39,690 matches
-
în good old times, fluturi și libelule? Nu chiar. Cartea Alexandrei Târziu e mai curînd o poveste frumoasă și absurdă, aducînd a Julien Barnes, cu istoriile lui în răspăr, despre creduli dezamăgiți, despre euforizante cu efect retard și despre întrebări scăpate în treacăt. țintele lor sînt mai multe: de la corectitudinea politică la război și pace, la meschinăria socotelilor care ne conduc ("Cît costă, de pildă, un profesor adevărat, care să facă din elevii lui profesioniști adevărați? Sau un atlet care să
Fericirile by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11694_a_13019]
-
o perspectivă plăcută pentru viitor. Am primit de la Perugia alte texte de-ale Dvstră traduse. Cu Marco Forti vom vedea ce se poate face pentru L'Almanacco. Și dacă alte posibilități se vor ivi nu le voi lăsa să-mi scape. Păstrez o imagine simpatică a Dvstră și vă urez cea mai bună șansă. Cu multă cordialitate, Mario Luzi. După instalarea mea la Paris, legătura noastră epistolară nu putea decât să se destindă. Carlo Betocchi mi-a mai trimis încă două
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
performanțe literare. Chiar dacă menține în permanență sub control firele narative (deloc puține), scriitorul are în permanență tendința de a-și complica foarte mult expunerea prin (prea) frecventele schimbări ale registrului epic. În asemenea condiții riscul devine acela ca cititorul să scape situația de sub control și, la rigoare, să nu mai priceapă nimic din conținutul cărții. Oricum, romanul lui Constantin Stan merită citit, fie și măcar ca studiu de caz.
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
și mai și. Luai un calmant. Totuși, și-așa, puțea. Era ca atunci când treci pe stradă pe lângă o hazna deschisă, și te apuci cu degetele de nas... Ori, îți bagi vată în urechi, dacă putoarea te bate la urechi, să scapi de supliciul numit televiziune, acaparată de niște cuconițe oxigenate și neroade, de fanții agramați și fonfi... Ceva excremențial. Bine zicea cronicarul sportiv al Cotidianului, când îl cita pe celebrul critic italian, în legătură cu mitocănimea urât mirositoare și cu personajul în pelerina
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
întâmplat asta, e un nume obscur și nu e cuprins în nici o enciclopedie), dar un alt indiciu ne ajută să datăm confesiunea prin 1982 (N. Steinhardt era născut în 1912), din această frază: "Acum, în ajun de șaptezeci de ani, scăpați de sub despotica împărăție a erosului, liberați de grijile ambiției și de cruntele frământări ale amorului propriu, putem grăi oarecum senini și să ne-aducem aminte fără ca să tresărim și să ne învenineze reactualizarea trecutelor dureri, trecutelor umilințe, fostelor ocazii pierdute
N. Steinhardt îndrăgostit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11724_a_13049]
-
ce ficior fain era domnul Cinteză, când nu era(1 ministru al Sănătății și când apărea la televiziune, încruntat, revoltat și pregătit să dea cu bisturiu'-n Dumnezeu pentru lipsa medicamentelor compensate și pentru prețurile ridicate! Adesea părea un vultur scăpat de pe la televiziunea Animal Planet, gata-gata să sfâșie ciozvârte din Palatul Victoria, Guvern, Ministerul Sănătății, directorii de spitale etc., etc., ba chiar și din vreo pasăre de noapte aciuită pe la Cotroceni. Ce mai?! Era personificarea unei nenorociri maligne pe capul demnitarilor
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
de la locul lor cînd te întorci cu spatele, și trebuie să te muți tu însuți, pentru că nu te simți în siguranță dacă stai pe loc. Și atunci gîndești într-adevăr, atunci ești superior PC-ului tău." Neputînd, spune Carmen Mușat, scăpa de ideologie, sînt de evitat măcar extremele. În fine, Sorin Vieru, aduce în discuție aceeași nevoie de conștientizare a ideologiei care, oricum, căptușește cultura. Ce facem cu ea? Iată o întrebare... Răspunsuri (hors concours) mai vin și dinspre Observator cultural
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
la mine. Cum putea așa o pistă să ducă la un băiat? Și totuși acum într-acolo părea să ducă. Tessie parcurse din nou în minte evenimentele din ultimul an și jumătate, căutînd indicii care ar fi putut să-i scape. Nu făcea nimic altceva decît ce ar fi făcut orice mamă, confruntată cu o revelație șocantă despre fiica ei adolescentă. Dacă aș fi murit de la o supradoză de droguri sau dacă aș fi intrat într-o sectă, gîndirea mamei mele
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
vigilență mentală și senzitivă, pentru a le epuiza, parcă, întregul semantism. Personaj singular, cu aureolă nu de sfânt, dar de supraom, Antipa îi este înfățișat cititorului secvențial, livrat cu încetul, într-o continuă schiță de portret - și mai mereu ceva scapă desenului, iese din conturul înțelegerii lui. Ziua întâi, a interiorului casnic, și ziua a doua, a exteriorului social și a debordării peste pragurile morale, sunt perfect complementare sub raport simbolic și ca gradație dramatică. Fiindcă protagonistul e mai întâi static
Viața e în altă parte (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11723_a_13048]
-
la medicină, credea că era proprietarul unui restaurant în capitala Franței. Odată cu venirea lui la Chișinău, legenda "capitalistului" se destramă, dovedindu-se că nu fusese decât un chelner modest, și se naște o alta: aceea a marelui luptător comunist, abia scăpat în 1936 din ghearele Siguranței, fugar în Spania unde se înrolează în brigăzile internaționale, ajuns după război în Franța unde întreține fiica celui mai bun camarad, anchilozată într-un cărucior, camarad ucis de fasciști, ca și soția lui. Unchiul din
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
infractori convertiți la business de înalt nivel monopolizează emisiunile care ar trebui să ne relaxeze, și nu să ne bage pe gât cangea vulgarității fără perdea și a prostiei ieșite din țâțâni. Era să spun că de asediul vulgarității au scăpat doar buletinele meteo, dar și acelea au sucombat sub mărimea sânilor și scurtimea fustei inevitabilelor prezentatoare. Cât despre cultură, ea a fost lăsată fie pe seama indivizilor fără har (dar răzbătători), fie sunt atât de prost bugetate încât emană o sărăcie
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
infinitul dumnezeiesc, în lucruri finite și mărginite, astfel ajungând la o saturare și o nemulțumire continuă ce se augmentează pe măsură ce acesta repetă plăcerea, socotind astfel că va găsi alinarea durerii. Aceasta o arată Sfântul Maxim Mărturisitorul când zice: ... vrând să scăpăm de simțirea chinuitoare a durerii ne luăm refugiul la plăcere, încercând să ne mângâiem firea torturată de chinurile durerii. Dar grăbindu-ne să tocim împunsăturile durerii prin plăcere, întărim și mai mult zapisul aceleia împotriva noastră, neputând ajunge la o
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
totuși fiind într-una hărțuit și atacat, el nu se pleacă defel, și se aseamănă cu cel care ține în frâu un cal sălbatic și înfuriat și-l stăpânește cu toată băgarea de seamă, pe când cel ce se pleacă ca să scape de osteneală va fi tras de cal și purtat în toate părțile 159. Subiectul generator de plăceri, chiar dacă este și el cuprins de aceeași înjositoare patimă, nu-l prețuiește și nu-i acordă cinste și prețuire desfrânatului, ci dimpotrivă, celui
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de fiu al lui Dumnezeu, el trăiește doar în frământare, tulburare, durere, furie, mare zguduire și fierbere 162. Devenind obsesie, drog care trebuie constant utilizat, desfrânarea constă în întrebuințarea patologică pe care omul o dă sexualității sale163, iar cei care scapă de furia 164 ei sunt puțini. Toți suntem mădulare ale lui Hristos și trupul nostru este Biserica în care sălășluiește sufletul, iar acesta din urmă este templu al Duhului Sfânt, Una dintre Persoanele Sfintei Treimi, de aceea, cel care își
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
studiu introductiv și traducere: diac. Ioan I. Ică jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1999, p. 268. 22 natură fizică 182. Sfinții Părinți arată că adevăratele cauze ale acestor ispitiri de natură erotică din vis pot fi gândurile și trăirile noastre conștiente, scăpate în somn de sub controlul și cenzura rațiunii, precum și diavolii care, potrivit asceticii răsăritene, se pot atinge de trup și-l pot tulbura cu gânduri și trăiri de desfrânare. Sfântul Ioan Scărarul subliniază: Când ne așezăm în așternut să fim cu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Lor începu să le placă armele, vînătoarea și călăria; feciorii de boieri luară un fel de aer de cabadai, termen adoptat de dînșii și care avea semnificația de voinici. În timpul lui Grigorie-vodă Ghica, pe la 1823-1824, cuconașii nu lăsau să le scape nici un prilej de a se îmbrăca cu poturi, cu mintean și cu cepchen; a se lega la cap cu tarabolus și a-și încărca sileahul de la brîu cu pistoale și cu iatagan, precum și a-și atîrna pala de gît. Pentru
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
și de tăcută, cît se făcuse de vie și de zgomotoasă. Plină de o lume de oameni care trăiau de az pe mîne, care nu știau de se vor mai înturna la vetrele lor, acești oameni, mulțămiți că și-au scăpat zilele, se deprinseseră cu ideea că n-o să mai găsească în urmă decît cenușă, și, neavînd ce face altă, hotărîră a amorți suferința prin veselă petrecere, care cel puțin îi făcea a uita nenorocirea. De aceea, nu videai altă decît
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
orice caz, peste zece ani, S. N. Starov - devenit general - va fi numit de Kiseleff cel dintîi instructor al armatei române. Boierul moldovean Scarlat Pruncul povestea că Pușkin l-a provocat și pe el la duel, la Chișinău, dar că a scăpat fugind la moșia sa din Slobozia. Interesant este faptul că, după plecarea lui Pușkin din Basarabia, un bun prieten, N.S. Alexeev, îi scrie poetului despre "tumultul din Chișinău", inclusiv despre duelurile care continuau să aibă loc în oraș. "Scrie-mi
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
burse doctorale. Astfel, înainte de a privi lumea, autoarea o citește prin filtrul reprezentărilor cunoscute: "din stația de funicular, admir Alpii cu frunțile de gheață. Sunt atât de albi-albaștri, încât nici nu-mi vine să recunosc că-i admir: nu pot scăpa de senzația de Ťcarte poștalăť, de déjŕ lu - dar, cum să fi citit o imagine? În loc să mă liniștească (știu eu poza cu Alpii, am văzut-o în cărți), îmi creează senzația (bolnavă) de Ťneacasăť: sunt într-un text, Alisă nătângă
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
toate temele, mai puțin cele sexuale și, implicit, limbajul frust. Scriitura exactă, lucidă, inteligentă și profund intertextuală, cu aluzii culturale "grele", sofisticată și bine lucrată retoric, în ciuda cinismului și a "nervozității" discursului grav (titlul e relevant) care ar fi putut scăpa de sub control limbajul, altfel deopotrivă natural și cult(ivat) permițându-și, uneori, chiar luxul delirului, toate acestea saltă poezia Suzanei Filip cu mult peste producțiile douămiiștilor, milenariștilor, cluboptiștilor whatever. Plătești cu sânge este un poem delirant pentru care ar putea
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
cât de lașă sunt!" în fața ochilor îi apăru fulgerător viața de care va avea parte dacă va rămâne pe loc. își văzu viitorul, așa cum, pare-se, își vede trecutul omul care se îneacă. O să se mărite cu tânărul care a scăpat de serviciul militar dând plocoane. Femeia bondoacă și cu fruntea încrețită îi va deveni soacră. O vor tunde, îi vor pune pe cap o perucă și-o vor sili să se ducă la baia rituală. Va naște copil, se va
Isaac Bashevis-Singer - Conacul by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/11777_a_13102]
-
dacă tot a venit vorba de dinastia Maghiar de la Universitatea din Oradea, săptămînalul BIHOREANUL publică în nr. 230/13 concluziile unui raport al Curții de Conturi din care rezultă prejudicii de miliarde. Citindu-le, faci piele de găină: foștii nomenklaturiști, scăpați de frica lui Ceaușescu, s-au dedat la afaceri murdare cu un talent ieșit din comun. Și cu o iuțeală de mînă care vine din- tr-o tradiție de manglitori pe care comunismul nu le-a permis s-o onoreze cum
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
rudele și vecinii din satul natal al poetei după ce aceasta, într-un interviu acordat lui Vartan Aranchelian la Televiziunea Română Liberă, a criticat mineriadele și politica lui Iliescu privind proprietatea. Documentul cu pricina, scris de mână și purtând mențiunea "Secret", a scăpat mulți ani vigilenței cercetătorilor care au avut acces la Dosarul "Artă-Cultură". Ioana Diaconescu, consilier în cadrul CNSAS, l-a descoperit recent într-unul din cele 27 de volume pe care le-a studiat cu intenția de a publica o carte. "Acest
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
intenția de a publica o carte. "Acest raport din 1990 este o dovadă clară că s-a făcut poliție politică și după 1989", este de părere aceasta. întâmplarea a stârnit stupefacția angajaților CNSAS, care cred că acest document a fost "scăpat" din neglijență. Virgil Măgureanu, șeful de atunci al SRI, consideră că acest raport este expresia unui exces de zel al unor angajați preluați de SRI din fosta Securitate: "Cazul este incompatibil cu noua instituție și probabil că nu este vorba
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
rușine, din teama de pedeapsă. Faptul că minciuna a căpătat, în limbile moderne, accepțiunea de manipulare a adevărului într-un sens pervers. Nu trebuie să minți, spunea și Kant, care condamnă în mod absolut minciuna, nici dacă minciuna ta ar scăpa un om nevinovat de la moarte. Un text de o extremă sinceritate intitulat Să minți! își asumă Gabriela Melinescu. Spune ea, și demonstrează convingător: "Pentru cel care minte și e conștient de asta, a minți e o suferință în suferință. Eu
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]