915 matches
-
să avem încredere în noi atunci când plasamentele noastre au afișat performanțe bune, indiferent dacă aceasta ține de raționamente corecte, de evoluția generală a pieței sau doar de noroc. Nicolosi, Peng și Zhu (2005Ă au cercetat cum performanțele pe ultima lună scursă influențează numărul de cumpărări și vânzări pe care investitorii le fac luna următoare. Ei au putut observa că în medie investitorii sporesc rotația valorilor mobiliare posedate atunci când acestea tocmai au afișat o performanță brută pozitivă, dar nu o diminuează când
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
zidul din cap, peste bârna din ochi și cuibul din țarc. Mesaj: Can I leave a Masala*?! Încuie ușa cu cheia asta, dechide-o cu alta, trântește geamul și sperie animalul. Din ea, din maimuță, din sursă. Vei merge ca unsă, scursă. Atenție la cursă! Curăță-ți dinții zimțați, șterge praful colorat, desfă-ți rucsacul venerat. Namaste*, can I have some honeyyyyyyyy?! În nări aer cald, în ochi fum întortochiat, pe față un coș de mărimea third eye*. Descuie visul, închide Atlasul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
fiecărui disc al Juliei Fischer, fie că este vorba de înregistrările unor concerte clasice de vioară (Brahms și Ceaikovsky fiind ultimele aparițiiă sau de înregistrări de muzică de cameră (un disc cu triourile de Mendelssohn însumând toate laudeleă. În anul scurs, Julia Fischer s-a clasat întotdeauna în lista primilor trei artiști desemnați de posturile de radio de muzică clasică, fiind pe primul loc în Germania, Canada, Olanda și Suedia. Atunci când preferințele i-au privilegiat pe artiștii naționali (Bryn Terfel în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
Mândru Katz Victor ESKENASY La 30 ianuarie 1978, pianistul Mândru Katz murea brusc pe o scenă la Istanbul, în timpul unui recital Beethoven. Mă așteptam ca în emisiunea sa Interpreți de ieri, interpreți de azi, Radio România Muzical să marcheze anii scurși, așa cum mi se spune că a făcut-o radioul muzical israelian. În fond, copilul minune recunoscut de George Enescu și pianistul elev al Floricăi Musicescu este unul din interpreții legendari ai școlii muzicale românești. Iar împlinirea celor 30 de ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
Și mai greu de acceptat este tonul solemn-meditativ specific scrisorilor eminesciene pe care Costin Grigoraș îl folosește nonșalant în enunțarea unor adevăruri banale: „Ca un titirez pământul se învârte printre stele / Suitor prin negre spații, către neștiute lumi - / Peste timpul scurs coboară a uitării pleoape grele, / Măsurând cu nemurirea ale anilor cununi. Să pătrundă rostul vieții, omu-i îngrădit din fire / Doar de sticla nălucirii prea-adesea are parte, / Lepădând nimicniciei stârvuri mari de-nchipuire, / În această amăgire îndreptată către moarte.“ (Scrisoare deschisă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
veche... Stau la ușă cu hârtia în mână și nu îndrăznesc să intru... Stau ... Stau... Cineva dă să iasă și mă vede așteptând derutată...Îmi face semn să intru... Oare singură aș fi intrat? Inima îmi bate puternic...numărând clipele scurse. E primul meu contact cu ceilalți colegi... Apariția mea pare să trezească din starea de letargie un bărbat cu chip tras de tractorist... E director... Îmi spune el cu limba împleticită și cu chipul răvășit... În încăpere miroase puternic a
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
fi vrut să participe și ea la discuții, începu să ragă. Nea, boală! Vaca ne mai lipsea! Hai mai repede! Și jordiile începură din nou să șuiere prin aer. Întrucît singura care avea ceas era Ilinca, ea păstra măsura timpului scurs, intervenind ori de cîte ori considera că ritmul urcușului a încetinit. Cînd ajunseră în vîrful dealului, erau lac de sudoare. Au lăsat vaca să pască într-o poieniță mică din apropiere, mai urcară puțin, trecură peste gard și se opriră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cu răbdare și meșteșug despre rostul fiecărui leac. Părinte Pimen coborî vraciul vorba ține bucata asta de hârtie însemnată cu slove, pune-o la un sfârșit de lumină în fața oglinzii, spală locul unde s-au oglindit slovele și strânge apa scursă. Fierbe în cea apă vârfurile astea de cânepă, bea fiertura de cu seară și ai să ai un somn dulce ca de prunc. Taraba vraciului îmbălsămase aerul cu miros de luncă năpădită de buruieni după ploaie și vorbele lui cântate
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
irecuzabil greu!) Extremele cămărilor de bură Mirat le începea, în Dumnezeu. STEAUA IMNULUI " Asemenea seri se întorc, zice-se, de demult." M. I. Caragiale (Craii de Curtea Veche, pag. 36) Râu încuiat în cerul omogen, Arhaic Unt, din lăudată seară, Scurs florilor, slujind în Betleem, Când gărzile surpate înviară. Să port - sub raze deget șters înting - Un liniștit, un rar și tânăr mugur Prin ger mutat, prin tufele de zinc, La stâncile culcate: să le bucur. SUFLET PETRECUT Scăzută zării blândă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
o citesc, așteptând să fiu iar chemat, să mă întâlnesc cu toți ceilalți, marionete-vii sau marionete-moarte, privindu-ne filmul existenței proiectat de Magiștri. Care au scos măștile, lăsând să li se vadă fețele neschimbate de zecile, sutele, miile de zile scurse. Și privind imaginea unor albine zumzăind pe ecran. ÎN PRIM PLAN, PE PĂMÂNTUL CU SMOCURI DE IARBĂ ȘI TUFE DE IASOMIE, ZĂCEA TRUPUL URIAȘ AL UNUI TRÂNTOR DE PESTE 2 METRI LUNGIME. LA CÂTEVA PALME DEASUPRA PÂNTECULUI, SFÂRTECAT DE COPULAREA CU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
a început să gesticuleze către trecători. —Mă-ntreb, s-a bătut el cu mâna în piept, ce se întâmplă? A început să-și fluture brațele arătând spre Brigit și spre mine care stăteam în mijlocul străzii cu părul nepieptănat și machiajul scurs. —Și ce văd? a continuat deschizând ochii larg. Văd un dezăstru, asta văd! a spus fluturându-și din nou brațele. Crezusem că voi două sunteți niște feti di treabî, s-a lamentat el. —Las-o moartă, Benny, i-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
despărțirea adevărată, acum când îmi dau seama cât de indiferent eram pentru tine. E mai sănătos așa. Tu nu poți să-mi dai dragostea după care alerg, pentru că, hotărât lucru, îți lipsesc marile resurse pasionale ". Altă așteptare încordată, alte zile scurse încet, lung, nesfârșit. Nimic! Nici un semn de viață. Mereu ― tăcere, tăcere! ― Ei bine, ducă-se la naiba această fiică a Sfinxului, am strigat scos din fire și am plecat acasă la țară... III Acolo, în alt mediu, cu alți oameni
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
a vedea dacă nu cumva era mințit cu nerușinare. - Mie mi se pare că omul e rănit grav, continuă el. Eu asta văd. Chemați, vă rog, o ambulanță... Deodată, o bufnitură surdă îi reținu atenția, întrerupându-l. Slăbit din pricina sângelui scurs, Mircea Cârpenișteanu se prăbușise. Acum horcăia. - Chiar am încercat să te omor, tâmpitule, spuse cu greu scriitorul, printre suspine. Numai că tu n-ai apucat să vezi. - Dar de ce, domnule Cârpenișteanu? întrebă copilul, de data aceasta îngrijorat, aplecându-se spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
de a putut s-o facă atât de repede? Atât de mult să fi dormit? Atât de adânc să-mi fost somnul, încât să nu-mi fi dat seama de netrebnicia lui șireată, cu care a înghițit miliardele de clipe scurse?... În timp ce eu mă chinui inutil cu astfel de întrebări, lumina pe care am întrezărit-o izbucnind în negura cosmică de-afară pare să crească în intensitate pe minut ce trece, nu-mi explic cum, inundând avanpostul morții în care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
stătea alături. Ochii acestuia hoinăreau prin ținutul umed al pubisului ei în vreme ce ea acționa schimbătorul de viteze. Caroseria zdrobită a mașinii sport o transformase într-o creatură cu o sexualitate liberă și perversă, eliberându-i în bordul contorsionat și freonul scurs toate posibilitățile sexuale deviante. Coapsele sale paralizate și mușchii acum inutili ai gambelor erau modele pentru fascinante perversități. Ochii șireți, care se uitau prin geam la aparatul foto al lui Vaughan, exprimau o clară conștientizare a adevăratului interes al acestuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
coordonatorul activității de pescuit din zonă. S-a mâncat, s a băut și s-a dansat, până ce a răsărit soarele, de dincolo de pădurea Soleasca. Și, cu câtă bucurie, cu câtă nostalgieîși amintesc, participanții la ceremonie, și acum, după ani buni, scurși, de la notabilul moment, intrat, definitiv,în istoria locurilor! DE PE APA...SÂMBETEI... CULESE! Marele MOL, de prin partea locurilor, de sub deal, proprietate a lui Emil Bocaru, a dat faliment. Au încercat, unii susținători, să-l restaureze. Rezultat - zero! Feciorul său cel
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
mai fiu și or să vină aezi pe la amiezi ce îți vor cânta toată tristețea ta lumea să știe ce n-a fost să fie atinge-mi sufletul ( touch my soul) atinge-mi sufletul topește-te și curge peste lacrima scursă să-ți pot zâmbi din nou și mâna mea să nu te mai ceară să te mângâie doar să mergem apoi acolo unde cerul e cel mai albastru și vântul șoptește din vârfuri de brad unde timpul nu mai e
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
vor prelinge odată cu jetul cald și plăcut că săruturile se vor dizolva într-o clipă odată cu rujul ai crezut că o să ruginesc în umezeala ta că amintirile ți se vor scurge prin păr ca prin niște fibre optice fiecare mângâiere scursă va lua cu ea particule din tine și ai să te usuci de neiubire și ai să plângi în jet regretul neștiind că am rămas cuibărit în adn-ul tău când te privesc când te privesc am senzația că cerul s-
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
doamna Emilia Lapedatu, o arhiva vie de anecdote legate de viața artiștilor care trecuseră prin orașul lor de-a lungul anilor. Ele sunt clipe de grație, necontabilizabile, și nu fac altceva decât să Însuflețească precum o răsuflare divină cenușa anului scurs, În care noi vom cultiva cu hărnicie alte himere, bio, cum se poartă acum, timp de 365 de zile. Unii dintre noi nici nu mai apucă recolta. Celelalte clipe sunt deja vechi, reciclate precum nisipul din clepsidre. Cu un discurs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
un tânăr pleacă în căutarea unui ținut unde nu este moarte și ajunge acolo după o călătorie lungă și grea. Într-un palat întîlnește o fată care se numea Frumusețea. Palatul e de cristal. Tânărul rămâne cu fata și veacurile scurse i se par zile, până când îl apucă dorul de casă. Rugămințile fetei nu-l înduplecă, și el pleacă spre locurile lui de obârșie. Negăsind însă decât ruine și vagi amintiri, îmbătrînește și moare. Pământul și-a luat dijma... Între noi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
minte imaginea unei asemenea femei ideale și te pomeneai colindând prin oraș după ea, și, bineînțeles, după ani de eșecuri, observai că ea nu e ea, nu-i cea perfectă, avea un nu știu ce al emailului interior sărit și sânii prea scurși. O luai de la început, te zbăteai și îi veneai acasă cu sânii potriviți, o pereche de sâni atât de pefecți, cum nu mai exista în tot Bucureștiul, dar observai acum că mâinile nu i se mai asortau cu tot restul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
din urechi, nici starea de somnolență care mi Împăienjenea toate simțurile. Nicio senzație de foame, de sete, oboseală, frig... Doar o liniște necunoscută se instalase În lăuntrul meu, umplând acolo un gol imens, În care mă adânceam cu fiecare secundă scursă. Viețuiam Într-un soi de luciditate bolnavă, separat de lumea care mă conținea, ca și cum aș fi fost prins În spatele unei oglinzi mari, de unde vedeam totul, dar nu mă puteam remarca În niciun fel. O dată la două zile ne vizita un
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Cu mari sforțări reuși să ajungă până la fereastră și se cocoță cu dificultate pe pervazul geamului deschis. Briza serii Își flutura aripa prietenoasă spre el, iar deasupra puzderia infinită de stele măcina timpul etern. Simțea crescând Înlăuntru, cu fiecare clipă scursă, o senzație apăsătoare de gol, ca și cum ar fi Înghițit un balon mare, de aer, care Îi substituia Întreg trupul. Percepu un zvon Îndepărtat În auz, ca un murmur tainic, de pe alt tărâm, și-i veni să surâdă. Se gândi la
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
nefericita Întâmplare, am simțit dintr-o dată, ca la o chemare, Oboseala. Nu știu dacă s-a datorat infirmității mele, autosugestiei, singurătății impuse ori altui fapt. Cert este că o senzație perversă, neștiută, a Început să-mi devoreze, cu fiecare secundă scursă, energia, metamorfozându-mă Într-un individ confuz, lipsit de vlagă, epuizat. Mă subjugase, Îmi lichefiase oasele, transformându-mă Într-un gasteropod uriaș și neputincios. Într-o vietate ce lăsa În urmă un miros de aer putred, care umilește și Îndepărtează
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
pleca. După trei zile se întorcea, îl desfăcea, fl punea pe spinare și-l cară înapoi. Asta însemna că acarul rămăsese cu un copil mai puțin. Casa lui era plină de rude. Odăile miroseau rânced a moarte și a lumîriări scurse. Chema un preot, care citea, și-și ducea mortul la cimitir într-o căruță goală. Copiii ceilalți plângeau lângă el. Chirică punea o mână pe coșciugul nevopsit și nu scotea un cuvânt sau o lacrimă până la groapă. Numai seara, după ce
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]