1,587 matches
-
am dat seama de acest lucru când din grămadă de purcei, ce dormeau lângă scroafa, am luat, să mă joc, un purcel. Purcelul s-a uitat la mine, eu l-am mângâiat și el a adormit la mine în brațe. Scroafa, ne-a mirosit și apoi s-a întins la soare lângă noi. Dar cand din aceeași grămadă un vecin a luat un purcel, acesta a guițat, scroafa a sărit și îl rupea dacă vecinul nu lasă purcelul și nu sarea
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
mine, eu l-am mângâiat și el a adormit la mine în brațe. Scroafa, ne-a mirosit și apoi s-a întins la soare lângă noi. Dar cand din aceeași grămadă un vecin a luat un purcel, acesta a guițat, scroafa a sărit și îl rupea dacă vecinul nu lasă purcelul și nu sarea repede peste gard. În anul 1939 am inceput școală. Dar la 23 august 1939 a început și marea nenorocire: satana a împărțit Europa la cei doi emisari
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
hoarda de lăcuste hămesite, soldații ruși s-a reavarsat în sat. Cand au intrat în ograda, au împușcat câinele ce ii lătra și cu davai! au golit podul de ceriale, curtea de păsări, grajdul de vite și sura de fan. Scroafa s-a opus să i se ia purceii și a fost împușcată. Asfel, din zecile de animale (păsări, oi, porci, căi și vite) ne-au lăsat o vacă cu vițel, trei găini și pisica. Neomenia rușilor s-a concretizat prin
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
în evidență poartă cu poartă de casă, să specifice apoi de a câta parte de sesiune dispunea (sesiunea reprezentând o gospodărie) capul familiei, și mai apoi de: boi, vaci, junci și juninci, cai și iepe, oi și capre, porci și scroafe, stupi, clăi de grâu și secară, clăi de ovăs, orz și alac, clăi de mei, clăi de cânepă, semănături de toamnă, semănături de primăvară, semănături de porumb, semănături de cânepă, pământuri arabile în ambele hotare, fânațe, fân strâns, piue, contribuția
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
tras și gaze naturale. Atunci s-au realizat în sat frumoasele edificii ale școlilor din cele două sate, căminele culturale, localurile cooperativelor, grajduri pentru mai mult de 500 de capete vite mari, peste 200 de viței, 16 tauri reproducători, 25 scroafe de prăsilă, 4 vieri și saivane pentru peste 2500 capete de ovine. A luat ființă în comună o Stațiune Agricolă de Mașini Agricole și Tractoare(S.M.A.) care dispunea de tot felul de utilaje și agregate necesare executării lucrărilor agricole de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pleacă să-l caute, dar când ajunge la locul răstignirii „o jidancă cu doi copii” se ascund de frica ei sub o covată. „Dacă ești tu, precum spui,/ Maica Domnului - Îi zic evreii -/ Ghici sub covata aceasta ce-i ?” „O scroafă cu purcei”, le răspunde Sfânta Maria și evreii fac haz de greșeala ei, Însă când ridică albia văd, Într-adevăr, o scroafă cu doi purcei. Caracterul etiologic al legendei este explicit : „Și de atunci nu mănâncă jidanii carne de porc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
covată. „Dacă ești tu, precum spui,/ Maica Domnului - Îi zic evreii -/ Ghici sub covata aceasta ce-i ?” „O scroafă cu purcei”, le răspunde Sfânta Maria și evreii fac haz de greșeala ei, Însă când ridică albia văd, Într-adevăr, o scroafă cu doi purcei. Caracterul etiologic al legendei este explicit : „Și de atunci nu mănâncă jidanii carne de porc !” <endnote id="(22, pp. 220-221 ; 10, pp. 40-42)"/>. „Frica de canibalism” ar fi, după unii comentatori <endnote id="(4, p. 103 ; 107
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
castilianul marrano = „porc” ; din arab. mahram = „interzis”), folosit În spațiul iberic la adresa evreilor convertiți la creștinism. În spațiul german, trebuie amintită icono grafia repulsivă - mai ales din secolele XVI- XVIII - care Îl repre zintă pe evreu venerând și călărind o scroafă (Judensau), sugându-i laptele și ingurgitându-i excrementele <endnote id="(28 și 4, pp. 113-119, și ilustrațiile 10-14)"/>, dar și injurioasa expresie populară Judenschwein („porc de evreu”). Într-un cântec nazist, Cristos Însuși este taxat astfel : „Nu vrem să fim
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu te vom uita Se auziră bătăi în poartă și o voce cunoscută întrebă: − Cumnată Marie, ești acasă? Maria era prin ogradă, tocmai curăța ceaunul în care fiersese lături pe care le golise în troaca porcilor. Pusese la îngrășat o scroafă care fătase mai multe rânduri de purcei și spera s-o facă de vreo 200-250 de kilograme. − Da, sunt acasă, da’ cine mă strigă? − Eu, Marie, Ileana lui Alexandru de la vale. Hai, vino și descuie portița, că am să -ți
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
venit la târg cu niște orătănii de găini; − Da’ de ce spui că-s orătănii, că văd că-s frumoase și grase, spuse Tinca trăgând cu ochii spre Toader Axinte, bărbatu-său, care stătea lângă o căruță, unde era culcată o scroafă, din țâțele căreia sugeau vreo 11 purceluși, frumușei și buni de în țărcat, să poată fi vânduți; − Apăi le spun orătănii, fă Tinco, că nu-și mai cunosc rostul de găini să facă ouă, să cadă cloște și să scoată
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și au ajuns la înțelegere, să-i dea costumul lui Mihai pe cele cinci găini și în acest fel Toader a rămas cu banii în buzunar, să cumpere altele trebuincioase în gospodărie. Toader Axinte s-a descurcat și el cu scroafa și purceii ce-i adusese la vânzare, a vândut șapte purcei cu bucata iar scroafa plus cei cinci purcei care mai rămăseseră s-au vândut unui gospodar de la Dumbrăveni, care se gândea să-i crească în continuare, spunând că are
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și în acest fel Toader a rămas cu banii în buzunar, să cumpere altele trebuincioase în gospodărie. Toader Axinte s-a descurcat și el cu scroafa și purceii ce-i adusese la vânzare, a vândut șapte purcei cu bucata iar scroafa plus cei cinci purcei care mai rămăseseră s-au vândut unui gospodar de la Dumbrăveni, care se gândea să-i crească în continuare, spunând că are bucate suficiente din recolta anului. în târg mai erau și alte neamuri ale lui Tinca
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
au aprins focurile, au plecat la vânătoare, dar nu în pădure ci în ogrăzile și cotețele gospodarilor. Au tras rafale și în cârdul nostru de găini de au scăpat doar un cocoș cu trei găini. A doua zi au împușcat scroafa pe care o țineau ai noștri la casa cea nelocuită și aceasta fiind mare și grea au chemat încă vreo cinci ostași să-i ajute, s-o care pe o foaie de cort. Au rămas purceii ce abia aveau două
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
multe averi, cât mai multă putere. Și nesătui mai erau, Doamne! Nu adevărații boieri de viță, iubitori de țară, ce stăteau retrași, ascunși în conacele lor, ci îmbogățiții, ciocoii, căftăniții-boieri. Să te ferească Dumnezeu de țopârlanul ce se urcă ca scroafa-n copac; aista una-două te vinde, ba unii se tăiau împrejur de se turceau. Dintr-un prăpădit de dregător rupt în cur, peste noapte ajungea "Mare boier ditai Baronul", jecmănea sălbatec țara, dădea șpagă în dreapta, în stânga și nimeni, nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
slove prin crâșmele Cracoviei! îl înfierează Isaia. S-o fi smintit de învățătură, completează Negrilă. Parcă Șendrea-i mai breaz? Un răzăș ajuns, un țărănoi, o hardughie cu mușchi: "Mare Hatman!... Mare Portar al Sucevei!" completează Alexa. Ferească Sfântu' când urcă scroafa-n copac! De "Marele Spătar Mihail", ce să mai vorbim?! Un coate-goale! Un sărăntoc! Un măscărici obraznic!... Auziți: "Moșia mea e spada!" Unde s-a mai pomenit boier fără moșie?! se slobozește Negrilă. Îi mai smintește mintea și grecoteiul de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fugă, nu să mearagă la pas, atât de multe treburi avea de făcut. A purtat gospodărie mare, fără slugi, cu vite multe, cai, boi, vaci, porci, oi multe, multe păsări. Ce griji, câte nopți nedormite când fătau vacile, oile sau scroafele. Ce griji erau când scoteau cloștile pui. Toate erau pe capul ei, în grija ei. Și noi copiii făceam pozne, plângeam, și mămica răbda, și rămânea blândă, îndurerată, și se simțea mereu datoare în fața vieții. Mama a muncit din
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
unde, în fața porții, necheza din toate puterile, semn că preuteasa trebuie să-l elibereze de povară și să-l ducă, ca și pe popă, la culcare. Popa nu era zgârcit, preuteasa da. Aveau porci mulți dar mai ales o scroafă castrată, grasă. Vasile, Mișa și alți prieteni din sat i-au pus gând rău scroafei, așezând-o cu gândul, bucăți pe jăratec. și de la gând la faptă a fost puțin. "Părinte, zice unul, am văzut un câine care a mușcat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de povară și să-l ducă, ca și pe popă, la culcare. Popa nu era zgârcit, preuteasa da. Aveau porci mulți dar mai ales o scroafă castrată, grasă. Vasile, Mișa și alți prieteni din sat i-au pus gând rău scroafei, așezând-o cu gândul, bucăți pe jăratec. și de la gând la faptă a fost puțin. "Părinte, zice unul, am văzut un câine care a mușcat scroafa; ar fi bine s-o tai cât mai e timp ca să nu turbeze!" Popa
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
castrată, grasă. Vasile, Mișa și alți prieteni din sat i-au pus gând rău scroafei, așezând-o cu gândul, bucăți pe jăratec. și de la gând la faptă a fost puțin. "Părinte, zice unul, am văzut un câine care a mușcat scroafa; ar fi bine s-o tai cât mai e timp ca să nu turbeze!" Popa nu se îndura să facă treaba asta iar preuteasa nici nu voia să audă. Văzând ei că împotrivirea e prea mare l-au rugat pe agentul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
e timp ca să nu turbeze!" Popa nu se îndura să facă treaba asta iar preuteasa nici nu voia să audă. Văzând ei că împotrivirea e prea mare l-au rugat pe agentul sanitar să înfingă un ac în spatele gâtului scroafei. Scroafa, în urma “mușcăturii" a început, după câteva zile, să se învârtă, să sforăie și să se tăvălească. Când au văzut popa și consoarta așa ceva au trimis după Mișa, Vasile & Co să vină și să zică ce-i de făcut. "Păi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
timp ca să nu turbeze!" Popa nu se îndura să facă treaba asta iar preuteasa nici nu voia să audă. Văzând ei că împotrivirea e prea mare l-au rugat pe agentul sanitar să înfingă un ac în spatele gâtului scroafei. Scroafa, în urma “mușcăturii" a început, după câteva zile, să se învârtă, să sforăie și să se tăvălească. Când au văzut popa și consoarta așa ceva au trimis după Mișa, Vasile & Co să vină și să zică ce-i de făcut. "Păi, ce
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
sfătuia să ia că mai mult decât este nu poate fi și apoi, vorba evanghelistului, cui cu cui se scoate... Târziu de tot, când Mișa a divulgat popii secretul acesta a râs de nu mai putea și a conformat intrarea scroafei în veșnicie cum alta n-o să mai intre vreodată: cu muzică, și bună dispoziție! Altă întâmplare cu popa Ciobanu. După ce Regele Carol al II-lea a părăsit pentru a doua oară tronul, fugind peste hotare, a rămas în locul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
pământul acesta românesc mereu strecurat printre degetele orgoliilor și puterii?! Primarul, Atanase Demirov, un om foarte bogat și foarte rău, avea cârciumă, peste o mie de oi, 500 hectare de pământ pentru izlaz și foarte mult pământ. Noi aveam o scroafă pe care o așteptam să facă purcei însă la îndemnul primarului vecina Caramaci a tăiat scroafa. Nu m-am putut abține și i-am dat o palmă pentru care primarul i-a spus șefului de post Coșereanu să-mi facă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
bogat și foarte rău, avea cârciumă, peste o mie de oi, 500 hectare de pământ pentru izlaz și foarte mult pământ. Noi aveam o scroafă pe care o așteptam să facă purcei însă la îndemnul primarului vecina Caramaci a tăiat scroafa. Nu m-am putut abține și i-am dat o palmă pentru care primarul i-a spus șefului de post Coșereanu să-mi facă acte de dare în judecată. Am fost cu "Hitler", porecla primarului, la judecătorie la Bolgrad și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
femeie posacă, închisă și încrezută, însușiri taman pe dosul celor de care se bucura sora. Preot era un bătrân, Bandurovschi, un om liniștit, cumsecade, cu un băiat fără ocupație, așa zis “ziarist” și două fete abrașe foc. Noi aveam o scroafă. Într-o zi de sărbătoare a ieșit scroafa pe poarta uitată deschisă de oarecine și, nu știu ce i-a venit, a intrat taman în biserică, la colivar. Iertare părinte, spun eu după consumarea episodului. De ce să te iert, domnule
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]