1,054 matches
-
era subordonată episcopiei de Milcov, iar mai târziu bisericile catolice din zonă au fost subordonate Episcopiei de Transilvania, și, din 1381, noii episcopii de Argeș. Din a doua jumătate a secolului XVI toate comunitățile săsești au devenit luterane. În localitățile săsești din Valahia au slujit opt preoți luterani sfințiți la Biertan în Transilvania. Ultima comunitate luterană din Valahia a fost Câmpulung, care, cu sprijinul credinciosului domnitor Matei Basarab (1632-1654) în 1639 a fost reconvertită la catolicism. Această mare realizarea a fost
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
mai multe memorii dietei prin care solicita: românii să nu mai fie considerați „tolerați”, ci egali în drepturi cu celelalte națiuni constituționale, să fie reprezentați în guvern, în dietă, să fie restituite pământurile proprii, să se șteargă iobăgia în scaunele săsești, unde oficialii îi sileau pe români să le muncească, cu toate că erau liberi. Iobagii să aibă dreptul la școală, la învățarea de meserii, la intrarea în bresle. Episcopul a invocat dreptul istoric, originea, vechimea și continuitatea românilor pe pământurile Daciei: „românii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Dintre traduceri se evidențiază Purtare de bună cuviință între oameni, realizată de Timotei Cipariu, precum și transpunerile lui Gavriil Munteanu din Tacit, Germania sau Situațiunea, datinile și popoarele ei (1864). Această întreprindere va constitui nucleul celei mai importante edituri și tipografii săsești sibiene, ce va contribui în mod substanțial la difuzarea și tipărirea cărții în limba română. Repere bibliografice: Elena Dunăreanu, Aurelia Popa, Cartea românească sibiană, Sibiu, 1979, 47, 49-51; Răduică, Calendare, 143-145, 244, 609; Lexikon der Siebenbürger Sachsen, Innsbruck, 1993, 80
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287005_a_288334]
-
Dirigent, în palatul comandamentului de corp de armată din localitate. La 10 decembrie 1918, Secția Militară a transmis către structurile teritoriale un ordin circular privind elaborarea și expedierea, săptămânal, unui raport informativ care să cuprindă: - situația gărzilor române, ungare și săsești (numărul oamenilor înarmați și neînarmați, dislocarea acestora, valoarea militară etc.); - identificarea depozitelor militare și de alimente și situația acestora; - legături cu gărzile vecine, evenimente de într-ajutoare sau de conflict; - situația trupelor române și aliate, în cazul când se află
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Sovietice Moldovenești și portul Odessa, care ar fi devenit port liber. Inspectorul de poliție Gavril Păiușan își încheia raportul adresat directorului-general, dr. Eugen Bianu, cu mențiunea că informațiile verificate sunt „subiectul predilect de discuții în taină a cercurilor minoritare și săsești” dar, în același timp, și al populației românești, care le comenta „cu multă îngrijorare”. Concluziile care au fost desprinse din documentarea efectuată de organele abilitate au fost: existența unei structuri intitulate «corpului românesc» nu s-a confirmat, în schimb toate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
climatul cultural al primei jumătăți de secol XX, cu un rol marcant în înfăptuirile scriitorilor grupați în jurul revistei „Klingsor” din Brașov. Colaborează cu eseuri și traduceri la reviste din țară și din Germania și realizează o culegere de poezie populară săsească veche (Alte sächsische Gedichte, 1945) și alta de poezie germană contemporană din România (Herz der Heimat, 1935), împreună cu Harald Krasser. În domeniul traducerilor din literatura română, R. se concentrează asupra poeziei. A alcătuit, printre altele, antologia Aus grünen Wäldern weht
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289389_a_290718]
-
RPR, devenită în 1970 Centrul de Științe Sociale Sibiu. Lucrând în cadrul sectorului de dialectologie, a publicat o serie de studii și comunicări referitoare la specificul limbii germane vorbite în Transilvania și la interferențele lingvistice româno-germane. Este coautoare a Dicționarului graiurilor săsești. Părăsind țara în 1978, se stabilește în Germania, la Mosbach, mai târziu la Gundelsheim/Neckar, unde își continuă activitatea lingvistică, în calitate de redactor al Dicționarului graiurilor săsești din nordul Transilvaniei. În 1994 obține, pentru merite în domeniul cultural, gratificația de onoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289283_a_290612]
-
germane vorbite în Transilvania și la interferențele lingvistice româno-germane. Este coautoare a Dicționarului graiurilor săsești. Părăsind țara în 1978, se stabilește în Germania, la Mosbach, mai târziu la Gundelsheim/Neckar, unde își continuă activitatea lingvistică, în calitate de redactor al Dicționarului graiurilor săsești din nordul Transilvaniei. În 1994 obține, pentru merite în domeniul cultural, gratificația de onoare a Premiului „Georg Dehio”, oferită de Breasla Artiștilor din Esslingen. Ca traducătoare, R. s-a îndreptat mai mult spre proză, cu predilecție spre narațiunile sugerând dinamismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289283_a_290612]
-
un anumit punct de vedere, „tezele” unei anumite istoriografii, iar această compartimentare s-a făcut după aceleași criterii etnicizante. Nu se vorbește niciodată, În primul rând, despre o istoriografie romantică, pozitivistă sau comunistă a Transilvaniei, ci doar despre istorii „românești”, „săsești” sau „maghiare”. Ele pot fi ratașate doar În subsidiar unei anumite metodologii sau vârste istoriografice, păstrându-și Însă afilierea esențială, stabilită pe baza aceluiași criteriu de factură etnică. Mai mult decât atât, nu avem nici măcar o istoriografie bună și una
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
putea compara cu cel existent În Transilvania. Inspirat, probabil, de modelul britanic, tot În această perioadă apărea și un periodic popular de limbă germană, intitulat Pfennig-Magazin. Acesta va pătrunde și În Transilvania, ca și În Principate, reprezentând (alături de suplimentele foilor săsești și de un alt periodic similar, Sonntag-Magazin) un model pentru publicațiile românești Icoana lumii (1840-1841, 1845-1846), din Iași, și Foaia duminecii (1837), din Brașov. Procesul de preluare succesivă a unui model Îndepărtat și de implantare a acestuia Într-un context
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Dar, cu toate că sunt priviți cu ostilitate, maghiarii din Muntenia nu sunt oprimați, așa cum sunt românii printre maghiari. Mai mult, insistă interlocutorul lui Ürmösy, maghiarii se pot Îmbogăți În Țara Românească, pe când În Transilvania românii sărăcesc pretutindeni, chiar și pe Pământul Săsesc. Indiferent dacă a avut sau nu loc exact În forma relatată, reproducerea de către Ürmösy a acestei discuții conturează o imagine mai nuanțată În ceea ce privește spiritul cărții sale. Evident, unele idei atribuite interlocutorului său, cum ar fi aceea referitoare la ostilitatea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
la fumat și cultivarea tutunului, despre dijmele bisericești din Transilvania etc.), precum și versuri. Pe lângă aceste contribuții, a editat și trei broșuri cu conținut juridic, În care expune articolele de lege adoptate În Dieta Transilvaniei sau analizează sistemul legislativ al „națiunii săsești”. Referitor la familia sa, mai știm că vărul lui Dálnoki, Incze János, preot În localitatea Sárd, „a fost omorât În 1848 de tabăra românească” șaz olá tábor ölte megț, lucru care, desigur, a marcat și el amintirile memorialistului. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
slăvitului status nemeșesc, care nu numai cu averile sale, dar și Însăși cu trupurile, din râvna ce are pentru apărarea țării și dobândirea odihnei avute..., e gata a sta Împotrivă acei vrăjmășești porniri; precum iarăși asemenea pildă a slăvitului Națion săsesc, care nu numai un batalion de Jagări Întreg, chiar dintre sași alcătuit, dar fără acela, acum un nou altul ridică, În care tot felul de Națion din Fundul Săsesc să primesc. Necesitatea participării românilor la război este motivată așadar prin
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Împotrivă acei vrăjmășești porniri; precum iarăși asemenea pildă a slăvitului Națion săsesc, care nu numai un batalion de Jagări Întreg, chiar dintre sași alcătuit, dar fără acela, acum un nou altul ridică, În care tot felul de Națion din Fundul Săsesc să primesc. Necesitatea participării românilor la război este motivată așadar prin argumentul câștigării unei poziții adecvate În monarhie, mai ales În sensul unui spirit concurențial de afirmare națională (dar și socială!) În raport cu celălalt. Ideea nu este neapărat de a te
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fogva a mostani időkig hozattak [Scurtă listă a acelor articole dietale care au fost adoptate de la Începutul Principatului Țării Transilvaniei până În vremurile de acum], Nagyszeben, 1829; Az erdélyi nagyfejedelemségben lakó nemes szász nemzetnek törvénykezés módja [Procedura judecătorească a nobilei națiuni săsești locuitoare În Marele Principat al Transilvaniei], Brassó, 1837; Nemes Erdélyország nagyfejedelemségének újabb országgyűlési végzései [Rezoluțiile dietale mai noi ale Marelui Principat al nobilei țări a Transilvaniei], Kolozsvár, 1845. Nagy Iván, op. cit., p. 239. Biblioteca Centrală Universitară din Cluj-Napoca, fond „Colecții
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
orașul reședință al episcopatului greco-catolic, Blaj (care a jucat un rol important în 1848 și în 1861) și Sibiu, în sediul Consiliului Dirigent, care avea răspunderea conducerii teritoriilor ajunse sub administrație românească. Primul oraș nu a corespuns, probabil, din cauza caracterului săsesc, al doilea nu a mai intrat în calcul pentru că gara nu putea primi o mulțime de o sută de mii de persoane; rămânea deci "orașul lui Mihai Viteazul". Hotărârile adoptate la Adunarea de la Alba Iulia depuneau clar o mărturie de
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
situația era alta; deși din numărul populației de pe teritoriul re-anexat germanii erau numai în proporție de 1,7%, în Bistrița- Năsăud dispuneau de câteva posturi de funcționari, iar guvernarea avea grijă ca, de pildă, unul din deputații aleși în Reghinul săsesc (membru în Comisia de Autoritate juridică a comitatului Mureș-Turda) să provină din grupul etnic german. Concedierile nu i-au atins numai pe români. Deși la instalarea administrației ungare s-au ocolit comisiile de atestare ce aveau un nume negativ în
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
linia Budapesta-Cluj a fost însă instalată marea realizare tehnică a epocii, automotorul Árpád, care străbătea drumul până în capitala Transilvaniei doar în cinci ore (acest drum, în condițiile actuale, durează cel puțin șapte ore). Transportul de călători pe ruta Bistrița- Reghinul Săsesc (Beszterce- Szászrégen) se realiza, în continuare, cu autobuzele întreprinderii ungare de transporturi feroviare și auto - MÁVAUT. Situația căilor ferate a necesitat una din cele mai mari investiții financiare ungare din timpul războiului, construirea liniei Deda-Sărățel (Déda- Szeretfalva). În privința ecartamentului se
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cele mai mari investiții financiare ungare din timpul războiului, construirea liniei Deda-Sărățel (Déda- Szeretfalva). În privința ecartamentului se întevedeau mai multe posibilități. Unele păreri pledau în favoarea perfecționării liniei Șieu-Măgheruș (Sajómagyaros- Mezőszentmihály) și legarea liniei ori de Târgu Mureș, ori de Reghinul Săsesc; alte păreri optau pentru schimbarea ecartamentului într-unul normal pe ruta Viile Tecii și Lechința (Kolozsnagyida- Szászlekence). Până la urmă, guvernarea s-a decis în favoarea celei mai scumpe soluții, dar, din punctul de vedere al traficului feroviar și al celui stratagic
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cât negru sub unghie"133. În 1942, cu ocazia vizitei în Transilvania de Nord, prefectul de Mureș-Turda, Mikó László, spusese ceva asemănător lui Basch Ferenc atunci când acest șef al grupului etnic german din Ungaria a efectuat o vizită în Reghinul Săsesc: "Ungaria așteaptă - mai presus de toate - fidelitate din partea supușilor ei de altă limbă", - a precizat el. În același timp, Volksbund se bucura de un regim preferențial, la care românii nu puteau visa: în Transilvania de Nord a înființat și a
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pe 18 mai 1944. Atunci a plecat primul transport cu locatarii ghetoului din Sighetul Marmației. Pe 22 mai a început golirea ghetoului din Oradea, pe 25 a celui din Cluj și Târgu-Mureș, câteva zile mai târziu a celui din Reghinul Săsesc, continuând până pe 9 iunie, când, prin gara de la Kosice (Kassa), au trecut ultimile trenuri cu deportați, ultimii locatari ai ghetourilor din Dej, Cluj și Târgu Mureș. În aproape trei săptămâni, a fost deportată o comunitate de aproape o sută de
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
-se în locuințele evreilor deportați. La Oradea, 519 de asemenea imobile au fost ocupate. După acest atac, până spre sfârșitul lunii august se instalase liniștea; au urmat însă atacuri succesive asupra unor localități mai mici din jurul Satului Mare: Carei, Reghinul Săsesc, Baia Mare și alte așezări. Pe 6 septembrie 1944, Oradea a suferit un atac aerian de putere mult mai mare decât fusese cel precedent; atunci au murit 216 persoane, printre care 41 copii. Punctele țintă ale noilor atacuri nu mai erau
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
localitatea Remetea (Magyarremete), de lângă Beiuș (Belényes), au fost executați 37 oameni, la scurt timp după plecarea trupelor ungare, iar în localitatea apropiată Ginta (Gyanta) au fost uciși 47 de maghiari. Garda Maniu organizată la Brașov de avocatul originar din Reghinul Săsesc, Gavril Olteanu, cutreiera Țara Secuilor (Sântdominic-Csíkszentdomokos, Gheorghieni-Gyergyószentmiklós) prădând și ucigând. Cea mai teribilă faptă a lor rămâne masacrul de la Aita-seacă (Szárazajta), unde s-au săvârșit decapitări cu toporul. Pe 15 octombrie, în Aghireș (Egeres), au fost masacrați 15 oameni, la
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
40 sale înaintate Conferinței de Pace; și anume colorând cercurile administrative (plășile) ale comitatelor (județelor) transalpine cu populație românească într-o gamă de culori de la roșu intens până la cel mai deschis (alburiu), reprezentând raportul piopulației române față de cea neromână (ungurească, săsească, șvăbească etc.) de la 90% la 10%. Hărțile au fost executate de Alexandru D. Atanasiu, profesor la Școala de Belle-Arte de la Iași, refugiat la Paris, după datele statistice lucrate de Lapedatu 59 . Memoriile sunt următoarele: La Transylvanie et les territories roumains
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
editează la Göttingen în anul 1802 sub titlul Russische Annalen in ihrer slavonischer Grundsprache verglichen übersetzt und erklärt. Dintre personalitățile culturii române, Dimitrie Cantemir îi este cunoscut prin intermediul edițiilor apusene ale Istoriei Imperiului Otoman. Probabil contactul cu spiritualitățile maghiară și săsească îi prilejuiește cunoașterea preocupărilor istoriografice ale Școlii Ardelene. Rolul lui Schlözer în mobilizarea istoricilor, în stimularea istoriografiilor și de aici mai departe în constituirea națiunilor din Centru și Sud-Est, îl consider la fel de provocator ca cel al lui Herder. O mențiune
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]