119,853 matches
-
în derizoriu. Lumile posibile abundă în elemente insolite care, în plin limbaj grav-metaforizant, au un vag aer hilar. Una din figurile simbolice care apare la un moment dat în poem este Savantul, în cazul lui e greu să ne dăm seama dacă poetul e serios sau îi subminează ironic discursul. Fantezia declanșată în crearea de lumi noi creează bizarerii: "turnul de carne-n forma U" se dovedește a fi "talpa" Uriașului șsic!ț; îngerii vin să plîngă "fără rost" la malul
Glasuri dulci de la nadir by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14032_a_15357]
-
la vîrsta de 66 ani, pictorul Constantin Cerăceanu. Unul dintre cei mai viguroși artiști români din ultimii cincizeci de ani, elev al lui Corneliu Baba, el nu a reușit să se impună în spațiul public în timpul vieții, lăsînd totul în seama unei premature posterități. Asupra personalității și a operei lui Cerăceanu, vom reveni într-unul din numerele viitoare. P.P.S. Tot în data de 5 august 2006, ne-a părăsit și distinsul critic și istoric de artă Horia Horșia, cunoscut cititorilor mai
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10379_a_11704]
-
multe cadavre pe cîmpuri." La ce să rămîi mizantrop? Dacă nu vezi că, pentru optimist, domnul profesor, companionul de colocvii se cheamă, hélas, tovarăș, zici, pe bună dreptate, că stilul nu suferă mult. Și, poate, nici părerile: "Un critic de seamă e, în mod obișnuit, un om în vîrstă și plin de candoare, care simte plăcere în a descoperi frumosul, fiind totodată inapt de a minți." Apt, în schimb, să scrie povești, să facă, o știm prea bine, criticînd, literatură: "Biografia
De citit la cald by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10389_a_11714]
-
mine, din care poți afla exact al meu curriculum vitae. Nu-mi poți oare face biografia? - Nu, răspund eu. - Pot doar împărtăși "date biografice". Pentru viață îmi trebuie să te înfășor mitologic în o mie de ani, să-mi dau seama dacă poți să spargi pereții sarcofagului de vremi." Cronicile lui Călinescu nu și-au împlinit măcar secolul. Ce să scrii despre viața lor, decît că, în veri calde, sînt plăceri reci și sigure.
De citit la cald by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10389_a_11714]
-
silit înainte de Revoluție să semneze un document de colaborare cu Securitatea, profită de confuzia postdecembristă pentru a pleca în Germania, sperând ca de acolo să ajungă în Statele Unite. După un dialog cu traducătorul care lucra pentru autoritățile germane, își dă seama că individul respectiv face parte dintr-o conspirație (a cărei natură exactă n-o vom afla niciodată). întors în România și încercând să obțină o viză pentru Statele Unite, personajul principal își dă seama că personae care lucrează în slujba aceleiași
Somnul rațiunii by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10388_a_11713]
-
care lucra pentru autoritățile germane, își dă seama că individul respectiv face parte dintr-o conspirație (a cărei natură exactă n-o vom afla niciodată). întors în România și încercând să obțină o viză pentru Statele Unite, personajul principal își dă seama că personae care lucrează în slujba aceleiași conspirații încearcă să-l racoleze. Un misterios domn Roberto, un senator Silaghi (despre care aflăm ulterior că nu era membru al niciunui parlament, ci senator al mișcării legionare!) și alte personaje dubioase îl
Somnul rațiunii by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10388_a_11713]
-
denumit "Ultimul")? Nu altfel decât cu cuvintele lui Qrin însuși, vorbind despre sine la persoana a treia, spre deosebire de celelalte patru instanțe narative, umane de data aceasta, și capabile să-și asume vulnerabilitățile povestirii la persoana întâi. Nu ne dăm însă seama de la început că robotul este cel care filtrează prin "conștiința" sa evenimentele, dimpotrivă, primele rânduri ne lasă să înțelegem că e vorba de perspectiva lui Darie, cea pe care am cunoscut-o deja la începutul romanului. Avansând în narațiune însă
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
șoaptă. În arenă, tot noapte și tot liniște. Odată ochiul obișnuit cu întunericul poate să intuiască siluetele. Un om și un cal. Bartabas și calul lui. Doi protagoniști ai unei căutări dincolo de orice formă de spectacol. Fără să-ți dai seama, o dată cu primele raze ale soarelui și cu despărțirea de lună descoperi, ca un voayeur acceptat, totuși, miracolul unei comunicări și ritualul ei: laboratorul muncii lui Bartabas, artistul-rebel, onest, profund, marginalul care transformă teatrul cu oameni și cai în centrul lumii
Festivalul de la Avignon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10377_a_11702]
-
Geneză spunând cu un rânjet: -Da, văd că e bine! Ahtiate după senzațional, toate televiziunile transmit momente de la meciul Poli Timișoara - Steaua care s-a soldat doar cu trei suporteri răniți. Nu e cine știe ce, dar e semn optimist că o seamă de obiceiuri naționale se păstrează și se reiau lovind cu crampoanele în ideea de globalizare, respectiv, să se știe: ,noi suntem cum am fost și mai mult decât atât", adică spectatori români. Cel puțin atunci când e vorba despre manifestări huliganice
"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara!..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10401_a_11726]
-
provinciale - și există chiar foarte multe care transgresează limitele provincialului - se datorează unor scriitori. Cît timp am trăit în România nu am fost conștient de acest fapt datorită rutinei de zi cu zi. Dar de toate acestea mi-am dat seama abia aici, tocmai prin caracterul diferit al opiniilor și judecăților pe care le aveam în cadrul unor anumite dezbateri intelectuale. Cît despre Banat, el mi-a oferit experiența unei regiuni locuită de diverse etnii care nu s-au îmbrățișat dar care
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
anumite dezbateri intelectuale. Cît despre Banat, el mi-a oferit experiența unei regiuni locuită de diverse etnii care nu s-au îmbrățișat dar care s-au respectat. Am cîștigat experiența conviețuirii multietnice, dar trebuie să precizez că mi-am dat seama și de altceva: ceea ce coexistă trebuie să se întemeieze pe un consens minim, de principiu, nu se pot amesteca toate de-a valma pentru a declara apoi că acesta este un "multikulti party", o conviețuire care nu se reduce în
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
faptul că un călător este doar în trecere (rîde) - este confortabil, nu atît pentru că nu te deranjează, cît pentru că nu trebuie să te ocupi de el. Situația este puțin alta în țările clasice de imigrație. în America mi-am dat seama că o țară de imigrație este cu totul diferită de oricare dintre țările europene și de aceea mi se pare cu totul absurdă pretenția de a crea în Europa așa numite țări de imigrație... sau faptul că în clasa politică
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
pătuțul de la maternitate, la sânul matern, câmpul de observație al bebelușilor este vast și divers. Iar naturalețea impresiilor, copleșitoare. Cât despre modalitățile de comunicare ale nounăscutului, ele nu sunt nici pe departe atât de reduse pe cât s-ar părea. }inând seama că sunt bebeluși care nu tac douăzeci de ore din douăzeci și patru. Un ofițer de Securitate cu studii de psihologie a bebelușilor - în trecutul îndepărtat se numeau prunci, plozi, dar cine mai știe? - ar urmări cu atenție încotro arată cu degețelul
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
în picioare (cu sau fără bocanci); de azvîrlit, se zvîrle cu copitele, ceea ce, oricîte pretenții aristocratice ar avea, nu le stă în putință vedetelor (cu sau fără ifose). împărtășim restul opiniilor autoarei. Bine faceți că nu ne citiți! Ne dăm seama din comentariul dv. la cartea pe care o recenzați că n-avem nici o șansă să ne înțelegeți. Rămîne cum spuneți: continuăm să ne citim între noi. Spre un nou canon literar! în același număr din Jurnalul Literar, Aristarc își ia
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
a aflat că, în sfîrșit, cărțile românești au început să aibă oarece căutare la export. Faptul nu se datorează proiectelor Institutului Cultural Român sau ale asociațiilor de editori, cum s-ar putea crede, ci infractorilor români din penitenciarele occidentale.} inînd seama de numărul mare de cetățeni români care se plictisesc în celulele lor, pușcăriile din mai multe orașe ale Vestului european s-au arătat interesate să achiziționeze pentru bibliotecile lor și cărți în românește. Chiar dacă procentul celor dornici să citească după
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
Continuăm să ne jucăm de-a raportările, așa cum se făcea în timpul socialismului biruitor. O schimbare imediată de mentalitate este un imperativ categoric. Altfel, vom continua să beneficiem de un sistem bine pus la punct pentru realizarea unor roboți cu o seamă de cunoștințe, dar nu personalități creative și oameni de caracter. în Ministerul Educației și Cercetării, de fapt în întregul învățământ, este nevoie de o reformă de structură, nu de măsuri, fie ele și energice, atunci când se produce câte o criză
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
mare chef de muncă cinstită - trebuie căutați pervertitorii societății românești. Până la un punct, e de înțeles lipsa de curaj a celor care, după 1990, n-au îndrăznit să-și mărturisească vina. Au comis o mare greșeală: fără să-și dea seama, au continuat să facă, într-un fel sau altul, jocul vechilor securiști - fie prin faptul că nu s-au implicat în reformarea vieții publice cu aplombul așteptat din partea lor, fie că, paradoxal, au fost mai stridenți decât era cazul. Lucrurile
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
o ședință comună a Parlamentului român după ce câțiva demnitari s-au specializat la Bangkok în box thailandez. E drept că se mai produce câte-un viol ici-acolo, mai mult din plictiseală decât din cauza călduri(i)(lor)... De-aceea, o seamă de victime, nemulțumite din mai multe puncte de vedere, abia-abia mai reclamă câte unui reporter teve mai zelos că s-a întâmplat într-adevăr ceva, însă nu ceea ce se așteptau ele și căăăăăă... A, la poliție ? Doamne-ferește! Bine că televiziunile
Miroase groaznic a stereotipie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10444_a_11769]
-
Comodus, Septimius Severus, Caracalla, Decius, Valerianus, Galerius, Maximianus Daia etc. - n.n. footnote> din lupta lor împotriva noastră, că au căpătat faima de sălbatici. Purtându-se, din pricina mâniei lor împotriva mucenicilor, cu cruzime față de neamul omenesc, nu și-au mai dat seama că se acoperă de ocări! Iar filosofi și retori vestiți, care se bucurau de multă trecere între oameni, unii din pricina înțelepciunii lor, iar alții din pricina talentului lor oratoric, au ajuns de râs după ce sau pornit la luptă împotriva noastră; s-
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
într-un mod inexplicabil însuși pământul ar fi vărsat lacrimi pentru că nu mai putea răbda nelegiuirea săvârșită atunci, încât, spre rușinea firii omenești crude și nemiloase, până și pietrele și materia neînsuflețită păreau că izbucnesc astfel în lacrimi. Îmi dau seama, desigur, că astfel de cuvinte ar părea poate o flecăreală sau o scornitură pentru cei care vor veni după noi, dar nu și pentru cei care pot să le confirme (fiind văzute cu ochii lor proprii)”. (Eusebiu de Cezareea, Martirii
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
triumful”. (Tertulian, Apologeticul, L, 2-3, în PSB, vol. 3, p. 108) „Ce priveliște mai încântătoare pentru Dumnezeu, decât să vadă un creștin luptând cu durere, Ținând piept amenințărilor, liniștit în fața chinurilor și torturilor care i se pregătesc, râzând și neținând seamă de urletul mulțimii la execuție și de groaza călăului! Apărându-și libertatea în fața regilor și a prinților, creștinul nu dă înapoi decât în fața lui Dumnezeu, Căruia îi aparține. Triumfător și victorios el râde în fața celui ce l-a condamnat. Căci
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
că acolo se întrunesc toți cei care îi sunt odioși, se spune că l-a lovit cu mâna pe prefect pentru că nu au fost izgoniți de acolo ortodocșii. Și cum prefectul, suportând jignirea, se străduia împotriva voinței lui să Țină seama de indignarea împăratului (căci nu voia să ducă la moarte atâția oameni), a trimis vorbă pe ascuns să nu mai rămână nimeni în biserica aceea. Dar nimeni nu a dat atenție nici sfatului și nici amenințării lui. A doua zi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
-se deloc la suferințe și disprețuindule din iubire pentru Dumnezeu, cerându-i-se limba, îndată a scos-o și mâinile cu îndrăzneală le-a întins, și a zis vitejește: Din cer le-am dobândit și pentru legile Lui nu Țin seamă de ele, pentru că nădăjduiesc că de la El iarăși le voi dobândi (II Mac., 7, 11), așa cum le înapoiază Dumnezeu luptătorilor pentru credința față de El. Tot așa a fost chinuit și cel de al patrulea îndurându-și caznele și spunând că
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pe copii nu-i iubea mai mult decât pe Domnul, au murit fără ca să fi fost schingiuite mai înainte, ci li s-a tăiat capul direct întrucât prefectul însuși s-a rușinat să le chinuie mai mult căci își dăduse seama că a fost învins de niște femei”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a șasea, XLI, 18, în PSB, vol. 13, p. 262) „Înainte ca cineva să fi pus mâna pe ei, s-au grăbit ei înșiși să urce pe
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
lui Dumnezeu? Iată, noi suntem gata cu toții să murim pentru apărarea credinței noastre. Mă bucur că începi cu mine. Ce vrei să mai știi de la noi, tirane? ÎȚi mărturisesc că noi ne închinăm numai lui Dumnezeu celui Atotputernic. Să iei seama la ce anume vom face cu toții. Dar dacă tu Ții cu atâta încăpățânare să afli adevărul, atunci, la rândul nostru, de ce nam socoti și noi că trebuie să-l apărăm cu toată puterea? Ce, mai încoace-încolo? ÎȚi stau la îndemână
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]