2,176 matches
-
picior; legături de rudenie: mamă, tată, părinte, soră, frate, cumnat, văr, nepot, bunic; anotimpurile anului: iarna, vara, primăvara, toamna; zilele săptămânii: luni, marți, miercuri, joi, vineri, sâmbătă, duminecă; numele aștrilor: soare, lună, stele; denumiri de plante și de arbori: grâu, secară, orez, mei, cireș, pin, măr, păr, fag, frasin, etc.; animale și păsări sălbatice și domestice: cal, iapă, bou, vacă, oaie, capră, porc, lup, urs, vultur, găină, iepure, etc. ; diverse activități: a ara, a semăna, a culege, a merge, a alerga
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Saveta) în loc de Elisabeta, Florica în loc de Floarea, Jenița în loc de Jana(Ioana), Valică în loc de Vasile, Costică(Costel, Tică) în loc de Constantin(Costache). O parte din numele de familii au fost luate de la numele unor plante, păsări, animale, obiecte, locuri, fenomene, activități: Pintrijăl, Păpușoi, Secară, Vișin, Cireș, Carpen, Buruiană, Urzică, Boz, Bostan, Fasolă, Chipăruș, Curcan, Cucoș, Găină, Brumă, Furtună, Ciobanu, Ciubotaru, Cojocaru, Ciocan, iar altele vin de la o persoană cu prestigiu din familie: Avornicesei, Apopei, Aducesei sau în unele cazuri după numele mamei : Amariței, Amarghioalei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cereale și care era vândut prin cele nouă cârciumi de pe teritoriul comunei și restul era trimis la export. în anul 1882 velnița avea cea mai mare capacitate de producție din județul Dorohoi, adică 318.570 litri spirt anual. Se folosea secară, porumb și mai târziu cartofii. Lângă velniță existau patru grajduri pentru îngrășat vitele cu borhotul rezultat de la fabricație. Zăvoiul Bărănciipădure tânără de salcie, răchită, plopi și lozie situată pe malul drept al Prutului și cu vegetație de baltă. Zăvoi înseamnă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Acestea există cam pe lângă fiecare moară pentru consumul uman. Orzul ocupa locul al treilea, fiind cultivat anual pe aproximativ pe 200 ha. din fondul agricol al comunei. în prezent se cultivă pe suprafețe mici, fiind în regres față de perioada anterioară. Secara și ovăzul s-au cultivat pe suprafețe mici din cauza unei productivități scăzute la ha. Pe suprafețe mai mari în ultimul timp se cultivă ovăzul fiind folosit la furajarea cailor și cu rezultate bune și la păsări. Dintre plantele tehnice, sfecla
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
muncitori angajați cu plată de către proprietar. între aceștia erau: un maistru, un căldărar, un chelar, un șurubar, un slădar, un muncitor la cada cu plămadă, doi lincorni, trei la chilstoc, doi la holovăț, doi la foc, unul la tăiat lemne. Secara se cultivă pentru a se preface în rachiu la velniță... deja are semănate 180 fălci cu secară...îngrășându cu braha și ca la 300 de boi, a căror gunoiu rămâne neîntrebuințatu. Se prelucrau și alte cereale aici cum ar fi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
un slădar, un muncitor la cada cu plămadă, doi lincorni, trei la chilstoc, doi la holovăț, doi la foc, unul la tăiat lemne. Secara se cultivă pentru a se preface în rachiu la velniță... deja are semănate 180 fălci cu secară...îngrășându cu braha și ca la 300 de boi, a căror gunoiu rămâne neîntrebuințatu. Se prelucrau și alte cereale aici cum ar fi porumbul și grâul iar mai târziu și cartoful. Rachiul obținut aici era repartizat la cârciumile din Hudești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și producea 263.000 de litri de spirt anual în valoare de 115.000 lei. Ea consuma mari cantități de cereale: 204.000 kg porumb, 1.201.000 kg cartofi, 75.200 kg sladuri diferite și 2400 kg făină de secară. Ca producție era considerată a treia din județ. O bogată tradiție în comună o are și industria morăritului. Morile existente în comună măcinau atât porumbul cât și grâul pentru locuitorii din satele comunei și din cele învecinate. Moara de la Velniță
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
E o modă, e un moft ? Poate. în școli, la orele de lucru manual, băieții învățau să împletească potnoaje (ștergători) din pănuși de porumb sau din papură de baltă. Alții își procurau din timpul verii paie de ovăz sau de secară și împleteau panglici care apoi erau asamblate pentru pălării de paie ce îi apărau de căldură vara pe țăranii hudeșteni. Cele mai reușite lucrări erau prezentate la expoziția școlară de la sfârșitul anului școlar. Dacă cineva ar intra prin casele țăranilor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
aparte în construcțiile gospodărești vechi. Pentru construcția caselor materialul de bază a fost lutul (argila) pe un schelet de lemn, cu nuiele împletite în picioare, cu acoperișul realizat din căpriori de tei sau de plop și acoperit cu paie de secară sau de stuf care crește din belșug pe valea Bașeului și chiar a Prutului. într-o primă perioadă, pe un loc neted se îngropau în pământ 10-12 furci care erau de stejar în general, înalte de 3,5-4 m din
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
distanțe mici (20-30 cm) leaturi cioplite cu barda. Peste acestea se așeza stuful, mai întâi de la poale cu vârful în sus și apoi de pe vârf spre poale. Stuful era cusut cu sârmă. în unele cazuri se acoperea cu paie de secară care sunt mai lungi și care erau prinse tot cu sârmă. Majoritatea caselor erau într-un perete adică tinda și o cameră. Podul era făcut din nuiele care erau așezate peste grinzile casei și lipit cu lut pe ambele părți
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
c) cuvinte trisilabice: dactilice (cu accent pe antepenultima silabă) arie, albie, gratie, grație, sabie, lacrimă, flacără, marmură, papură, daună, gaură, arbore, margine, abure, fagure, foarfece, șoarece, aripă, arșiță; amfibrahe (cu accent pe penultima silabă) afară, aramă, această, atare, aproape, albastru, secară, bucată, fereastră, sprânceană, luceafăr, mioară, nepoată, vioară, cărare, căldare, văpaie, cetate, dreptate, cutare; anapeste (cu accent pe ultima silabă) aurar, armăsar, argintar, furnicar, împărat, turturea, guturai; (d) cuvinte formate din patru silabe lumânare, bunătate, sănătate, greutate, noutate, dimineață, căprioară; (e
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
milion jumate. Stai să-ți citesc. Scormonește în geantă și scoate o hârtie boțită. O desface. Cică chefir, în puii mei. Cică am voie chefir cât vreau și la orice oră. Dimineața cică am voie două felii de pâine cu secară și zece migdale crude. Stai, măi, că n-am terminat. După aia, cică mai am dreptu la o gustare, până-n prânz. O banană. Atâta. După aia, la prânz, niște legume la grătar. Fără maioneză, fără sos, fără sare, fără nimic
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
de afaceri personale, în Evenimentul Zilei, 11 martie 2004. Analizele noastre, în acest sens, pe baza Anuarului de Statistică nu sunt concludente, probabil din cauza importurilor semnificative de cereale, a faptului că în Anuar sunt trecute în aceeași categorie grâul și secara sau poate pentru că țăranii nu mai declară producția, „statistica pătulului” nefiind inclusă în Anuar. Însă observațiile noastre din teren arată o puternică nemulțumire a țăranilor, dar și a întreprinzătorilor locali, în ceea ce privește preluarea grâului și a porumbului de către companiile de depozitare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
prada ușoară a multor epidemii, cînd nu mor literalmente de foame. Activitățile economice Agricultura. 80 pînă la 90% dintre francezi trăiesc în această perioadă la țară și imensa lor majoritate cultivă pămîntul. Cultura esențială este cea a cerealelor, grîu cîrnău, secară, grîu negru, orz, ovăz, porumb (de origine americană). Dar randamentele sînt slabe, în general de patru pînă la cinci ori sămînța, în afară de anumite regiuni favorizate. De aceea este indispensabil să se consacre cea mai mare parte a pămînturilor cultivabile producției
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în mare parte distruse în timpul lucrărilor agricole. În toate culturile de prășitoare și păioase, în vii și livezi se întâlnesc numeroase specii de ciuperci parazite pe plantele cultivate cum sunt:mălura grâului(Tilletia foetens), rugina grâului (Puccinia graminis), cornul secarei (Claviceps purpurea), tăciunele porumbului (Ustilago zeae), mana cartofului (Phytophtora infestans), mana florii- soarelui (Plasmopara halstedii), putregaiul merelor și perelor(Monilia fructigena), putregaiul cireșelor (Monilia cinerea), putregaiul frunzelor de prun (Polystigma rubrum), mana viței -de -vie (Plasmopora viticola) ș.a. În flora
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și evazați De velură cam roșcați, Pălării ca mexicanii Cum le poartă gogomanii. Zurgălăi și clopoței, Opriți plugul, măi flăcăi! Aho, aho! Urări de Anul Nou (urând se aruncă grâu sau orez) Bună dimineața, An Nou! Seamăn, grău și cu secară, Până-n seară Să răsară, Până mâne să se coacă, Pâne multă să se facă, Să fim cu toții voioși, Să rămâneți sănătoși, Ca merii Ca perii, În mijlocul primăverii, Și ca toamna cea bogată, De toate îndestulată. Semănatul Să ningă, Să plouă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și evazați De velură cam roșcați, Pălării ca mexicanii Cum le poartă gogomanii. Zurgălăi și clopoței, Opriți plugul, măi flăcăi! Aho, aho! Urări de Anul Nou (urând se aruncă grâu sau orez) Bună dimineața, An Nou! Seamăn, grău și cu secară, Până-n seară Să răsară, Până mâne să se coacă, Pâne multă să se facă, Să fim cu toții voioși, Să rămâneți sănătoși, Ca merii Ca perii, În mijlocul primăverii, Și ca toamna cea bogată, De toate îndestulată. Semănatul Să ningă, Să plouă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
aristocrației moșierești este "fărâmată" sau "transformată", dar și faptul că agricultorii sunt integrați într-un mecanism economic orientat către producția de piață. d) Al patrulea factor este absența unei coaliții aristocratico-burgheze dirijate împotriva țăranilor și a muncitorilor. Dacă "căsătoria dintre secară și oțel" (sau coaliția aristocrație moșierească- industriași) este cale sigură spre soluții autoritare, un antagonism considerabil între elementele mercantile și industriale, pe de o parte, și aristocrația moșierească, de altă parte, favorizează o competiție pentru câștigarea unui sprijin popular cât
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
florii-soarelui a obținut mai multe linii de perspectivă. A.P. a fost primul cercetător care a inițiat lucrări de citologie. La București, între anii 1962-1973, a efectuat cercetări de genetică aplicată în direcția hibridărilor îndepărtate la cereale păioase (încrucișarea grâului cu secara, pir și aegilopsă, obținând forma aegilotriticum - hibrid dintre grâu și pir (cu 56 cromozomiă și diferite alte forme de încrucișarea grâului cu secara. El a urmărit, în special, obținerea plantelor rezistente la boli și insecte. Inițiator al hibridărilor interspecifice și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
1962-1973, a efectuat cercetări de genetică aplicată în direcția hibridărilor îndepărtate la cereale păioase (încrucișarea grâului cu secara, pir și aegilopsă, obținând forma aegilotriticum - hibrid dintre grâu și pir (cu 56 cromozomiă și diferite alte forme de încrucișarea grâului cu secara. El a urmărit, în special, obținerea plantelor rezistente la boli și insecte. Inițiator al hibridărilor interspecifice și intergenetice, A.P. și-a înscris numele printre pionierii geneticii din țara noastră. Paralel cu cercetările întreprinse, A.P. a desfășurat o susținută activitate publicistică
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
biroul Societății naturaliștilor din România (1951-1960), membru în Consiliul Superior al Agriculturii (1962- 1964) ș.a. În anul 1970, la Institutul agronomic din Timișoara, și-a susținut teza de doctorat intitulată Crearea materialului biologic inițial de ameliorare, prin hibridarea grâului cu secara. Bogata și îndelungata sa activitate științifică a fost răsplătită cu înalte titluri și distincții: membru corespondent al Academiei Române, membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice, laureat al Premiului de Stat, laureat al Premiului Bogdan al I.C.A.R. Academicianul doctor
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Plante atacate și mod de dăunare Este un dăunător polifag ce atacă numeroase specii de plante cultivate și spontane, producând cele mai mari pagube la liliacee (ceapă, usturoi). Mai atacă și solanaceele (tomatele etc.), umbeliferele (morcov, pătrunjel etc.), gramineele (ovăzul, secara etc.), orhideele. În funcție de planta gazdă preferată, s-au identificat la acest nematod aproximativ 20 de rase fiziologice, bine distincte între ele. Nematodul atacă țesuturile plantelor. În urma atacului, plantele stagnează în dezvoltare, au tulpina îngroșată, iar frunzele se îngălbenesc și se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cu alți oameni? Până unde ar putea suporta cineva lipsa stimei de sine și în ce s-ar putea transforma aceasta dacă e dublată de conștiința propriei valori?: „Deaș avea măcar un pic de pâine! O pâine mică, gustoasă, de secară, din care să poți mușca în timp ce colinzi străzile. Foamea mă chinuia puternic, doream să mor, să fiu departe. Am devenit sentimental și am început să plâng. Mizeria mea nu se mai sfârșea.” (p.55) Rar își înfrânge rușinea pentru a
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
curăță, prin excitarea unor funcții importante: absorbția toxinelor, stimularea peristaltismului intestinal și grăbirea evacuării substanțelor nocive, cum ar fi acizii biliari, cunoscuți ca precursori ai colesterolului. Prin aceste funcții, celuloza evită constipația și scade colesterolul. Bune rezultate dau decocturile de secară (30 g la 1 litru apă), de orz (40 g la 1 litru apă) sau de ovăz (45 g la 500 ml apă). Legumele și fructele proaspete, bogate În fibre, vor fi consumate nu numai ca desert ci și Înainte
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
antibiotice), lapte bătut, smântână, kefir, zer, gălbenuș de ou, făinoase cu lapte, cereale integrale, pâine neagră sau graham (200- 250 g pe zi) cu unt și miere, tărâțe de grâu, orez și ovăz cu lapte, boabe Încolțite de grâu și secară, zeamă de varză murată, margarină, frișcă proaspătă, ulei de porumb sau de floarea soarelui, prune, marmeladă, magiun, dulceață, Înghețată, vin roșu, citronade și alte băuturi gazoase. În general sunt recomandate alimente bogate În magneziu (pește slab - fiert sau rasol, crustacee
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]