1,572 matches
-
mărturie necesară și indispensabilă că persoana respectivă era într-adevăr moartă. Divide et impera: divide și stăpânește. Tipică tactică politică a romanilor. Dolabra: un fel de târnăcop, a cărui parte anterioară seamănă cu o secure, iar partea posterioară - cu o sapă lungă. Dolabra îi permite soldatului să taie sau să rotunjească pari, să sape pământul și chiar să scoată bolovani din pământ. Domus: vila romană prin excelență. Cu o secțiune pătrată sau dreptunghiulară, are patru laturi și o mare grădină interioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
în acțiune: „La perspicacitatea ta, nici nu-ți trebuie documente palpabile, prinzi spiritul lor și te-apuci și trântești un documentar de ne aprobă bugetul și la anul, pă chestia investigațiilor care le desfășurăm. Căci nu uita, deviza noastră este: sapă, sapă și papă. De-asta avem buget, să săpăm și să păpăm. Crezi cumva altceva? La cinematografie nu-i niciodată târziu să părăsești platoul. Și-n lavstori, la culmea deznădejdii, ce-a zis tipa, în iubire niciodată să nu spui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
acțiune: „La perspicacitatea ta, nici nu-ți trebuie documente palpabile, prinzi spiritul lor și te-apuci și trântești un documentar de ne aprobă bugetul și la anul, pă chestia investigațiilor care le desfășurăm. Căci nu uita, deviza noastră este: sapă, sapă și papă. De-asta avem buget, să săpăm și să păpăm. Crezi cumva altceva? La cinematografie nu-i niciodată târziu să părăsești platoul. Și-n lavstori, la culmea deznădejdii, ce-a zis tipa, în iubire niciodată să nu spui aimstori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
copil, muncea cât șapte oameni mari. După aceea Își aducea aminte brusc de altceva și-l Întreba pe director: — Dumneavoastră, tovarășe director, n-ați lucrat de mic așa, În agricultură, nu? — Eu? - zicea directorul. Ohoho, de la cinci ani eram cu sapa În mână la prașilă. Situația nu era tocmai convenabilă pentru povestitor, nu-i convenea nici lui să povestească unui care era deja cât de cât avizat asupra subiectului și alegea altul cu iuțeală de invidiat. — Dar În mină n-ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
plece de acolo, dăduseră de verdeață și pământ bun de râmat. În urma lor rămăsese locul răvășit. Dacă se supără mama că i-au râmat porcii printre roșii? Ia, mai bine să repare ea ce se mai poate repara. Luă o sapă și începu să sape cu grijă pe lângă firele de roșii și să taie iarba. Dar ce iarbă frumoasă și cu frunza grasă, numai bună ca hrană pentru animale. Oare ce-o fi, mohor? Și începu să smulgă cu spor, să
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
afla cuvântul Câte-au fost, au! câte-au fost, Câte și fără de rost! Numai însetatul poate Scormonind prin vremi și fapte Prin hățiș tăind poteci Ca și cei trecuți în veci, Va găsi un strop de apă Pentru suflet, pentru sapă, În lugubra noastră groapă! Nu-mi da plânsul neputinții Ci dă-mi Doamne noi puteri Clipa sfintelor dureri Să o trec precum părinții. POSTFAȚĂ Între marii osândiți și pătimitori ai neamului nostru: părintele Justin Pârvu, monahul Atanasie Ștefănescu, monahul Paulin
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
cale lungă, pentru a trece peste un pod mai de Doamne-ajută. ― Cum se vede treaba, printre noi sunt fețe subțiri, dar care nu ies în față. Chiar dumneata, care ți-ai povestit pățania așa de frumos, nu ești chiar de la sapă - a vorbit învățătorul. ― Ai cam ghicit, prietene. Sunt cântăreț bisericesc la biserica de la mine din comună. ― Uite că încet-încet începem să ne cunoaștem - a conchis învățătorul. ― Ne-om cunoaște mai bine când om trece la frecat pârdalnicul de tun. Acum
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
mult, o făcea de nerecunoscut. O viață întreagă figura ei de păpușă, rotundă, albă, roză, desenată, pictată, surâzătoare nu avusese o astfel de expresie. Simțirile care ne sunt familiare lucrează treptat și transformă expresia feței, cu încetul, dar irupțiunea lor, sapă, taie, preface dintr-o dată printr-un desemn brutal. In sfârșit, Haliipa se întoarse. Mini gândi ,,în sfîrșit" pentru plecarea lor, dar parcă era și acel sfârșit așteptat cu atâta încordare de Lenora. Totuși nu avu spre bărbatul ei acele mișcări
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
în încercările lui de a mă ajuta, să-l învăț, pe măsura puterilor lui de înțelegere și efort, treburi ușoare dintre cele mai diverse. Îi procurasem uneltejucării pe care el le folosea din ce în ce mai bine: gălețică, greblă, lopățică, măturică, făraș, hârleț, sapă, stropitoare etc. Cred că abia împlinise 5 ani când m-a ajutat prima dată la tăiatul și legatul viei și la curățatul pomilor. Îi ceream să ridice o coardă, să țină alta pe care urma să o tai, lăsându-i
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
Cei din colonii fac foarte mult sport. Viața sănătoasă Punjab și altele de genul ăsta. Jonathan își amintește cu tristețe obiceiurile anglo-indiene de a construi terenuri de tenis pe fiecare bucățică disponibilă de pământ, chiar și pe dealuri. Peste tot sapă terenuri, așa cum a săpat Jain chipurile sfinților lor. Este de neconceput că el nu știe să joace. Nu găsește nici o explicație satisfăcătoare pentru această imposibilitate, așa că pretextează că s-a rănit la mână, sperând că astfel se va salva. Desigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
prost, dar veneau la școală de frica amenzilor, iar drumul din fața școlii și drumul de patru kilometri care ducea la gară, dacă este mărginit astăzi de pomi, se datorește lui. A făcut ce-a putut, a scos chiar copiii la sapă pe propriile sale pămînturi! Dar i-a scos și pe acele dealuri ale comunei care se surpau și în care a pus de asemenea pomi. Că acei pomi au fost smulși, nu era vina lui. N-o sa stea acuma să
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
aia au cheltuit toți și au muncit pentru mine, și el, și mama și Mița și Ilinca și până și băiatu-ăla mai mic, Sae, a avut săracu grijă de vite, ba chiar a dat și la secere și la sapă, ca să pot eu să învăț, să nu trebuiască să mă întorc după ce toți au răbdat de pe urma mea, și să umblu prin noroi în opinci. Ce adică, a izbutit bietul Nilă, care abia știe să se iscălească, și n-o să izbutesc
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
s-a desființat. Alții s-au împrăștiat în lume, dar prostul s-a întors acasă. Ce să umble el brambura prin toată lumea! Las’ că nici pămînt ta-su n avea, dar acasă Costică s-a simțit om cu carte și sapa nu i s-a mai lipit de mînă. În schimb și-a descoperit altă vocație: lipea afișe pentru utece. Mai cînta din fluier seara la căminul cultural iar la urmă a încropit o formație de fluierași. A luat și premii
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
porumbiște nu s-au Înspăimântat iremediabil: au dat un mic ocol, și-au chemat la rândul lor rubedeniile și au pornit o bătălie cum nici În filmele lui Ghiță n-ați mai văzut vreuna. Ciomege, furci, coase, seceri, topoare, bărzi, sape - fiecare ce-a apucat - și să te ții omor. Rumânii au fost goniți la Început, dar și-au Îngroșat rândurile oastei și s-au Întors, viteji, la prăpăd. A doua zi, când au intrat În sat camioanele cu jandarmi Înarmați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
subiectivă, din mai-mult-ca-perfectul verbelor franțuzești ori din organizarea socială a perioadei sclavagiste? Nimic! Și nici nu vă chinuie neliniștea că n-ați Înțeles. Pe când dacă vii frumușel În vacanță la școliță, Înveți fără să vrei niște lucruri. Atunci când dai cu sapa pe lotul școlar, când vopsești prin clase pereții pe care tot tu i-ai murdărit ca un nemernic, când ștergi de pe bănci desenele cu femei crăcite lângă care scrie Gigi plus Didina egal fut, atunci poate Încolți În mintea ta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
câțiva bani În plus. Femeile l-au afurisit. A căpătat porecla de Câinaru. Oricât a Încercat el - după venirea comuniștilor făcea și purta (ca să-și atragă clienții) căciuli rusești mai frumoase decât ale rușilor -, a trebuit să se Întoarcă la sapă, ca și aproape toți ceilalți din jurul lui. Câinaru cel tânăr - vorba vine tânăr, că are aproape aceeași vârstă cu mine - mă bătea la cap cu probleme filozofice: cum se face că Dumnezeu a zidit lumea În urmă cu abia câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
rar, oamenii se pomeneau În mijlocul bătăturii cu câte un șarpe amețit, plecat orbește În căutare de căldură. Dacă era prea mic, Îl omorau cocoșii; dacă era destul de mare, păsăretul făcea hărmălaie ca de uliu și gospodarul știa: venea cu o sapă, tăia pe nepoftit și azvârlea În Vale bucățile care Încă mișcau. Știau până și copiii că șerpii, oricât de zdrobiți ar fi, nu mor de tot decât după asfințit. În rest, n-aveau a se teme decât cei care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
doreau să mă tulbure În lupta mea cu năprasnica maladie. S-au dus și ei la cine i-a tăiat capul. Directorul a ajuns la fața locului cu uneltele pe care se pricepuse și el, cum putuse, să le aleagă: sape, mături, cazmale, perii, cancioace. În jurul lui - câțiva măgădăi de a șaptea și a opta, dezbrăcați până la brâu. Au scos din pământ bolovanul, l-au legat În niște chingi și l-au săltat Într-o căruță. Era chiar căruța rudarului cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
betoniere ca acuma: să arunci Înăuntru nisip, ciment, apă și să apeși, cu mare Îndemânare, pe buton. Atunci totul se făcea cu unelte strunite de mâinile oamenilor. Apa, cimentul, nisipul și, după caz, varul, se amestecau și se răsamestecau cu sapa, lopata si grebla. După aia se căra spre schele În găleți de tablă zincată. Erau așa de grele, că unora li se lungiseră brațele ca la maimuțe, de le atârnau pumnii prin țărână. Deținuții sunt convins că munceau În condiții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Împuținaseră, căci mulți plecaseră la oraș, pe șantiere, ca să construiască socialismul cărând ciment și cărămizi cu cârca, erau bine plătiți, aveau concedii de odihnă, mergeau În stațiuni, erau, pe scurt, un fel de domni față de amărâții care rămăseseră la coada sapei și n-aveau după ce bea apă. Conducerea țării hotărâse să-i trimită pe militari - pe cei În termen, desigur, pentru că mâna lor de lucru nu costa nimic - să ajute la strângerea avuțiilor agricole ale țării. Militarii erau niște puțoiași de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mergea aproape la sigur să descopere nu se știa ce În pădurea de la Asfințit. Cei trei băieți se Înarmaseră cu unelte grele și se pregăteau de muncă aprigă. Vieru legase de bicicletă o cazma și o lopată; Baronu adusese o sapă grea, ascuțită, făcută dintr-o jumătate de talger de discuitor; Ectoraș, băiatul cam nevolnic al Directorului de școală, luase din magazia lui taică-său un topor și niște perii și pensule, așa cum văzuseră cu toții la oamenii veniți de la oraș să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și nu păreau a-l băga În seamă. În primele zile prășiseră tarlale nesfârșite de porumb. Pe Ectoraș frunzele ca niște săbii ale plantelor Îl tăiau pe gât, pe față și pe mâini, palmele Îl dureau de la coada lustruită a sapei, avea junghiuri În șale, În mușchii mâinilor și ai picioarelor, dar cel mai rău Îl durea că nimeni nu-l băga În seamă și nu vorbea cu el. Măcar de-ar fi știut limba țigănească; așa ar fi Înțeles ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Ectoraș să bea mai mult de jumătate din cana cu care bea toată lumea. Zâmbea Întruna, vorbea tare și răspundea cu vorbe deocheate bărbătușilor ce o agrăiau, făgăduindu-i Împreunări focoase și podoabe bărbătești groase și lungi cât jumătate din cozile sapelor. Apa era puțină și se termina repede pentru că tractoristul care pleca la fermă cu țiganca după apă de băut nu umplea niciodată butea cum trebuie, ca să-și dea cât mai multe prilejuri Într-o zi să facă drumul acela. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și vremelnic, pornirile de iapă nărăvașă și-n călduri ale apăresei: Își proptea palma pe prohab și-l mângâia cu porcie, făcând mișcări largi, spre a putea fi zărite și tălmăcite cum se cuvine. Peste câteva zile, Ectoraș schimbase greutatea sapei cu cea a scârbei pentru milioanele de omizi păroase, stropite cu albastru și roșu, care năvăliseră peste o livadă dintr-un sat nu tocmai Îndepărtat, dar În care ceata de țigani zilieri trebuia dusă În remorca unui camion. Din livada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
privirea blândă. Dar talent... ar e cu carul. și încă n‐a arătat tot ce poate! - mărturisea George Tutoveanu care îl cunoscuse, unui convorbitor de la Academia Bârlădeană. * MAMĂ ȚARĂ Maică, mulți te‐au dușmănit Că ești neam blagoslovit. Unde sapă sapa locul Sare din pământ norocul. Ai pământ și ape multe, Vântul stă să ți le‐ asculte, și izvoare, călătoare. Crapii‐n ele‐s cât berbecii, În pomi piersici cât dovlecii, Pepenii de zahăr roșu, În grâu spicul cât cocoșu. Pui
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]