1,976 matches
-
un goblenț, o rochie cu paiete multicolore, o cizmă delicată de cine știe cine purtată, ori un tablou din care nu înțeleg mai nimic. Și astă seară am întârziat prea mult prin consignații. Mă opresc lângă bișnitarul tutungerie. Acesta îmi strecoară în sacoșă cele doua pachete de Kent, îi dau banii tot pe furiș, de parcă i-aș fi furat, apoi dau colțul, spre magaziunul București pentru a mă opri la patiseria unde, de obicei mă delectez cu un cicco și o prăjitură, cina
HAINA ROȘIE DE CATIFEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1415 din 15 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371656_a_372985]
-
Le-am spălat și le-am pus acolo unde se cereau. Nu mi-a fost rușine, am refolosit niște materiale. Primăvara, când merg spre casă, fac magii prin parc, trezindu-mă cu pui de floare prin buzunare sau chiar în sacoșa cu pâine și-așa am o mini grădină. Privind-o seară îmi vine inspirația atât de necesară în munca mea. Vara trecută, când am fost la țară la un prieten, mi-am adus doi trandafiri pitici care stau la geam
CONFESIUNILE MAGICIANULUI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371662_a_372991]
-
vezi când intrăm, am ținut morțiș să comentez. - Nu contează, Natalia, tu ești comoara mea! m-a asigurat Ovidiu cu o voce tremurândă de emoție. Între timp, am urcat în apartament, eu cu brățara în mână, iar Ovidiu încărcat de sacoșe pline cu mâncare, de la ai lui. - Am venit direct la tine iubire, a ținut să-mi spună când am ajuns în hol; mai cobor că mai sunt câteva sacoșe, vin repede. - Dar ce-ai facut ? Ai luat tot porcul la
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
în apartament, eu cu brățara în mână, iar Ovidiu încărcat de sacoșe pline cu mâncare, de la ai lui. - Am venit direct la tine iubire, a ținut să-mi spună când am ajuns în hol; mai cobor că mai sunt câteva sacoșe, vin repede. - Dar ce-ai facut ? Ai luat tot porcul la București? am întrebat, surprinsă fiind de numărul sacoșelor doldora cu de toate. - E opera mamei, am luat tot ce mi-a pus, nici nu m-am uitat la ele
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
venit direct la tine iubire, a ținut să-mi spună când am ajuns în hol; mai cobor că mai sunt câteva sacoșe, vin repede. - Dar ce-ai facut ? Ai luat tot porcul la București? am întrebat, surprinsă fiind de numărul sacoșelor doldora cu de toate. - E opera mamei, am luat tot ce mi-a pus, nici nu m-am uitat la ele; când a auzit că nu mai vin până dupa Sfântul Ion, a început să burdușească fiecare pungă în parte
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 2 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371646_a_372975]
-
frumoasă bluziță fină de batist, o fustă tot roșie cu o curelușă împletită ce îi marca mijlocul subțire , iar în picioare sandale cu cireșe .... Îmbujorată de căldură și de nerăbdarea de a ajunge cât mai repede ținea în mâna o sacoșă în care avea câteva schimburi pentru cât va stă la Plopeni, așa se numește satul bunicii ! Încă de la Constanța autobuzul se umpluse de mulți călători cu bagaje.Ea stătea în picioare între două femei plinuțe ce o înghesuiau , încerca să
PRIMUL DRUM SPRE IUBIRE .... de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379182_a_380511]
-
mic îl lăsau pentru popor și când se roteau la guvernare găseau ciolanul din ce în ce mai ros, astfel că la popor le rămânea un canci a venit una, Elena, și toti au făcut scut în jurul ei toți furau și aduceau banii cu sacoșele pe care le răsturnau în poala ei mai toti aveau palate, ferme cât nu puteai să vezi cu ochii, mașini ce n-a văzut occidentul conturi de jdemii de milioane de euro pe care nu le puteau dovedi nici cu
CUM AU VENIT... TOT AȘA AU ȘI RĂMAS de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1514 din 22 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374200_a_375529]
-
aparte. Pe lângă zarzavaturile și pomii fructiferi, vedeam straturi cu flori atât de frumoase, iarăși de o parte și de alta a lor se găseau peste 30 de stupi de albine. Și când nu ne așteptam, părintele Orzan umplea câte o sacoșă cu merinde pentru noi fiindcă-i eram dragi. Rămâneam dezorientați de viața cotidiană a satului și se oamenii ce locuiau aici. Aceasta este imaginea mea cea mai desăvârșită pe care mi-l aduce aminte pe bunicul, moș Costache, un țăran
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
complicata analiză a maladiei, să privim, deocamdată, strada. Stă la îndemîna oricui. Și, la urma urmei, ea reflectă în mic chipul mare al nației. Nu știu dacă ați observat, dar printre pietonii obișnuiți, printre pestriții care bat tehui trotuarele, cu sacoșe sau fără, se mișcă și niște indivizi în halate vineții, hîrșite de atîta spălat (și stors), cîte unul sau pîlc, ieșiți pe poarta spitalelor să-și facă micile cumpărături pe la "alimentare". Sau, pur și simplu, să fumeze. Sau, de ce nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
al briantelor libații, începîndu-și acum, de la poarta grea, de fier, marșul diurn al aprovizionării. Din bărbatul brun-chipeș de-al'dat' ce-a mai rămas? O firavă mașinărie pe două picioare, ca de patinator fricos, nasul rasat, de boier moldovean, lavaliera, ... sacoșa. Treaba asta, oarecum ignobilă, o făcea, pînă mai ieri, doamna lui, cu naturalețea fostei fiice de grof, nesimțindu-se căzută astfel din rang. El, profesorul de marcă, ieșea și intra, pe poarta de veche feronerie, fercheș, radios, jovial. Acum? Ea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pildă: alegerile succesive de după '89, conflictul iugoslav, dramaticele (pentru partid) alegeri din '96, iar recent, tragedia americană. Cu ce zel (ne-aducem aminte) lucrau agitatorii partidului în hală, printre tarabe, în preajma neașteptatului (pentru ei) crah al alegerilor din '96! În sacoșa cu vinete și castraveți, agitatorul îți strecura prin Trompa lui Eustachi și broșura cu ticăloșiile istorice ale țărăniștilor, cu "țapul" vînzător de țară etc. etc. Brusc, după alegerile (pierdute), la tarabe se instalase liniștea mormîntului. Resuscitarea agitatorică s-a ivit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și-n somn coafată). La polul celălalt nu însă departe, nici el, de omul recent e o făptură care, așa cum arată, n-ar lăsa impresia că știe exact cînd sînt vernisajele. Știe exact. Și asta se vede după oportuna-i sacoșă, oricînd pregătită să facă față momentului. Ea, făptura, un fel de atemporală Pena Corcodușa, așteaptă cuviincios speech-ul inaugural, după care rade tot. Adică delicatesele puse la bătaie de expozant (și familia adiacentă). Cînd sacoșa și-a făcut plinul, Pena
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
se vede după oportuna-i sacoșă, oricînd pregătită să facă față momentului. Ea, făptura, un fel de atemporală Pena Corcodușa, așteaptă cuviincios speech-ul inaugural, după care rade tot. Adică delicatesele puse la bătaie de expozant (și familia adiacentă). Cînd sacoșa și-a făcut plinul, Pena se oprește la fiecare, dă mîna ca o lady ce este și-o șterge. Nu pot rezista a trece contrapunctic la... alte voci, alte încăperi, ivindu-se acum, brusc, flash-ul unui moment congener, consumat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dispărut în doar două luni șapte laptopuri. Nu și calculatoarele. Ceea ce a făcut să se creadă că hoțul nu-și lua timp să copieze pe un stick datele, fiindu-i mai ușor să dispară cu acele aparate portabile într-o sacoșă. Degeaba au fost luate măsuri severe de securitate, până la urmă a dispărut și ultimul laptop din atelier. Apoi, într-o dimineață, s-a semnalat lipsa lor și în alte secții. Cum cercetările au mers constant pornind de la ipoteza că era
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
important, chiar și pentru securitatea națională. Credem că nu e nevoie să mai amintim că IRBD este o structură strategică.) Nu crezi că un haker ar fi putut obține informațiile și fără să riște să fie prins cu laptopul în sacoșă? l-a întrebat Snupf pe Elekos. De la noi n-au dispărut niciodată date, a răspuns cu mândrie șeful atelierului de proiectări. N-au dispărut niciodată, dar au dispărut acum! Au dispărut doar laptopurile. Au dispărut doar laptopurile și multe dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
ori, făptașul a fost prins în mod cu totul întâmplător, printr-o împrejurare pe care i-a fost imposibil s-o prevadă. O banală alunecare pe stradă, o căzătură, un popas la spital l-au făcut să-și piardă veșnica sacoșă. Iar din sacoșă a apărut un laptop. După cum s-a constatat, inginerul Zacharias Elekos era un împătimit al meseriei sale, cu accent pe laptopuri. Îl interesau nu atât informațiile conținute, cât evoluția atât de rapidă a acelor aparate. De aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
fost prins în mod cu totul întâmplător, printr-o împrejurare pe care i-a fost imposibil s-o prevadă. O banală alunecare pe stradă, o căzătură, un popas la spital l-au făcut să-și piardă veșnica sacoșă. Iar din sacoșă a apărut un laptop. După cum s-a constatat, inginerul Zacharias Elekos era un împătimit al meseriei sale, cu accent pe laptopuri. Îl interesau nu atât informațiile conținute, cât evoluția atât de rapidă a acelor aparate. De aceea, în pivnița sa
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
scenă o masă tip camping, un taburet, un scaun de rafie; dincolo de gard, adică în curtea cimitirului, cîțiva copaci nefructiferi -) Groparul: (poate avea în jur de 50-55 de ani, îmbrăcat... ca un gropar, vorbește singur și poartă cu el o sacoșă, fie că are ceva în ea fie că nu; intră prin spărtura din gard și odată ajuns lîngă cort scoate cîte ceva din sacoșă și mănîncă) Domnule, ai s-ajungi să n-ai ce mînca în cimitir...! Țiganii ăștia-s
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
jur de 50-55 de ani, îmbrăcat... ca un gropar, vorbește singur și poartă cu el o sacoșă, fie că are ceva în ea fie că nu; intră prin spărtura din gard și odată ajuns lîngă cort scoate cîte ceva din sacoșă și mănîncă) Domnule, ai s-ajungi să n-ai ce mînca în cimitir...! Țiganii ăștia-s de groaza lumii! Dacă eu, vorba aia, care-s gropar titular, abia apuc să pun mîna pe-oleacă de pomană, atunci ce să mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
apucă să împartă pomenile... să dea cui vor ei... și cît cred ei de cuviință, că ăștia le smulg din mîna... Corbi, domnule! Ca să nu mai vorbim de flori... le fură de pe pieptul mortului! Ce să mai vorbim! (scoate din sacoșă un coșuleț de hîrtie din care va mînca colivă) Să-i las și fugarului... (spre cort) Hei, fugarule! M-auzi! Te-ai sculat? (tăcere) Aiurea! Nu doarme, dar nu vrea să răspundă. Ce figură de om mai e și ăsta
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
niște morminte prin cimitir... i-am vorbit de tine și... (groparul aduce un taburet și un scaun de rafie; le oferă musafirilor și intră din nou în cort) Octav: Bine, mama, și? Marieta: Uite, ți-am adus... o să vezi în sacoșă. Octav: Da nu stați? Luați loc! Marieta: Stați domnu' doctor. Eu... ți-am spus... vreau să intru în cimitir... să văd ce mai e cu cavoul ăla al nostru... pînă acum i-au furat lacătele de trei ori... Și fotografiile
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nostru... pînă acum i-au furat lacătele de trei ori... Și fotografiile... Ce sălbăticie! Octav: Luați loc, dom' doctor... Stați. Marieta: Bine, eu am plecat... și mă-ntorc... (pleacă spre cimitir, pe lîngă gard) Octav: Nea Socrate, vrei să duci sacoșa asta în garsonieră? (groparul ia sacoșa și o duce în cort) Doctorul: De ce-i spuneți Socrate?! Octav: Pentru că vorbește..., vorbește și iar vorbește... De aia. Doctorul: Aha! Octav: Domnu' doctor, dacă tot ați venit din întîmplare... spuneți-mi ce v-
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
lacătele de trei ori... Și fotografiile... Ce sălbăticie! Octav: Luați loc, dom' doctor... Stați. Marieta: Bine, eu am plecat... și mă-ntorc... (pleacă spre cimitir, pe lîngă gard) Octav: Nea Socrate, vrei să duci sacoșa asta în garsonieră? (groparul ia sacoșa și o duce în cort) Doctorul: De ce-i spuneți Socrate?! Octav: Pentru că vorbește..., vorbește și iar vorbește... De aia. Doctorul: Aha! Octav: Domnu' doctor, dacă tot ați venit din întîmplare... spuneți-mi ce v-a adus la mine... mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ești blindat nu glumă! Matei: Păi cum altfel! Nu plec nicăieri fără două-trei balantainuri! Nu se știe cînd e nevoie! Octav: Ei, acum e nevoie... mare nevoie... Ad-o-ncoace! (bea din sticlă) Marieta: Mai bine ia și mănîncă ceva... (scoate din sacoșă) Că pe stomacul gol... Octav: Ai dreptate, mamă... (mănîncă și bea; ceilalți îl privesc cu bănuială, cu rezerve) Nea Matei, dar mai am o condiție... Matei: Zi-i! Octav: Domnule, dacă tot mă fac patron de cavou... de bar... atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
citire complexă, pentru nunți, botezuri... Femeia: (ca hipnotizată, presată, puțin înfricoșată) Eu vreau lumînări pentru pus pe morminte. Octav: Avem, cu cîte să vă servim? Femeia: ...două... sau trei... dar cît costă? Octav: Ieftin. Vi le punem la pachet? Avem sacoșe..., sacoșe mari, mici, mai mici, simple, cu poze, peisaje, portrete, texte... Femeia: Nu, mamă, pentru două-trei lumînărele... hai patru să zic... că pun două la bărbatu-meu... Da cît ai zis că costă? Octav: Nu costă mult... plus teveaul... mai
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]