135,849 matches
-
mine, așa că la slujba mea - respectabilă și de invidiat în lumea noastră, cu toate că nu destul de bine remunerată - lucrurile mergeau și ele strălucitor, deși raționalitatea, care până la apariția Betinei fusese punctul meu forte, se topise și nu mai acordam nici o atenție schimbărilor din jur. Greșeală fatală. Căci în jur, lumea mișca totuși, chiar dacă, în încremenirea timpului nostru, noi nu o vedeam, nu o auzeam și nimic din afara noastră nu conta. Guvernul putea să-și facă de cap cu reformele și dute-vino-ul lui
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
pe secundă se leapădă public de trup / fără durere odată cu ultimul gest / fără regrete îl va părăsi străvezii / umblă prin urbe-o muțime de gesturi pe care / trupuri opace le umplu pe-o clipă și ies din / ele la față schimbare..." Poetul se surprinde prins într-o astfel de lume, "fizic simțind cum devin / tot mai puțin corp străin, tot mai mult corp comun cu tăcerea / dinainte de-a fi și de după / gest" (Gesturi). Aflarea aparent incidentală aparte, ca un singur
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
problema geodezicelor pentru curbele al căror plan osculator formează cu planul tangent la suprafața un unghi care nu este drept. În anul 1708 a considerat pentru prima dată ecuația diferențială omogenă reducând-o la o ecuație cu variabile separabile prin schimbarea de variabila . A arătat că traiectoria unui mobil greu, liber pe o suprafață, este o gedezică. În 1710 a arătat că o forță centrală duce la o mișcare kepleriană și ca urmare legea gravitației universale a lui Newton devine axiomă
Johann I Bernoulli. In: În pas cu Știința by Doina Camerzan () [Corola-journal/Science/1312_a_2897]
-
prin și pentru oameni În ritmuri pline de vitalitate, ca o punte Între cele două lumi: telurica și celesta. Dacă vom deveni antene ale undelor emise de a-l sau spirit luminat, acesta ne va Îndruma și canaliză, indiferent de schimbările vremii... Din ce a realizat și din ce nu a mai avut timp să Împlinească, avem datoria, cel putin morală, să continuăm, aici În spațiul mioritic, dar și În afara lui. Vocea fiecărui român trebuie să pătrundă universul, asemenea bătăilor clopotelor
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
vorbi, după germ. unterreden). Cele două paliere avansate filosofie/morală și indicativele etimologice (cu trimiteri vizibile la limbile latină, franceză, germană, din spațiul european, sunt barele de cod Între cum se mișcă Daniel Cristea-Enache, În 29 de provocări (Întrebări, atitudinii, schimbări de registru În formula Învățăcel/maestru), și cele câteva zeci de răspunsuri, oferite de Octavian Paler. Totul s a desfășurat cu o prestabilită intermitență, accentul căzând mai mult pe Întrebări și răspunsuri scrise. Atunci când Întrevederile tete a'-tete au avut
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
uneori la coexistența unor direcții opozabile. Un singur exemplu: muzica stocastică, cu aleatorismul total. De la organizarea fiecărui sunet, fiecărui parametru, la organizare zero. Într-adevăr, ciudată această simultaneitate dizarmonică. Gândiți-vă ce înseamnă ea, dacă o raportăm ca factor de schimbare a limbajului, a manierelor, a tehnicilor specifice la Renaștere, la Baroc , la Clasicism. Serialismul durează cam 2025 de ani, după care ne confruntăm cu direcții în succesiune ce introduc în percepția ascultătorilor, a publicului, o enormă dificultate de a „digera
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
de neînțelegere cronică a substanței transmisului, atât în privința mijloacelor, a configurațiilor, cât mai ales, în privința conotației operei fonice. Distingem autori care au schimbat maniera de creație o dată la 5-10 ani. Alții au postulat că fiecare lucrare trebuie să propună o schimbare fundamentală de „macaz”. De aceea au inventat fel de fel de sisteme de notare și de legende, care să permită lectura și interpretarea unor texte și intenții inedite. Teoretic în artă, nu descoperim nici originalitate absolută nici redundanță absolută. Se
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
Să nu uităm că la Paris, cu toate cafenelele și atracțiile intelectuale Eliade a și suferit mult, si ecourile acestor momente triste le găsim în “Bătrânul și birocratul” (titlul în limba română “Pe Strada Mantuleasa”, 1966). Acum iarăși intervine o schimbare de scenă, o mare mutație cu consecințe atât de importante pentru Eliade și opera să. Este invitat în Statele Unite, la Universitatea din Chicago, singura care avea o catedră pentru studiul filozofiei religiilor. Această, cum ne explică Edward Levi, fost rector
Mircea Eliade,Destinul și Opera pe Ecran. In: Editura Destine Literare by Francisc Dworschack () [Corola-journal/Science/76_a_294]
-
temporale ample. Aspectul metro-ritmic joacă un rol important în intensificarea tensiunii, amplificată gradat. Deasupra acestei texturi dense, vocea saxofonului este reliefată, detașându-se ca fir melodic principal aflat în continuă expansiune. Din punct de vedere dinamic, secțiunea culminează în momentul schimbării saxofonului alto cu cel sopranino (măs. 133), când nuanța generală este din nou f. Fără ca scriitura vocală sau cea instrumentală să fie modificată semnificativ, compozitorul materializează aproape fizic intenția atingerii unor înălțimi spirituale demne de titlul piesei de față. Ascensiunea
Citatul în creația pentru saxofon a lui Ștefan Niculescu (II) by Irina Nițu () [Corola-journal/Science/83129_a_84454]
-
asociere cu mitul creștin, fapt ce nu este restrâns la simplul aspect ce privește numele locatarilor (Ion, Toma, Vasile, Simion, Elemosina, Zenovia), ci și la anumite pasaje cu trimitere directă la Vechiul, respectiv Noul Testament. Situația acestei societăți aflate În plină schimbare este definită chiar prin replica personajului Ioniță Benea central, Simion: "De parcă n-ai ști că mulți se duc la biserică numai din cauza că au nevoie de un alt Ceaușescu - pentru ei Dumnezeu este un Înlocuitor al acestuia. Află de la mine
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
judecă nicio clipă. Singurul moment de refuz este cel dinaintea Înmormântării, dar sentimentul meu a fost că și acesta se datora mai mult considerentelor de ordin estetic. Mai există o perspectivă din care poate fi analizat romanul, aceasta ținând de schimbarea punctului de focus de la viața copilului la cea a mamei. Odată cu părăsirea subiectivității se produce nu doar o nouă cunoaștere a sinelui, ci și acceptarea multiplelor fațete ale realității: mama e percepută diferit În funcție de nivelul de Înțelegere a realității, e
ALECART, nr. 11 by Mădălina Tvardochlib () [Corola-journal/Science/91729_a_92880]
-
frumoase 101 poezii numără o colecție de poezii În degradé, Începând cu volumul Invocație nimănui, din 1971, continuând cu creații din volumele ulterioare, ultima poezie fiind un text inedit din 2005. Interesantă din acest unghi organizatoric ar fi discuția despre schimbările stilului, comportamentul prozodic și chiar amploarea stărilor poetice. Am observa, cu siguranță, că “inedita” e, paradoxal, revolta contingenței, pulsul lexical luat perioadei: “căci el era ușor uimit Iisus/ Iar eu un biet tâmpit cu parapanta.”. Nu e mai puțin adevărat
ALECART, nr. 11 by Sabinne Marie Tăranu () [Corola-journal/Science/91729_a_92873]
-
dă sens/complexitate numărului real al evenimentelor trăite, Felix, situându-se la intersecția dintre realitatea interioară și cea exterioară, capătă o structură complexă specifică. În acest mod el “pierde” conceptul de comparație cu orice model uman propus de societate, prin schimbarea propriei perspective aupra sa. Prin intermediul poveștii se transformă dintr-un străin cu o viață ratată Într-un om care sfidează prin existența lui Înstrăinarea, ura și spaima provocate de vremurile de război. Păstrându-și umanitatea, căutând iubirea și prietenia, refuzând
ALECART, nr. 11 by Andrei Pașa () [Corola-journal/Science/91729_a_92879]
-
apartenență: ,,Aceasta este dintre cărțile subsemnatului Georgie Ucenescu al Muzicii religioase în al 3-lea an auditor(u), 9 februarie 1853 București”. Mai important rămâne faptul că pe ultima filă a tomului al III - lea al Noului Doxastar apare anti-acsionul Schimbării la față compus după tipicul cel nou din București de Georgie Ucenescu(l), la anul 1854 August 3, modul Ni, o nouă probă a activității creatoare a psaltului brașovean. Un important document muzical rămâne Manuscrisul nr. 40 - Rânduiala vecerniei cea
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Nyssa am folosit și traducerile românești publicate În colecția Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29 și 30, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, respectiv 1998. footnote>. Taina cere și căință (μεταμέλεια<footnote : Μεταμέλεια = schimbare de opinie, de părere, regret, pocăință; cf. Anatole Bailly, op. cit., p. 1262. footnote>) care implică dorința de schimbare a voinței, a intențiilor. Al treilea termen utilizat de Sfântul Grigorie pentru a denumi Taina este μετάνοια<footnote Μετανοέω = a medita (reflecta
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, respectiv 1998. footnote>. Taina cere și căință (μεταμέλεια<footnote : Μεταμέλεια = schimbare de opinie, de părere, regret, pocăință; cf. Anatole Bailly, op. cit., p. 1262. footnote>) care implică dorința de schimbare a voinței, a intențiilor. Al treilea termen utilizat de Sfântul Grigorie pentru a denumi Taina este μετάνοια<footnote Μετανοέω = a medita (reflecta) după (o faptă rea sau un păcat În acest caz - n. n.)...; a-și schimba opinia (gândirea), părerea; a
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Norman Russell, Într-una din lucrările sale<footnote The Doctrine of Deification ..., p. 300. footnote>, menționează un lucru de-a dreptul insolit poate pentru destui teologi occidentali: „Împărtășirea noastră de dumnezeirea lui Hristos prin Euharistie ne face superiori Îngerilor”. În privința schimbării produse În pâine și vin prin efectul binecuvântării și a faptului că trupul lui Hristos, Împărtășit de unii credincioși, poate fi Împărțit (distribuit) fiecăruia din aceștia fără să se Împartă (dividă), Sfântul Grigorie aduce o explicație pur filosofică. Făcând o
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
și Îl susține. Însă baza hranei este pâinea și vinul ale cărei stihii nu au decât să-și schimbe forma, pentru a deveni trup. Am putea deci spune că pâinea și vinul sunt trupul În virtualitatea lui, sub rezerva unei schimbări de formă, care le conferă calități noi. În timpul vieții sale de muritor, trupul lui Hristos a fost supus acestei legi. Pâinea și vinul au devenit trupul său, divinizat prin prezența Cuvântului pe care l-a Îmbrăcat<footnote Diacon Constantin Voicu
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
În PSB, vol. 30, p. 417. footnote>. Sfânta Euharistie, pâinea cea spre ființă, intră În toată ființa noastră - suflet și trup - și nu iese (nu este dată) afară. Iar sfințirea pâinii și a vinului În Taina Euharistiei produce În ele schimbarea formei pe care o determină funcțiunile fizice În trupul lui Hristos. Grație acesteia, pâinea și vinul devin imediat trupul și sângele lui Hristos<footnote Diacon Constantin Voicu, „Problematica teologiei ...”, p. 246. footnote>. „Ar fi greșit să vorbim aici de transsubstanțiere
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
În trupul lui Hristos. Grație acesteia, pâinea și vinul devin imediat trupul și sângele lui Hristos<footnote Diacon Constantin Voicu, „Problematica teologiei ...”, p. 246. footnote>. „Ar fi greșit să vorbim aici de transsubstanțiere, căci Sfântul Grigorie se gândește la o schimbare de formă, nu de substanță. Însă prin importanța pe care o atribuie formei, el eludează dificultatea de a explica schimbarea substanței. Această doctrină a exercitat o influență decisivă asupra teologiei răsăritene. Sfântul Ioan Damaschinul o ia ca bază de plecare
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Problematica teologiei ...”, p. 246. footnote>. „Ar fi greșit să vorbim aici de transsubstanțiere, căci Sfântul Grigorie se gândește la o schimbare de formă, nu de substanță. Însă prin importanța pe care o atribuie formei, el eludează dificultatea de a explica schimbarea substanței. Această doctrină a exercitat o influență decisivă asupra teologiei răsăritene. Sfântul Ioan Damaschinul o ia ca bază de plecare, dar o depășește În precizie și Îndrăzneală. Într-adevăr, Sfântul Ioan afirmă, pe de o parte, identitatea deplină dintre elementele
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
și iluminării (Φωτισμός) botezului, această cunoaștere trebuie hrănită prin Euharistie. Pentru că Euharistia nu este primită ca orice pâine și orice vin; ea este carnea (trupul) și sângele lui Hristos, care ne hrănește carnea și sângele printr-o ridicare (înălțare), transformare, schimbare (κατὰ μϵταβολήν)<footnote Apologia I.23, I.61, p. 55, 88-89. footnote>. O astfel de conformare interioară la Hristos a întregii persoane umane în manieră paveliană este echivalentă cu restaurarea credinciosului la starea adamică, stare pe care, după Sfântul Iustin
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
scrisese și eram foarte interesat cum rezolvase regizoral o poveste complicată și foarte puțin vizuală ca mișcare scenică. Între timp, aflasem că de la primul draft, Corneliu mai scrisese Înca 7 sau 8, așa că asta mă făcea și mai interesat asupra schimbărilor sau soluțiilor pe care el le inserase deja În scenariu. Călătoria de la Montreal am făcut-o Împreună cu un bun prieten de aici, regizor de film și el, aflat la debutul său cinematografic și care admira foarte mult Îndrăzneala și originalitatea
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
dar și oarecum comic, conștient de propria situație și precipitat În fața lipsei absolute de soluție, ca În fața unui fenomen tragic care era astăzi poporul roman. Toate, ne spunea, i se arătaseră limpede când un senator venise cu un proiect de schimbare a dosarului de aplicație pentru concursul CNC. Cei care voiau să aplice cu un proiect ar fi fost obligați să atașeze la scenariu și decupajul propriuzis al filmului, pentru a se justifica astfel cantitatea de peliculă trecută În buget, pe lângă
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
1,23). Istorisirea inaugurării acestei misiuni universale, adresată și neamurilor, se concretizează În două episoade cruciale. Este vorba Întâi de toate de ceea ce a făcut Petru și de Întreprinderea celei dintâi călătorii misionare de către Paul. Atunci se petrece o puternică schimbare de perspectivă, care a fost greu de acceptat de către toți primii creștini, Faptele Apostolilor vorbind de-a dreptul de Împotriviri și discuții. Unii Îi primesc pe păgâni În cadrul noului legământ, condiționându-i Însă: „Dacă nu vă tăiați Împrejur, după rânduiala
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]