîmpani), Sud - satele Leheceni, Cărpinet, Izbuc (comuna Cărpinet), Sud-Vest - comunele Dezna și Moneasa (județul Arad), Sud-Est - satele Poiana, Săliște de Vașcău (comuna Criștiorul de Jos), Est - Fînațe (comuna Cîmpani) și orașul Nucet. În componența orașului Vașcău intră satele: Suprafața totală a teritoriului orașului Vașcău împreună cu localitățile componente este de 66,135 km², ceea ce reprezintă 0,88% din teritoriul județului
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
2). Vânturile cele mai frecvente sunt cele de sud, urmate de cele vestice și de cele din sector nordic. Principalul curs de apă curgătoare este râul Crișul Negru ce izvorăște din masivul Munții Apuseni (localitatea Poiana de Vașcău), străbate localitățile Săliște, Leheceni și Cărpinet, pentru a trece apoi prin Vașcău, de unde își continuă cursul spre localitățile Șuștiu, Lunca și Ștei. De pe teritoriul Vașcăului și al localităților învecinate râul Crișul Negru primește numeroși afluenți: Zarea, Beleoancea, Criștiorul, Boiul, apele celui din urmă
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
temperatură aproape constantă, indiferent de anotimp. Afluenții care coboară din Munții Biharia au ape mai bogate decât cei care vin din Munții Codru-Moma. De la izvorul său din Biharia, Crișul Negru curge printr-o vale îngustă pe direcția E-V până la Săliște, având o pantă de scurgere accentuată, apoi urmează o direcție de scurgere SE-NV, cursul fiind meandrat, având o lungime de 4 km pe teritoriul orașului Vașcău. Debitul său variază în funcție de cantitatea de precipitații, vara nivelul fiind mai scăzut, precipitațiile
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]
-
geto-dacic pe care s-a grefat, prin diverse aspecte, o romanizare intensă. Așezări de tip Militari-Chilia din secolele II î.Hr. - IV î.Hr., au fost descoperite la Strehareț (în vecinătatea Colegiului Național „Carol I”) și în Cireașov , în punctele “Leasă” și “Săliște”. După retragerea ocupației romane din Dacia (271 d.Hr.) rămâne în urmă o populație autohtonă, daco-romană, care sprijinindu-se pe romanitate și creștinism, a ținut piept valului populațiilor migratoare, păstrându-și indentitatea peste secole. În contextul generalizării vieții rurale, comunitatea
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
12 "„degete”". Degetul de Beci este și astăzi cunoscut și sub forma de "„țol”", preluat din germanul „zoll”. Degetul de Beci avea lungimea de 2,63 cm. În forma prescurtată de notare a sistemul austriac lățimea bisericii de lemn din Săliștea Veche este de 2° 1' 5“, ceea ce însemna 2 stânjeni (orgii), 1 picior (șuc) și 5 degete (țoli), în total 425 cm. Cea mai veche menționare documentară este din 1526, într-un act de vânzare din satul Frăsinet. În documentele
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
mondial, Transilvania a devenit parte componentă a României, iar căile ferate din Transilvania au fost preluate de compania feroviară română de stat CFR. Calea ferată nu este electrificată și este predominant linie dublă. Tronsoanele între Sibiu hc. și Orlat, între Săliște și Apoldu de Sus, precum și Cunța și Miercurea Sibiului, ca și cel între Sebeș și Vințu de Jos, sunt cu linie simplă. Segmentele dublate sunt Orlat-Săliște, Apoldu de Sus-Miercurea Sibiului și Cunța- Sebeș. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri
Calea ferată Sibiu–Vințu de Jos () [Corola-website/Science/319769_a_321098]
-
sunt Orlat-Săliște, Apoldu de Sus-Miercurea Sibiului și Cunța- Sebeș. Pe aici trec zilnic mai multe trenuri personale, accelerate și un tren rapid. Există, de asemenea, și trafic de marfă. Declivitatea maximă atinge 17 mm/m între stațiile Miercurea Sibiului și Săliște. Un tronson foarte pitoresc al acestei linii se află între halta Tilișca și stația Apoldu de Sus. Pe această porțiune calea ferată se strecoară printr-o pădure deasă de foioase, trecând pe cinci viaducte spectaculoase și printr-un tunel în
Calea ferată Sibiu–Vințu de Jos () [Corola-website/Science/319769_a_321098]
-
filmate în județul Sibiu. La filmări au fost folosite următoarele locomotive: 50.204, 50.171, 50.397 și 50.497 - toate aparținând depoului Sibiu. Vagoanele tractate de aceste locomotive au fost filmate circulând pe linia Vințu de Jos - Sibiu, între Săliște și Orlat, precum și pe linia Sibiu-Avrig, între Sibiu și Podu Olt, secvența opririi trenului în tunel a fost filmată în tunelul Teliu de pe linia Brașov - Întorsura Buzăului, în timp ce scena trierii vagoanelor a fost înregistrată în triajul Sibiu. Cadrele în care
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
Buzăului, în timp ce scena trierii vagoanelor a fost înregistrată în triajul Sibiu. Cadrele în care trenurile au staționat pentru a prelua apă sau prin care treceau cu viteză au fost filmate în stațiile CFR Miercurea Sibiului (gara de frontieră polono-română Sniatin), Săliște (gara de frontieră româno-polonă Grigore Ghica-Vodă), Sibiel (Halta Sihlea), Sibiu (gara respectiv triajul Buzău). Tronsoanele de cale ferată alese pentru filmare erau cu linie dublă și neelectrificate. Dorind să fie recreată cu acuratețe atmosfera timpului, scenograful Victor Țapu a pus
Trenul de aur (film) () [Corola-website/Science/319120_a_320449]
-
unități". O unitate este formată din 2-5 "patrule" din aceeași grupă de vârstă. O patrulă poate să aibă între 4 și 9 cercetași din aceeași grupă de vârstă. La nivel național activitatea ONCR este condusă de către un "Consiliu Director". La Săliște, Sibiu, între 11-21 august 2011, ONCR a organizat jamboreea RoJAM. Au participat peste 1,000 de cercetași și cercetașe din România și invitați din alte țări. "Promit pe onoarea mea să fac tot ce este posibil pentru: a servi patria
Cercetașii României () [Corola-website/Science/318577_a_319906]
-
Basarabia sec. XIX, am găsit niște mărturisiri. “Când eram liceean la Odessa, povestește dumnealui, m-am prezentat odată acasă la profesorul meu de istorie și geografie A.V. Vârlan, director al liceului comercial, fiu de cântăreț de biserică din s. Săliște, județul Orhei. La Vârlan l-am găsit pe A.M.Cotruță, care era un vechi prieten al familiei mele. După ce mi-a făcut un examen de istorie și vechea mitologie și geanologie a împăraților romani, examen pe care l-am susținut
Alexandru Cotruță () [Corola-website/Science/318714_a_320043]
-
comemora memoria eroilor din primul război mondial. Din această cauză unul din cele două hramuri ale noii bisericii ridicată în perioada 1922-1923 este "Sf. Gheorghe". Cel de-al doilea hram al noii biserici este cel al Sf. Mucenic Oprea din Săliște. Se spune că doi bătrâni, nimeni alții decât Dumnezeu și Sf. Petru, cutreierau lumea. Ajungând la vremea prânzului, cei doi bătrâni se opresc la umbra pădurii și își stâmpără foamea cu bucatele ce le aveau la ei. Și cum le
Biserica de lemn de la Schitul Foltea () [Corola-website/Science/320304_a_321633]
-
ortodocși și uniți, biserica din Grui și biserica schitului Foltea revin ortodoxilor. La 1761, cele două biserici amintite sunt considerate a fi prea mici pentru numărul mare de credincioși fapt ce determină începerea construcției bisericii cu hramul "Înălțarea Domnului" din Săliște. Despre vechea biserică de lemn a schitului ce s-a păstrat până la construirea bisericii noi în anii 1922-1923 nu se cunosc prea multe detalii, momentul edificării ei fiind unul dintre acestea. Fotografia păstrată ilustrează această biserică care după cum se poate
Biserica de lemn de la Schitul Foltea () [Corola-website/Science/320304_a_321633]
-
care și ""biserica din Iliasinți (Ilișești) cu preotul"". Biserica a fost distrusă de fiecare dată când satul a fost ars și devastat de poloni, turci, tătari sau cazaci. După unele dovezi scrise, vechea biserică a satului s-a aflat în Săliște, de unde au fost recuperate în secolul al XIX-lea câteva grinzi vechi de stejar semiars care au fost folosite la construirea a două troițe, astăzi dispărute. În anul 1709, marele medelnicer Ionașcu Isăcescu și soția sa, Alexandra, au început construcția
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ilișești () [Corola-website/Science/321181_a_322510]
-
din 1744, 1768, 1783 ne dau denumirile vechi ale acestor țarini, păstrate până astăzi: Coltova, Apust, Cotul Balahurii, Cotul Hlinitei, Dealul Badeuțului, Dealul Morii, Dolinca, Dumbrava, Heleșteie, În Bare, La Măliniș - La Malini, Livezi, Loza, Podul Verde, Poieni, Porcărești, Soliste (Săliște) , Șaga, Toloaca, Vadul Vlădichii, Vadul Andrieș, Vadul Ciocoiului, Vadul Horodnicului, Vadul Rădăuțiului, Făgețel, Fântânele, La Stuh, Znamen, Priloage, Scrunteie (Scruntari). La fel si dealurile (Dealul Burlei, Scorpan), Văile (Carpenis, Piciorul Robanului), pădurile (Carpenis, Calnovat, îngrăditura, În Pietriș) sau râpile (Cărpiniș
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
icoanelor pe lemn a fost aici mai puternică, larg răspândită în această zonă fiind utilizarea foiței de argint sau de aur. Însă procesul de oxidare îi degradează efectul cromatic unitar, acesta fiind dominat în final de verdele acid. Mărginimea Sibiului: Săliște, Vale și Poiana - sate din jurul Sibiului, au dat importanți pictori de icoane. Printre cei mai pricepuți se numără Ion Morar (1815-1890): lucrarea sa „Cina cea de Taină” conservată la Sibiel reflectă o puternică influență barocă. Fiicele sale Emilia (1861-1931) și
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
să se minuneze de cele ce se întâmplau la Cordăreni. Astfel, în toamna anului 1749 medelnicerul Dimitrie Hudici, sesiza caimacamilor Moldovei o stare de lucruri care dura de câțiva ani; potrivit medelnicerului, țăranii săi din Cordăreni „s-au împrăștiat din săliști cu șidere lor pe toată moșia”, pricinuindu-i „pagubă, stricându-i locul țarinilor și a fânețelor cu bucatile lor”. În plus, acești țărani nu s-au supus să-i lucreze boierescul după vechiul obicei. În fapt, situația era și mai
Cordăreni, Botoșani () [Corola-website/Science/324490_a_325819]
-
Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Grui, oraș Săliște, județul Sibiu, a fost construită în anul 1742. Lăcașul de cult figurează pe lista monumentelor istorice 2010, . Localitatea e atestată documentar în anul 1354 sub numele de Nogfalu, iar în secolele următoare se reîntâlnește în documente sub denumiri precum Magna
Biserica Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din Grui, Săliște () [Corola-website/Science/323806_a_325135]