5,379 matches
-
o legendă (Ei și? Ce-i păsa ei de legende?) sau în Șerban, care își nesocotise jurământul făcut ei. Poate așa ar scăpa de sentimentul de vinovăție ce-i măcina sufletul.Era convinsă că o dată ce povestea va ajunge la urechile sătenilor, nimeni nu ar fi de partea ei, nimeni nu i-ar arăta nici cea mai mică urmă de compătimire. Nici măcar Sănica cu ... XIX. DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU), de Helene Pflitsch , publicat în Ediția nr. 1152 din 25 februarie
HELENE PFLITSCH [Corola-blog/BlogPost/365932_a_367261]
-
Acasă > Stihuri > Nuanțe > MOARTEA LUI ION... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 232 din 20 august 2011 Toate Articolele Autorului pamflet Ce soarta rea mai are câte unul... (Vorbesc de un sătean pe nume Ion) Cu moartea lui a speriat cătunul - Un groaznic accident de avion. Cum, doamne iartă, zic, s-a întâmplat, De-așa necaz să fie să ai parte, Când niciodată Ion nu s-a mișcat, De-atâta cât e
MOARTEA LUI ION... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361630_a_362959]
-
din sat, viața acesteia se schimbă radical. Maria continua să facă naveta spre sat și să-și vadă de viața ei normală din lumea muntelui și a satului, chiar dacă lucra într-un oraș, pe când Ana, nemaidorind să dea ochii cu sătenii și cu cei care o cunoșteau, preferă să se izoleze, căutându-și o cameră unde va locui în gazdă ani de zile. Nu peste mult timp, amintirile începură să pălească, durerea din suflet să se stingă, iar peste suspinele dureroase
ZBORUL DIN CUIB de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361615_a_362944]
-
de totdeauna. Repetai aceleași obiceiuri în ritmuri predefinite, transmise ție de bunici și părinți. Era plină de semnificații vacanța la Săliște. Ca un fruct copt, aromat, din care te-nfruptai. Iar noi ne defineam, creșteam, cu suflete pline. Iubitoare." Înțelepciunea sătenilor autoarei este subliniată și de rândurile în care redă câteva vorbe bine cumpănite ale nonagenarului Nicolae Stan Petruțiu, așezate într-o carte cu titlu foarte grăitor: "Amintiri din satul cu dor". Este o carte în care "face o radiografie sufletească
MILENA MUNTEANU – „DEPARTE DE ŢARA CU DOR” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351862_a_353191]
-
mânca omenește și să bea un pahar de vin pe cinste. Șeful de post cunoștea toată comuna așa că nu i-a fost greu să le recomande ce-și doreau ei. Întrebând pe ici pe colo au ajuns seara la poarta săteanului unde ar fi trebuit ei să înopteze. Femeia tocmai ducea o găleată cu apă de la fântâna de peste drum. Politicos, nea Ghiță i-a luat găleata din mână și i-a povestit, în timp ce mergeau spre casă, despre felul cum i-a
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
noștri traci. Că au fost evenimente în istoria evoluției și dezvoltării acestui popor care nu s-au menționat în scris, nedescoperindu-se până acum vreo mărturie, ci doar sporadice consemnări străine, nu înlătură adevărul existent al tradițiilor, dovadă fiind obiceiurile sătenilor din Munții Apuseni dar și a grupurilor de locuitori de la șes, din același neam de daci, chiar dacă peste ele a trecut tăvălugul popoarelor migratoare. Neobosiți, exegeții: filologi, istorici, geografi, dar și arheologii au scos și vor scoate, într-un timp
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
coteț, ripostă neconcludent și cam anemic, bietul gospodar. - Lasă cî mă duc io neni Aristicî, rosti spre uimirea tuturor Luță despre care se știa sigur că nu poate să vorbească, sau mă rog, cel puțin nu în limba știută de sătenii din Răstoaca, aceasta deoarece, cunoștea doar toată suflarea satului, Luță nu era chiar Luță, fiindcă fusese schimbat cu un alt copil când inconștienta de mă-sa se dusese să nască la spitalul orășenesc din capitala județului, ignorând la rândul ei
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
poate se zbătea, dar nu mai contează fiindcă totul era acoperit de zâmbetul vrednicului om, același de când venise însoțit de târnăcop. Deși domnul Aristide își dădu seama că-l are-n față pe vestitul hoț de găini care tulbura viața sătenilor pe rază de trei comune în jur, de mai mult de cinci ani, nu putu să nu-și exprime admirația pentru modul profesionist în care rezolvase o problemă, pentru el deosebit de dificilă, că de mult nu mai încăpea pe ușa
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
s-a organizat petrecerea de sfințire a fântânii, recunoscută acum ca monument important al satului și denumită Sfinții Împărați, fără să se spună care. Slujbă mare, în care ctitorii au fost tămâiați, apoi masa la care au fost invitați toți sătenii, inclusiv cei care sfărâmau printre dinți înjurături, foarte meseriașe, demne de cartea recordurilor. Nu lipseau desigur nici meșterii cei vestiți, mai vestiți chiar decât magii biblici, numiții Lae, Luță și Lică. Ultimul bandajat încă la cap, dar fără nici o urmă
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
Această minune mare și infricasatoare, care întrece orice cuvânt, mai presus de minte și de cugetare, a fost văzută nu de doi sau trei, nici de puțini oameni ușor de numărat, ci a fost văzută de întreaga biserică, orășeni și săteni, băștinași și străini, toți cât merg pe uscat și câți călătoresc pe mare..... stăpânitori și puternici. Unii strigau: “ Doamne miluiește!” Alții lăudau pe Domnul în alt chip. Cu toți însă mulțumeau Lui Dumnezeu pentru minunile Lui nepovestite și neobișnuite. Mulți
LIVADA DUHOVNICEASCA (26) de ION UNTARU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352430_a_353759]
-
de asta a venit la mănăstire ca să plece la Domnul, fără să aibă ceva împotriva cuiva. CAPITOLUL 87 AFLAREA TRUPULUI LUI IOAN ANAHORETUL, PORECLIT SMERITUL Am ajuns într-un sat, șase mile departe de Rosos și ne-au găzduit doi săteni bătrâni la biserică satului lor. Satul era la poalele muntelui. În biserică ne-a arătat o placă de mormânt, spunându-ne: - În acest mormânt, creștini, se află un mare anahoret. - De unde știți? i-am întrebat noi. - Acum șapte ani, au
LIVADA DUHOVNICEASCA (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352451_a_353780]
-
capră, eu în spate, el în față, mânând caii, și am plecat spre casa Căprioarei care era cam la vreo cinci chilometri de mers. Se uita lumea la noi ca la urs. Era joia, un fel de nuntă țigănească, glumeau sătenii. Auzi că se mărită fata lui cutare! Eu, un fel de visător peste zări de nesomn, mă credeam un donjuan în căutarea fericirii. Caii cu căruța au dat buzna în curtea Căprioarei, împingând cele două porți în lături. Doamneee- iese
RATACIRILE LUI ABEL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350625_a_351954]
-
închinat toată viața lui Eminescu, făcând anchete pe teren cu privire la viața și opera lui, între 3 și 9 iulie 1955 s-a deplasat la Ipotești, obținând precizări utile despre familia Eminovicilor și despre copilăria și adolescența lui Eminescu, din amintirile sătenilor. (Vezi: „Noi contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu”) Contemporanii poetului au știut că Eminescu a avut un fiu natural pe nume Mihail Lăzăreanu, născut la 19 iunie 1877 a cărui mamă, Ileana de 25 de ani, era căsătorită cu
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351262_a_352591]
-
Personal cunoșteam câte ceva, căci chiar în valea Ciofului la noi în satul Petia, unul din oamenii înstăriți ai satului făcuse vreo trei cuptoare de cărămidă și copii fiind eram toată ziua plini de pământul frământat de țiganii aduși de respectivul sătean să fabrice cărămida. Dar eu lucrasem ceva timp și la fabrica de cărămidă de la Bucov de lângă Ploiești atât la verde dar și la roșu. Dar acolo totul era mecanizat la fabricarea cărămizilor. Ce înseamnă în cărămidărie verde și roșu? Verde
MURGU CĂRĂMIDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351268_a_352597]
-
Ancuța la mângâiat ca mâța la dezmierdat. Da’ și localnicii noștri și-au ostoit poftele lumești la Hanu Ancuței, în drumurile lor săptămânale la Târgu’ de la Tuchilați, deschis târgoveților exact acum 167 de ani, pe moșia logofătului Ștefan Catargiu. Carele sătenilor din Miroslăvești, Ciohorăni și Muncelul de Sus își încrucișau căile, unele la dus altele la-ntors, ici la han. Cei care se-ntorceau intrau să bea adalmașul târguielilor făcute cu animale mari, că la asemenea negustorii aveau mereu dare de mână
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
Ben Todică, lucrând la reactivarea fondului sufletesc uman, să fie printre ultimele redute de apărare ale conștiinței poporului nostru.” ,, M-aș apleca să sărut pământul și apa și trestia, și-n euforia unei posibile regăsiri, aș strânge în brațele mele săteanul nobil ce a rămas legat de glie.” - mărturisea Ben Todică unui reporter. Fără îndoială, spre cinstea lui, în ciuda tuturor furtunilor compatriotul nostru este un român cu rădăcinile adânc înfipte în glia natală, cu fibră tare, greu de răsucit. (Ben Todică-
DINCOLO DE PASIUNEA PENTRU ARTĂ. LA ANIVERSAREA LUI BEN TODICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351322_a_352651]
-
covrigi sau colăcei și nuci. La unele case primim chiar și cârnați de porc făcuți în casă. La alte gospodării suntem invitați la masă. Dar noi nu stăm. Mulțumim sincer, ne luăm darurile și plecăm grăbiți. Nu uităm că mulți săteni ne așteaptă cu porțile și ușile larg deschise. Nu uităm că sunt destule familii care ne așteaptă să cântăm. Asta-i datina străbună și, cu drag, noi colindăm... Referință Bibliografică: VACANȚA DE CRĂCIUN / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
VACANŢA DE CRĂCIUN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351385_a_352714]
-
pe bălțile de la capătul sudic Borcei bărăgănene și al primului ceatal - sarsanale cu lucruri de contrabandă de la oraș, săpunuri, parfumuri, bijuterii coclite, chiar lucruri finuțe de galanterie și lenjerie intimă, orologerie contrafăcută de proveniență dubioasă, cu care să ia fața sătenilor. După ce ziua mășăluiau și băteau ulițele prăfuite nădușind pentru a convinge pe oameni de importanța cotelor (cu care, li se spunea „achitându-ne obligațiile față de marea prietenă de la Răsărit” urma să ne recăpătăm deplina independență față de ea!) năimiții (mulți din
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
nu departe, la Ion Corvin și Mârleanu-Dunăreni (cetatea Sacidava) a unor peșteri și grote care adăposteau pe primii misionari și creștini prigoniți din întâiul mileniu al erei Mântuitorului era întruchiparea perfectă a lumii patriarhale care își punea amprenta asupra vieții sătenilor cooperatori, cu tot peisajul uman presupus de noile transformări ale socializării agriculturii. Venisem în „prima regiune colectivizată” a țării (1957) dintr-o regiune de munte unde „perpeleala colectivistă” a fost împiedicată cu obstinație (și sacrificii!) să se exprime în voia
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351461_a_352790]
-
greu să te recunoști în ochii altuia. Marin Preda a refuzat să fie idilic, el a zugrăvit lucrurile după măsura conștiinței sale, indiferent de impactul pe care l-ar fi putut avea din partea oamenilor. Nu e de mirare că unii săteni i-au reproșat inexactitatea unor amănunte lipsite de semnificație și n-au prins conturul întregului, semnificația și esența acestei geniale fresce a satului românesc inter și post belic, cu schimbrile dramatice care au avut loc în viața politică și în
O CONŞTIINŢĂ A VEACULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350738_a_352067]
-
basm al copilăriei acoperind într-un con tainic al sufletului: bucuriile, tristețile, înflorirea sau decăderea așezării dragi inimi ei (pe perioade scurte), căci voința și vigoarea din anii tinereții mai scăzuseră, văd cum ne înfățișează într-un tablou fantastic... figurile sătenilor iubiți, oameni chibziți și harnici, iubitori de cîntec și joc, păstrători de port popular și tradiții nemuritoare. În trupul acestei ființe vii în care, prin puterea și vrajea cuvintelor îmănunchiate în fraze armonioasem, găsim recunoștința autoarei față de prieteni dragi, editori
CU GÂNDUL ŞI SUFLETUL SPRE ROMÂNIA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350793_a_352122]
-
fim exemplari, cu rezultate bune la învățătură, disciplina fiind punctul nostru forte. Între timp, Dobrogea fusese colectivizată, Partidul Muncitoresc Romîn și Uniunea Tineretului Muncitor își măreau rândurile. Colectivizarea, forțată la început, începuse să dea roade, ridicând nivelul de trai al sătenilor prin aplicarea în practică a cunoștiințelor agricole și mecanizarea agriculturii. Pământul arat cu pluguri tracționate de tractoare, însămânțat (cu semințe selecționate) cu semănători, discuit și irigat, aplicând principiul rotației culturilor dădea recolte bogate, fapt ce s-a reflectat prin ridicarea
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
a cunoștiințelor agricole și mecanizarea agriculturii. Pământul arat cu pluguri tracționate de tractoare, însămânțat (cu semințe selecționate) cu semănători, discuit și irigat, aplicând principiul rotației culturilor dădea recolte bogate, fapt ce s-a reflectat prin ridicarea nivelului de trai al sătenilor dobrogeni și apariția multor case noi și frumoase care le înlocuiau pe cele ridicate din chirpici. A fost instituit învâțământul obligatoriu de șapte clase, liceul fiind opțional. Toate bune și frumoase până când, după examenul de admitere în liceu, am fost
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
la săptămână cu sirena și toată hărmălaia caravana cinematografică de s-adunau toți copiii satului de pe toate văile și dealurile de se speriau și zbierau de groază și de mama focului animalele și ăle orătănii din sectorul zootehnic, inclusiv ale sătenilor, puține la număr și slăbănoage în comparație cu ălelalte, chestii de imagine și de propagandă însă atunci, o organizare atâta cât era a făcut ca un popor întreg să-și găsească capu și șteapu , adică rostu și toate cele ce-i pot
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA (15) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350952_a_352281]
-
pădurii. În noaptea aceea, bunicul a reușit să împuște Lupul Sur pe care l-a adus în sat cu carul, așezându-l, apoi, în bătătura casei, pe o capră de tăiat lemne, într-o poziție de credeai că-i viu. Sătenii au venit să-l vadă, mirându-se și bucurându-se, în același timp, făcându-și cruce... Vânătoarea Lupului Sur a intrat în folclorul satului, fiind povestită adeseori, la șezătorile din fiecare iarnă. Referință Bibliografică: LUPUL SUR (PARTEA I ) / Floarea Cărbune
LUPUL SUR (PARTEA I ) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351560_a_352889]