1,137 matches
-
de factură memorialistică, punem capăt relatărilor noastre asupra celei dintâi și înspăimîntătoarei epidemii de holeră din Moldova, care a durat din primăvara până în toamna anului 1831, când, odată cu răcirea vremii și apropierea iernii, ea se stinge, nu înainte de a fi secerat mii de oameni și a fi perturbat viața publică și socială din principat. Între timp, molima s-a extins în timpul verii și în Țara Românească și Transilvania, unde - după cum vom constata - a produs ravagii asemănătoare. 2. Spaimele din Țara Românească
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
15 septembrie 1831, de episcopul Râmnicului, Neofit Geanoglu, către fostul mitropolit al Ungro-Vlahiei, Grigore Socoteanu, surghiunit de ruși în Basarabia, aflăm că "epidemia, holera, a intrat și aici în București de la 22 ale lunii lui iunie [st.v.] și a secerat un număr de oameni [...]. De frica ei, s-au spărgăluit Bucureștii, ieșind afară cei mai mulți din boeri și neguțători și alte stări de oameni, cu familiile lor, și cu aceasta rărire a locuitorilor s-au folosit Politia [orașul] mult, neputând să
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a Treburilor din Lăuntru oferind pentru 13 copii orfani, ai căror părinți muriseră de holeră, câte 18 lei lunar, de la 15 octombrie până la finele anului, când urma pentru dânșii să se adopte alte măsuri. Alte plase ale județului au fost secerate și ele de molimă; în plasa Borcei au murit 201 indivizi, în plasa Balta 121, în plasa Câmpul 204, cifre probabil mai mici decât în realitate, împrăștierea populației neîngăduind calcule exacte; totuși, la 13/25 septembrie, ocârmuitorul județului, Iordache Arion
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a fost și viitorul colonel Grigore Lăcusteanu, pe atunci tânăr ofițer. În amintirile sale figurează un capitol intitulat Cholera morbus în țară. Aici se povestește că, în "anul 1831, pentru prima oară, vine epidemia necunoscută pîn-aci, cholera morbus. În București seceră câte două, trei sute de suflete pe zi și mai cu osebire jidovimea 141, cădeau oamenii pe uliță morți ca de trăznet. Lumea spăimântată căzuse la rugăciuni, singura mântuire. Guvernul și capii Bisericii preumblau moaștele tuturor sfinților ce avem prin țară
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Maramureș, unde primul caz este întîlnit la 3 iulie, au fost contaminate 79 de localități, până la 9 noiembrie înregistrîndu-se 1 328 de bolnavi, 468 de decedați și 800 de vindecați, deci o letalitate de 35%; în orașul Satu Mare, molima a secerat, între 11 iulie și 19 august, 38 de victime din 66 de bolnavi, cu o letalitate de 57%, iar în comitatul Sătmarului, unde au fost bântuite de holeră 50 de localități, între 20 iulie și 28 noiembrie, au decedat 787
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
790 de îmbolnăviți, 866 de morți și 924 de însănătoșiți, deci cu o letalitate de 48%158. În schimb, în orașul Timișoara, unde epidemia a bântuit între 12 august și 7 octombrie, ea s-a manifestat cu o deosebită violență, secerând numai în trei zile, între 13-15 august, 180 de vieți; apoi cifra letalității a scăzut pentru ca până la urmă - după trei luni - holera să dispară, nu înainte de a fi făcut 1 361 de victime. Cu prilejul flagelului, au fost aplicate măsuri
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
În comitatul și scaunul săsesc Sibiu, molima a pătruns în cursul lunii august, prima comună afectată fiind Săcădate, iar în orașul Sibiu primul mort fiind înregistrat la 22 ale lunii. Holera s-a stins aici la 27 septembrie, după ce a secerat în întreg comitatul 547 de vieți omenești din 823 de bolnavi, restul de 276 însănătoșindu-se; letalitatea a fost deci de 66,4%; în orașul Sibiu, în timpul epidemiei, s-au numărat 343 de bolnavi, 80 de decedați și 254 de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
menținută curățenia absolută a așternutului și aerisirea permanentă a camerei unde este îngrijit. În ce privește instrucțiile publicate în amintitul periodic de "d. arhimedic" Constantin Estiotis, după ce se recunoaște că holera ce a venit din Industan "s-a preumblat în toată Europa, secerând ticăloasa omenire", îi determină simptomele: vărsătură, urdinare, cârcei nesuferiți la toate mădularele trupului..., care de multe ori sfărâmă organismul și ridică viața omului în câteva ceasuri". Medicul mai precizează: "De este lipicioasă sau nu, această dezlegare nu-și are locul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pentru ca, după 1837, să se stingă, în sfârșit, aducând mult râvnita liniște încercaților locuitori ai teritoriului românesc. III. Holera din 1848193 1. Răul lovește din nou Moldova Nu se stinseseră încă bine ecourile groaznicei epidemii de holeră care, între 1830-1837, secerase în întreaga Europă și în restul lumii un număr impresionant de victime, când, în anul 1847, s-a ivit din nou această funestă molimă pe continentul nostru. Urmând aproape același traseu ca aceea care a precedat-o, a doua epidemie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
3-lea și al 5-lea); porunci date spițeriilor să fie deschise la orișice oră; deosebita priveghere a spitalelor, spre a avea tot ce le trebuie; dispersarea populației; "rînduirea de osăbiți boiernași la fiștecare cvartal". Cu toate măsurile adoptate, "holera secera fără cruțare și deosăbire în toate clasele lăcuitorilor, iar mai cu seamă în sărăcime", între 17/29 iunie și 24 iunie/6 iulie ajungîndu-se la cifra de 300 de morți pe zi229; la 18/30 iunie, consulul Gardner revenea într-
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
august, la 10/22, pribeagul revoluționar Gheorghe Sion îi scria din Bucovina lui Ioan Alecsandri că: "noi [grupul de exilați] de două zile nu mai sîntem în Cernăuți; am fost cu toții retrași la Cernauca de boala holerii, căci pe aici seceră până la 80 pe zi, dar acuma a mai trecut furia"255 Atunci au apărut la Cernăuți, sub forma unei broșuri tipărite, Dorințele partidei naționale în Moldova - August 1848, redactată de Mihail Kogălniceanu la inițiativa Comitetului revoluționar moldovean. În conținutul ei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
într-o corespondență primită de la hotarele Țării Românești de ziarul parizian "Le Siècle" din 6 august (st.n.) se afirmă că, "după o scrisoare din Iași, numărul trupelor ruse din Moldova se ridică la 18 000 de oameni. Holera a secerat 10 000 de persoane"259, cifră oarecum exagerată. Despre intrarea trupelor ruse la Iași amintesc și rapoartele diplomaților străini. Astfel, la 2/14 iulie, consulul englez Gardner raporta lordului Palmerston că trupele ruse își făcuseră apariția în capitala Moldovei la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Amintiri din copilărie, el relata: "Și după cum am cinste a vă spune, multă vorbă s-a făcut între tata și mama pentru mine, până ce a venit în vara aceea pe la august și cinstita holeră de la '48 și a început a secera prin Humulești în dreapta și în stânga, de se auzia numai chiu și vai în toate părțile. Și eu, neastâmpărat cum eram, ba eșiam la pîrl[e]az, când trecea cu mortul pe la poarta noastră, și-l boscorodiam cu cimilitură: Chițigaie, gaie
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
economic al molimei ne este înfățișat la 25 iulie/6 august, de comisarul revoluționar al județului Brăila, Nicolae Nenovici, care, în raportul său înaintat, din satul Chichinețu, Ministerului Treburilor din Lăuntru al Țării Românești, precizează că "epidemia cholerei ce a secerat cu furie în această plasă, și care acum a mai încetat, a împedecat prea mult pe locuitori de a eși la câmp ca să adune bucatele; una din asta a fost principalele cauze de se întîrziase pe la mai multe sate strângerea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
un număr de 120 de decese, iar în satele din împrejurimi, 76 de decese. După 15 august, numărul cazurilor de holeră a diminuat în Brașov, ca urmare a măsurilor sanitare stricte adoptate, dar în satele și comunele din district molima secera în continuare vieți omenești, datorită lipsei acute de medicamente și a ignoranței populației privind orice precept igienic. Astfel, în așezarea de la Glimboaca, numărând aproape 500 de suflete, între 9-12 august s-au mai înregistrat 14 victime 331. Deși virulența epidemiei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
au fost bine întemeiate, căci într-o corespondență din regiunile de margine ale Moldovei din 18/30 martie 1853, reprodusă în "Gazeta de Transilvania" din Brașov, nr. 27 din 4/16 aprilie, se preciza că, în afară de "vărsatul cel mare, care seceră cumplit, ici-colo se arătară și unele simptome de holeră"346. Situația s-a complicat și mai mult pe timpul verii, în urma tensiunii explozive ce domnea în "problema orientală", când Rusia, sub conducerea autoritară a țarului Nikolai I, a considerat momentul potrivit
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
-i duce cu harabalele 401. Navele venite la Constanța și Mangalia să încarce la bord bolnavii, spre a-i transporta în spitalele de la Varna, au fost și ele contaminate,. De la 31 iulie și până la 25 august, epidemia a început să secere viețile marinarilor și ofițerilor din întreaga escadră franceză, compusă din vasele "Bayard", "Valmy", "Charlemagne", "Jean Bart", "Montebello", "Suffren" și de pe nava amiral "Ville de Paris"; în opt zile, epidemia a secerat 800 de marinari și ofițeri, dintr-un efectiv de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
iulie și până la 25 august, epidemia a început să secere viețile marinarilor și ofițerilor din întreaga escadră franceză, compusă din vasele "Bayard", "Valmy", "Charlemagne", "Jean Bart", "Montebello", "Suffren" și de pe nava amiral "Ville de Paris"; în opt zile, epidemia a secerat 800 de marinari și ofițeri, dintr-un efectiv de 13 000 de oameni. Viceamiralul Hamelin a improvizat un spital din corturi în rada de la Balcic, unde au fost îngrijiți bolnavi din marină, la fel ca și la Varna. Ca medicamente
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
căpitan medic de rezervă), se înrolase voluntar, fiind repartizat la ambulanța Diviziei a II-a de Infanterie: "Campania noastră din 1913 ar fi fost o simplă plimbare, căci n-am avut prilejul să dăm o singură luptă. Holera ne-a secerat multă lume și ne-a dovedit că serviciile noastre sanitare erau nule"527. Privitor la starea de spirit ce domnea la comandamentele militare, unde riscurile unei grave molime au fost, măcar la început, cu totul desconsiderate, merită amintit un episod
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
spre grădină. Mai rupea câte o mână de buruiană pe care o punea în pestelca uractă cu colțul-n brâu și continua drumul. Nu se grăbea. - Bună ziua, țață Rariță! - Bună, Florine, mamă! Băiatul o privi câteva secunde, apoi continua să secere buruiana. Rarița îl urmărea cu coada ochiului în timp ce se făcea că umblă după iarbă mai grasă. - Măi, mamă, apoi nu ați putut și voi ca oamenii să veniți să vorbim, să stăm la masă, că doar nu suntem străini. Nu
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
baniți, ciuvee, butoaie, un fund de sac de sare și alte oale care mai erau în beci. A tras capacul, l-a închis cu o lacată, a deșertat câteva roabe de gunoi strâns de la vite, a întins pe bagdadie iarbă secerată cu o zi înainte, a întors spatele și a plecat la treburile ei. Nopțile aveau să fie de acum înainte pentru ea așa cum erau pentru toți din sat, pline cu grijile de peste zi. 7 (șapte) Bătrâna privea Bătrânul
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
adevăr, că am ajuns unul dintre cei ce cântă puterea ploii, dar nu-i știe binefacerile. Un neroditor care nu-și mai măsoară izbânzile după anotimpurile ei, dar care nu s-a lepădat de bucurie. „Cei care seamănă cu lacrimi secera-vor cu bucurie.“ Mult m-au strâmtorat iscoadele și paznicii și temnicierii, dar nu m-au biruit cu totul. Încerc să mă ridic, să-i vorbesc. Recad, strâng din dinți, mă agăț de funiile aerului rece, cad și din nou
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
sau ce veți bea; nici de trupul vostru, gîndindu-vă cu ce vă veți îmbrăca. Oare nu este viața mai mult decît hrana, și trupul mai mult decît îmbrăcămintea? 26. Uitați-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră, și nici nu strîng nimic în grînare; și totuși, Tatăl vostru cel ceresc le hrănește. Oare nu sunteți voi cu mult mai de preț decît ele? 27. Și apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorîndu-se, poate să adauge măcar un cot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
ai fost credincios în puține lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpînului tău!" 24. Cel ce nu primise decît un talant, a venit și el, și a zis: "Doamne, am știut că ești om aspru, care seceri de unde n-ai semănat, și strîngi de unde n-ai vînturat: 25. mi-a fost teamă, și m-am dus de ți-am ascuns talantul în pămînt; iată ce este al tău!" 26. Stăpînul său i-a răspuns: "Rob viclean și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
și strîngi de unde n-ai vînturat: 25. mi-a fost teamă, și m-am dus de ți-am ascuns talantul în pămînt; iată ce este al tău!" 26. Stăpînul său i-a răspuns: "Rob viclean și leneș! Ai știut că secer de unde n-am semănat, și că strîng de unde n-am vînturat; 27. prin urmare se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi, și, la venirea mea, eu mi-aș fi luat înapoi cu dobîndă ce este al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]