1,503 matches
-
acest articol își avea redacția tot în casa lui Ștefan Popescu, în București, pe Strada Parfumului unde se întrunea și cenaclul celor de la Cadran. Grupul celor șapte care reușesc să facă posibilă apariția unicului număr din 1931 era format din Sabin Vasia (Ștefan Popescu), Alin Zare, Emil Dincă, Alexandru Poru, I. D. Gîrboveanu, Mircea Th. Popescu și Sergiu Ludescu. Programul revistei, al celei de-a doua serii, nu este unul deosebit, dar important rămâne faptul că cei de aici vor încerca să
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
ține deocamdată loc de program. Cei de la Cadran vor să fie, de altminteri, obiectivi în aprecierile pe care le vor face cu privire la literatură în general. Pe scurt, în acest prim articol în care Ștefan Popescu (cel care semna în 1931 Sabin Vasia) sintetizează opiniile redacției, nu poate fi vorba de vreo atitudine antifascistă, dar, lucru poate mai important pentru istoria literară, este exprimată, cu fermitate, orientarea spre estetic a literaturii apreciate de membrii grupului. Numărul al doilea al revistei prezintă tot
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
30, 34, 197, 242, 304 Ulmeanu, Mihail, 68 Universul literar, 54 Untaru, Virgil, 61, 62, 66, 80, 81, 85, 86, 87 Urmanov, Adrian, 200 V Valea, Lucian, 34, 58, 59, 62, 63, 64, 65, 66, 93 Vancu, Radu, 37 Vasia, Sabin, 70 Vasiliu, Lucian, 203 Vasiliu. Lucian De anima, 203 Veac nou, 67 Velicu, Ion, 82 Verlaine, Paul, 115, 131 Veronescu, Nichi, 89 Veronescu. Nichi Terține târzii, 89 Vianu, Tudor, 19, 26, 27, 55, 112, 304 Viața, 62 Villon, Francois, 116
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
I. E. Torouțiu, De la sinteză la compilație, „Litere”, 1934, 14; Erasm [Petru Manoliu], „Lirica lui Goethe”, „Credința”, 1935, 420; Ion Gherghel, „Lirica lui Goethe”, „Revista germaniștilor români”, 1935, 3; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 379; Ovidiu Papadima, „Goethe”, G, 1938, 7; Sabin Vasia [Ștefan Popescu], „Goethe”, CL, 1938, 6-10; Barbu Theodorescu, „Goethe”, VRA, 1938, 562; Mihail Sebastian, „Duduca Sevastița”, VR, 1939, 3; Ștefan Baciu, „Aspecte literare”, UVR, 1940, 18; Ion Roman, „A doua primăvară”, CRE, 1940, 4 483; Ion Marin Sadoveanu, „Timon
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
de vineri, Iași, 1978; Albinuța, îngr. Iulia Tibulschi, Chișinău, 1979; ed. București, 1994; Fiindcă iubesc, Chișinău, 1980; Să crești mare - Rasti bolșoi, ed. bilingvă, Chișinău, 1980; Izvorul și clipa, îngr. Mircea Radu Iacoban, pref. Marin Sorescu, cu un portret de Sabin Bălașa, București, 1981; Poezii, îngr. și pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1983; Taina care mă apără, Chișinău, 1983; Scrieri alese, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1984; Lumina toamnei - Svet oseni, ed. bilingvă, Chișinău, 1985; Mama, graiul, Chișinău, 1986; Poezii de sama voastră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
sunt, îngr. și pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1987; Poftim de intrați - Vidite pojaluista, ed. bilingvă, Chișinău, 1987; Să crești mare, Chișinău, 1987; Mama, Chișinău, 1988; Rădăcina de foc, îngr. Arcadie Donos, pref. Ioan Alexandru, postfață Victor Crăciun, cu ilustrații de Sabin Bălașa, București, 1988; ed. Craiova, 2001; Cine crede, Chișinău, 1989; Să facem cunoștință, Chișinău, 1989; Spune-i soarelui o poezie, Chișinău, 1989; Cartea ghioceilor, Chișinău, 1990; Frumoasă-i limba noastră, Chișinău, 1990; Hristos nu are nici o vină, îngr. și postfață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290559_a_291888]
-
Ilieșiu, Radu Brateș ș.a., cărora li se tipăresc versuri. Alături de I. Agârbiceanu, autor și de articole cu subiecte politice, sunt prezenți cu proză, fragmente din piese de teatru, diverse însemnări cu caracter cultural etc. Zaharia Bârsan, Mihail Sorbul, Gavril Todică, Sabin G. Truția, Marin Pamfil, Al. Lupeanu-Melin, Ioan Georgescu, Leca Morariu, Corneliu Coposu, Gh. Bulgăr, Iosif E. Naghiu. R. Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290350_a_291679]
-
Ispirescu, O. Goga, Gh. Tutoveanu. Se promovează o literatură tradiționalistă, cu puternice infuzii sămănătoriste. Poezia este semnată de Sergiu Cujbă, Sergiu Matei Nica, Vladimir Cavarnali, Robert Cahuleanu (Andrei Ciurunga), Al. Bardier, Liuba Dimitriu (postume), Octav Sargețiu ș.a. Cu proză colaborează Sabin Popescu-Lupu, Gh. V. Madan, Sergiu Cujbă, cu dramaturgie - Sabin Popescu-Lupu (Comorile pământului). Aici apar și traduceri: din Al. Hâjdeu (Cântec despre Moldova), Vl. Korolenko (Bătrânul clopotar) ș.a. A.Cb.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286621_a_287950]
-
tradiționalistă, cu puternice infuzii sămănătoriste. Poezia este semnată de Sergiu Cujbă, Sergiu Matei Nica, Vladimir Cavarnali, Robert Cahuleanu (Andrei Ciurunga), Al. Bardier, Liuba Dimitriu (postume), Octav Sargețiu ș.a. Cu proză colaborează Sabin Popescu-Lupu, Gh. V. Madan, Sergiu Cujbă, cu dramaturgie - Sabin Popescu-Lupu (Comorile pământului). Aici apar și traduceri: din Al. Hâjdeu (Cântec despre Moldova), Vl. Korolenko (Bătrânul clopotar) ș.a. A.Cb.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286621_a_287950]
-
encefalopatiilor infantile, Editura Medicală, București. Robănescu, N. (2001), Reeducare neuro-motorie, Editura Medicală, București. Rocher, C. (1977), Rééducation psychomotrice par poulie-thérapie, exercices en suspension et avec ressorts, Masson, Paris. Rusu, V. (1983), Mic dicționar medical, vol. I-II, Editura UMF, Iași. Sabin, I. (1983), Presopunctura, Editura Medicală, București. Sbenghe, T. (1987), Kinetologie profilactică, terapeutică și de recuperare, Editura Medicală, București. Sbenghe, T. (1996), Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului, Editura Medicală, București. Sbenghe, T. (1999), Bazele teoretice și practice ale kinetoterapiei, Editura Medicală
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Ghica Vodă nr. 13, cod 700469, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României HARJA, ALINA Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine / Alina Harja și Guido Melis ; trad.: Sabin Drăgulin; pref.: Luigi Manconi; pref. la ed. în lb. română: Gheorghe Lencan Stoica Iași: Institutul European, 2011 ISBN 978-973-611-791-6 I. Melis, Guido II. Drăgulin, Sabin (trad.) III. Manconi, Luigi (pref.) IV. Stoica, Lencan Gheorghe (pref.) 323.1(=135.1)(450
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
ALINA Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine / Alina Harja și Guido Melis ; trad.: Sabin Drăgulin; pref.: Luigi Manconi; pref. la ed. în lb. română: Gheorghe Lencan Stoica Iași: Institutul European, 2011 ISBN 978-973-611-791-6 I. Melis, Guido II. Drăgulin, Sabin (trad.) III. Manconi, Luigi (pref.) IV. Stoica, Lencan Gheorghe (pref.) 323.1(=135.1)(450) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. PRINTED IN ROMANIA ALINA HARJA
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
135.1)(450) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. PRINTED IN ROMANIA ALINA HARJA GUIDO MELIS Românii Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine Traducere de Sabin DRĂGULIN Prefață de Luigi MANCONI Prefață la ediția în limba română de Gheorghe LENCAN STOICA INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Lui Ștefan Harja, român, cetățean al lumii Cuprins Prefață la ediția în limba română: O carte interesantă și originală despre românii din
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
declanșat nenorocirea, arestarea noastră, deci în ’53. Care au fost împrejurările în care v-au arestat? Împrejurarea în care am fost arestată a fost următoarea: printre frații mei de care v-am pomenit, era un fost căpitan în armata regală. Sabin Mare, așa îl chema. El fusese ofițer, profesor la Făgăraș, la o școală de subofițeri. S-a căsătorit acolo cu fiica unui cofetar austriac, Embaker, și-a întemeiat acolo o familie, a avut un băiețel. După terminarea războiului a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
confuziile am folosit în continuare forma corectă a numelui, respectiv Gavril Pop. Acesta s-a născut la 17 octombrie 1928 în satul Pir, județul Satu Mare. A fost parașutat în Munții Lăpușului, în noaptea de 30 iunie spre 1 iulie, împreună cu Sabin Mare și Ilie Rada, după ce fuseseră pregătiți în Franța, de Mircea Mușatescu și Mihai Opran. Cei trei transportu o scrisoare a unui preot român aflat la Vatican, pe care Gavrilă Pop a dus-o în Satul Mic, lângă Carei, unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în anchetă, pentru a divulga numele celorlalți. A fost judecat între 9 și 12 octombrie 1953, împreună cu membri mai multor echipe parașutate. A fost condamnat la moarte și executat la 31 octombrie 1953. Cicerone Ionițoiu, Album al martirilor..., p. 129. Sabin Mare avea să fie împușcat de Securitate în județul Făgăraș în 1953, Cicerone Ionițoiu, Album al martirilor..., 1999, p. 100. Ilie Rada a reușit să fugă în Occident. Cicerone Ionițoiu, Victimele terorii comuniste. Dicționar R, București, Mașina de scris, 2007
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
comunist (Partidul Muncitoresc Român) i-a permis să cunoască și sferele înalte ale puterii; apoi, chiar și în calitate de profesor la Facultatea de Filosofie, a intrat în contact cu demnitari sau rude ale unor miniștri (Athanase Joja, Miron Constantinescu, Tamara Dobrin, Sabin Totu ș.a.). Desprindem din memoriile lui Ion Ianoși imaginea unui personaj preocupat constant atât de tensiunea dintre autonomia individului și dictatul autorității supreme, cât și de salvgardarea libertății lăuntrice 21. Multipla condiție minoritară - originea transilvană, burgheză, maghiară-evreiască - nu este doar
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
119 Delegarea legislativă: precedente și consecințe istorice (Constantin ILAȘ) / 121 Capitolul 8: NOUA ORGANIZARE ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ / 129 Scurt istoric al organizării administrativ-teritoriale a României (Silvia BOCANCEA) / 129 Regionalizarea României, în umbra modificării Constituției (Tudor PITULAC) / 149 Riscurile financiare ale regionalizării României (Sabin Daniel DRĂGULIN) / 157 Reorganizarea administrativă (Ioan STANOMIR) / 163 Subsidiaritatea principiu fundamental a noii organizări administrativ- teritoriale a României (Sorin BOCANCEA) / 165 Reforma administrativă: cetățeanul înaintea statului (Florin GRECU) / 173 Capitolul 9: STATUTUL CURȚII CONSTITUȚIONALE / 175 Reforma Curții Constiuționale (Ioan STANOMIR
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
niciuna dintre regiuni (cu excepția Regiunii Centru și Sud) nu s-ar putea susține singură. Cu alte cuvinte, "vom avea opt regiuni sărace și pline de nevoi și o Capitală de la care toți așteaptă ajutoare"25. Riscurile financiare ale regionalizării României Sabin DRĂGULIN Introducere Unul dintre primele obiective ale Guvernului României pe anul 2013 a fost acela al realizării descentralizării administrative și financiare a statului, având ca principal obiectiv utilizarea mai judicioasă a resurselor naționale 1. În acest studiu succint, îmi voi
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Editura Nouă, 1987. Madison, James, "Federalistul nr. 10", în Malvin I. Urofsky (ed.), Texte fundamentale ale democrației americane, traducere de Mihaela Gafencu Cristescu, Editura Teora, București, 1994. Malone, Dumas, Jefferson and His Time, vol. 7, Little, Brown, Boston, 1948-1963. Manuilă, Sabin; Georgescu, Mitu, "Populația României", în Enciclopedia României. Mateescu, Răzvan Mateo, "Regiunile vor fi scrise în Constituție", în Puterea, www.puterea.ro. Mediafax, UDMR: Regiunile de acum frânează dezvoltarea economică, trebuie să fie mai mici, publicat 01 martie 2013, online la
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Kai, Kaiser / 159, 290 Krause, Sharon / 96, 292 L Lijphart, Arend / 88, 292 Linz, Juan / 105, 292 Llorente, Mercedes Guinea / 168, 288 Lumezeanu, Lucian / 152, 292 M Madison, James / 43, 46-47, 51, 96, 248, 292 Malone, Dumas / 44, 292 Manuilă, Sabin / 137, 292 Mateescu, Răzvan Mateo / 160, 292 Mihai, Tudorina / 260, 264, 292 Miller, David / 44-47, 292 Millon-Delsol, Chantal / 167, 292 Milza, Pierre / 74, 288 Miroiu, Mihaela / 258, 263, 290, 292-293 Mishler, William / 185, 293 Mișcoiu, Sergiu / 34, 36, 293 Mitan
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
și procesual penal, și al unor cărți privind medierea, corupția din justiție, reforma judiciară. A activat la instanțele din Vatra-Dornei, Cluj-Napoca si Oradea. A fost consilier al ministrului justitiei in perioada 2005-2007 și este membru al CSM ales din 2011. Sabin DRĂGULIN este Conferențiar universitar doctor la Universitatea Creștină "Dimitrie Cantemir", București, Facultatea de Științe Politice și cercetător asociat la Facultatea de Științe Politice și Adiministrative a Universității "Petre Andrei" din Iași. Este licențiat al Facultății de Istorie (1997) și de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
13 I.S. Nistor, op. cit., p. 85. 14 Idem, pp. 114-116. 15 Idem, p. 117. 16 Corneliu-Liviu Popescu, Autonomia locală și integrarea europeană, Editura ALL BECK, București, 1999, p. 42. 17 M. Guțan, op. cit., p. 253. 18 Idem, p. 273. 19 Sabin Manuilă, Mitu Georgescu, "Populația României", în Enciclopedia României, ed. cit. I, p. 134. 20 Vasile M. Zaberca, Istoria administrației publice în România, Editura "Eftimie Murgu", Reșița, 1997, p. 102. 21 M. Guțan, op. cit., p. 348 și p. 365. 22 Astfel
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Pentru regimul semiprezidențial IOAN STANOMIR Reforma Parlamentului Imunitatea parlamentară Ordonanțele de urgență și democrația constituțională CONSTANTIN ILAȘ Delegarea legislativă: precedente și consecințe istorice SILVIA BOCANCEA Scurt istoric al organizării administrativ-teritoriale a României TUDOR PITULAC Regionalizarea României, în umbra modificării Constituției SABIN DRĂGULIN Riscurile financiare ale regionalizării României IOAN STANOMIR Reorganizarea administrativă SORIN BOCANCEA Subsidiaritatea principiu fundamental a noii organizări ... Reforma administrativă: cetățeanul înaintea statului Reforma Curții Constiuționale Erori logice în atribuțiile Curții Constituționale DANIEL ȘANDRU Exerciții de "inginerie constituțională": problema referendumului
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
cei doi scapă, sunt alăptați de o lupoaică și cresc mari în casa păstorului Faustulus. Învingându-l în luptă pe regele Amulius, l-au repus pe tron, pe bunicul lor, Numitor, iar ei au întemeiat cetatea Roma, în frunte cu sabinii. Romanii au învins, reușind să-i atragă de partea lor, prin intervenția femeilor, pe sabini, cu care au format un singur popor. Lui Romulus i-au urmat la tron regii: Numa Pompilius, Tullus Hostilius, Aneus Martius, Lucius Tarquinius Superbus, Tarquinius
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]