1,533 matches
-
European Idea during World War II) semnalează interesul internațional pentru subiectul nostru. Iar planul transferului de populație conceput de Sabin Mănuilă l-am cunoscut pe baza comunicării lui Tófalvi Zoltán ("Plan pentru transfer de populație de Sabin Mănuilă", în Țara Secuilor, 2009, nr. 1), însă toate acestea merită a fi confruntate și cu o cercetare în context mai amplu (L. Balogh Béni-Olti Ágoston, " Chestiunea transferului de populație româno-ungară între 1940-1947", în Cercetări minoritare, 2006, nr. 4, pp. 597-620). Pe lângă cele scrise
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Teleki Pál. 8 Cs. Szabó László, În Transilvania, Ed. Magvető, Budapesta, 1933, pp. 46-47. 9 OSzK K (Biblioteca Națională Széchenyi) Fond 625/ 1251/1993: Gagyi József. Colecția Documente - 1940. Dictatul de la Viena, intrarea trupelor ungare, instalarea administrației ungare în Țara Secuilor, 1993, p. 20, 27. 10 Citat în L. Balogh Béni, Relațiile ungaro-române, 1939-1940 și cel de al doilea Dictat de la Viena, Pro Print, Miercurea Ciuc, 2002, p. 307. 11 Teleki Pál, Lucrări politice și discursuri alese, (coord. Ablonczy Balázs), Ed. Osiris
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Adolf, Budapesta, 10 oct. 1941. 40 Arhivele Naționale Ungare (MOL) K 27, Procese verbale ale ședințelor Consiliului de Miniștri, 17 iunie 1942, punctul 23 din ordinea de zi. 41 Arhivele Naționale Ungare (MOL) z 588, Societatea Electrică pe Acțiuni Țara Secuilor, 1.cs.1.t. proces verbal din Consiliul Director, 10 decembrie, 1943, 2.f. 42 Tamási Áron, "Creanga verde", în Tamási Áron, Santinelă spirituală - Eseuri, articole, note de drum, 1936-1965, Paltinus, Budapesta, 2001, p. 363. 43 Citat în Zeindler Miklós
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
2002, p. 110. 68 Teritoriul actualelor județe Arad, Bihor, Satu Mare, Maramures, Sălaj, care nu fac parte din Transilvania, au aparținut - partium - coroanei ungare (n.tr.). 69 Anul instalării dualismului Austro-Ungar (n.tr.). 70 Cit. Hámori Péter, "Destine greco-catolice din lumea secuilor și vlahilor", Regio, 2007, nr. 2. p. 208, 222. 71 Bunicul matern, voievod transilvan, și mama, prințesa Sarolt, ai viitorului rege István. Ei se botezaseră în Transilvania în ritul creștin de răsărit (n.tr.). 72 Inaugurarea capelei greco-catolice din Cluj
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Nándor, Dej, 31 iulie 1942. 105 Loc. cit. Hász Sándor către șef oficiu Morsányi, Budapesta, 13 august 1943, p. 66. 106 Loc. cit. Hász Sándor către șef oficiu Morsányi, Budapesta, 13 august 1943, p. 66. 106 Nordul Transilvaniei și Țara Secuilor (Ghid turistic), Budapesta, 1941, OMIH, fără numărul paginii. 107 Loc. cit. 108 ANDJC (Association Nationale des Diplomes Juristes Conseils en Entreprise), fond 830, dosar 112, fila 82, raportul lui Horváth Elek către centrala din Budapesta a OMIH, Cluj, 25 mai
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de fiecare dată efectul scontat. În 1927, profesorul Alexe Mănciulescu de la un liceu din Gheorgheni constata necunoașterea limbii române de către elevii proveniți de la școlile confesionale, unde, conform legii, limba română trebuia studiată obligatoriu: "predarea limbei române în școlile lor (a secuilor n.n.), a rămas o iluzie a legiuitorului înfășurată frumos în giulgiu și îngropată chiar de cum s-a decretat"21. Pentru această situație, profesorul blamează pornirile iredentiste ale corpului didactic care încurajează învățarea mecanică a unor fraze în limba română pentru
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Meridionali se numesc Munteni, ei având culoarea pielii măslinie (brună palidă). O asemenea asimilare a avut loc și în spațiul daco-roman-secui-sas (în secolele X-XII). Adică spațiul daco-roman constituia de acum Transilvania (intracarpatică), Banatul, Crișana și Maramureșul, unde dacoromanii, ungurizându-se cu secuii și germanizându-se cu sașii, au format etnia ARDELEANĂ (așa în text), reprezentații săi având culoarea pielii portocalie-tutunie”. „Reiese că „națiunea română” are trei culori: roz-alb-gălbuie (moldovenii), brună palidă (muntenii) și portocalie-tutunie (ardelenii). Este un fapt pe care-l atestăm
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
limba getică, prin cultura, obiceiurile și religia geților. (Zamolxis devine și zeul suprem al dacilor. Focarul culturii geților a fost Dunărea de Jos: Dobrogea și partea de Sud-Est a Moldovei istorice (Tyras) până la Burebista) (...). Tema 5.1. Daco-romanii și coloniștii secui și sași, cu care reciproc s-au ungurizat și germanizat (...); Tema 5.3. (...) În secolul VIII, slavii se așează cu traiul sedentar în Moldova, pe lângă așezările populației băștinașe, geto-romanii (romanizați numai prin limba romană vulgară), care îi asimilează în ritm
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
anii 1067 și 1210, „fără a pune la socoteală nenumăratele razii mici în intervale”, în timp ce ungurii izbutiseră să înfrângă pe români și pecenegi și să ocupe Transilvania. În 1210, comitele Ioachim din Sibiu avea deja o armată alcătuită din români, secui, sași și pecenegi, cu care pătrunde prin pasul de la Turnu-Roșu în Oltenia, unde învinge trei hănișori cumani. Pe doi îi ucide în lupte, iar pe al treilea, cu numele Karas, îl prinde și-l trimite regelui, care era în drum
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
-i lase pe „Valatii” schismatici să-și continue viața în ritul ortodox, sub jurisdicția episcopului latin din eparhia Cumaniei. În aceeași vreme, un act din 1235, emis de Coroana ungară, ne arată că oștile ungare, cu români, sași, pecenegi și secui aveau drumul deschis prin Oltenia, ca și la 1210 spre Vidin, în război cu bulgarii, unde avea să moară căpetenia secuilor Bogomir. După războiul de răzbunare a morții lui Bogomir, dus tot la Vidin, în anul 1237, călugării dominicani predicau
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
vreme, un act din 1235, emis de Coroana ungară, ne arată că oștile ungare, cu români, sași, pecenegi și secui aveau drumul deschis prin Oltenia, ca și la 1210 spre Vidin, în război cu bulgarii, unde avea să moară căpetenia secuilor Bogomir. După războiul de răzbunare a morții lui Bogomir, dus tot la Vidin, în anul 1237, călugării dominicani predicau „pentru convertirea Țării Severinului”... „în Severn și în locurile vecine, la cumani și români”, iar papa trimitea un legat la țarul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Deinde terram Mongolorum intravimus, quos Tartaros apellamus. Războinici de temut, locuind încă din secolul al VIII-lea în regiunea de jos a Kerulenului, erau socotiți printre cei mai sălbateci din toate popoarele mongole și luptau întotdeauna în avangardă, așa cum apar secuii în fruntea oastei ungurilor. Wilhelm de Rubruquis ne dă, în 1253, și explicația de ce numele de tătari a acoperit pe acela de mongoli: Tunc ipse Cyngis praemittebat ubique ipsos Tartaros et inde exivit nomen eorum: quia ubique clamabatur: Ecce Tartari
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ultimele două puternic întărite și necucerite, a așteptat Budjek corpul de oaste intrat în Transilvania pe la Oituz și armatele lui Cadan și Buri, care ocupaseră Oradea Mare, ca să nu lase în spatele său oști inamice și cetăți fortificate. Deși românii și secuii au închis trecătoarea (Olaci videlicet et siculi passus clauserunt), totuși, corpul de oaste mongol din Moldova a străpuns munții la Oituz, probabil sub comanda lui Calcan, subaltern al lui Budjek, și, pe la 30 martie, la Tg. Secuiesc, s-a despărțit
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
le arătau drumul îngrozitor de trist erau, din loc în loc, turnurile bisericilor. Sătulă de pradă, ea așteptase un timp, până la jumătatea lui aprilie, coloana de care se despărțise la Tg. Secuiesc (Chazdi). Aceasta pustiise și lăsase fără locuitori Terra Zek (țara secuilor) din cotul de pe dreapta Oltului, așezată între pământurile românilor de la Cârța, ale saxonilor de la Baras și ale secuilor de la Sf. Gheorghe și, după ce a zdrobit rezistența saxonilor și ucis în luptă pe Fulkun saxonul, comandantul lor, ajunse în Țara Bârsei
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
până la jumătatea lui aprilie, coloana de care se despărțise la Tg. Secuiesc (Chazdi). Aceasta pustiise și lăsase fără locuitori Terra Zek (țara secuilor) din cotul de pe dreapta Oltului, așezată între pământurile românilor de la Cârța, ale saxonilor de la Baras și ale secuilor de la Sf. Gheorghe și, după ce a zdrobit rezistența saxonilor și ucis în luptă pe Fulkun saxonul, comandantul lor, ajunse în Țara Bârsei, în 31 martie 1241. Oastea româno-saxonă, ieșită în întâmpinare în 31 martie, chiar în duminica Paștilor, comandată de
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de pe baza de plecare din Țara Haliciului, la data indicată mai sus, Cadan și Buri au izbutit cu greu să străpungă prin pasurile munților, încă acoperite de zăpadă, complet blocate de pietroaiele și arborii prăvăliți, și bine apărate de români, secui și sași, și să ajungă la Rodna, tocmai în 31 martie 1241. Mai ușor le-a fost să pustiască Podișul Transilvaniei și să înainteze pe un front de circa 100 de km, pe două coloane, cu una pe drumul de la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
încât, deși pe fiecare zi vedeam tocmai contrariul, totuși, fiindcă în țară a survenit nebunia războaielor, nu puteam trimite oameni care să controleze svonurile și nu puteam să credem contrariul”. O alta ar fi fost aceea în care se adresează secuilor și românilor, ca să-i primească moneda bătută de el, așa cum făcuseră și sașii, ca și pe banii bizantini. Chiar dacă acestei scrisori i se contestă autenticitatea, ea rămâne totuși valabilă în fața istoriei nu atât ca scrisoare fictivă, ca și altele care
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cumanilor. Desigur că același aspect îl aveau și câmpiile din Țările Române și Ungaria, după retragerea lor. Numai munții împăduriți și bogățiile naturale au mai putut ține piept acestui val pustiitor și au salvat pe supraviețuitorii români, sași, unguri și secui. După trei ani de dominație asupra Transilvaniei, mongolii au trebuit să se retragă sub presiunea forțelor unite ale catolicismului la Răsărit și Sud de Carpați, mulțumindu-se numai cu stăpânirea Moldovei și Țării Românești, la nordul Dunării, și a Bulgariei
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
venerant” precizează documentul. A doua era aceea alcătuită de Boleslav al Cracoviei și Lațco, tânărul principe de Lautsacia „Et Boleslaum Cracoviensem et Laczkonem juvenem Lansaciae (Lautsaciae) ducem”. A treia era oastea Ungariei compusă din nenumărați cumani, unguri, diverși slavi și secui „et innumeram multitudinem inhumanorum cumanorum ungarorum, diversorum sclavorum, sicularam”. A patra armată era înjghebată de români cu schismatici, pecenegi și ismaeliți „quoque et valachorum, bezzeninbrum et izmahelitamm schismaticorum”. În sfârșit a cincea oaste era formată din grecii eretici cu bulgarii
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
înregistrat surprize neplăcute. Pe Tisa, la gura Mureșului, o unitate de tătari condusă de hanul Neimot, a fost învinsă de Ladislau cu românii „de lege veche”. Voievodul Transilvaniei, Lorando, și cu frații Petru și Nicolae, fiii lui Meggieș, organizând cu secuii o ambuscadă, atacă o unitate de tătari lângă cetatea Trascău pe Arieș, în apropiere de Cluj, sub Castra Turozkov și eliberează peste 1.000 de oameni prinși. Alți tătari au fost nimiciți, fiind așteptați de localnici, la trecerea prin strâmtorile
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
a tăiat cu oastea sa așa de mulți dintre ei, încât a putut alege și capetele a zece căpetenii mongole, pe care le-a prezentat regelui. În urma unor asemenea acte, socotite de mare vitejie de către rege, Coroana Ungară a răsplătit secuii din Trascău, refăcându-le cetatea și mutând în ea sediul scaunului de la Turda var - de la 12 km. distanță - cu precizarea că locuitorii de pe valea Arieșului să se refugieze în ea în cazul repetării invaziei. Pierderile mongolilor și ale cumanilor trebuie
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
basarabean, cu caii lor, din 300 de corăbii, surprinzând populația moldovenească la muncile agricole de seceriș. Neaștepându-se la așa ceva, locuitorii și-au dat de veste de la un sat la altul, aprinzând pe înălțimi focuri (obicei adoptat mai târziu și de secui) și s-au retras spre locurile întărite de la natură. Dar, lipsiți de brațele vânjoase ale tinerilor plecați în Transilvania, nu au putut organiza o apărare. Turcii călări au înconjurat rând pe rând satele și înălțimile și au luat mulți robi
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
moldoveni. Alte cronici saxone scriu că năvala tătarilor în Transilvania s-a petrecut când Ludovic avea 17 ani și a urmat la tron tatălui său, ceea ce cade tot în anul 1342. Iosef Teutsch povestește că invadatorii au pătruns în Țara secuilor, deci pe valea Trotușului, prin strâmtoarea Ghimeș-Palanca, pe valea Bistriței în sus, prin trecătoarea Prisăcani-Tulgheș spre Maramureș, peste ambele fiind comite Andrei, fiul lui Lackfy, și în Țara Bârsei pe la Oituz. Regiunea Ciucului și întreaga Țară a secuilor au fost
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în Țara secuilor, deci pe valea Trotușului, prin strâmtoarea Ghimeș-Palanca, pe valea Bistriței în sus, prin trecătoarea Prisăcani-Tulgheș spre Maramureș, peste ambele fiind comite Andrei, fiul lui Lackfy, și în Țara Bârsei pe la Oituz. Regiunea Ciucului și întreaga Țară a secuilor au fost prădate și devastate, cetățile sătești de la Râșnov, Christian, Vulcan, Cumidava (Orlenburg) și altele au fost dărâmate și populația robită. Însuși Brașovul a avut de suferit, pierzând toate privilegiile care au trebuit reînnoite de către Ludovic mai apoi. Istoricul saxon
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să organizeze o cruciadă, regele a trebuit să ordone mai întâi mobilizarea generală a românilor de sub suzeranitatea sa și să atragă și pe cei de peste Carpați. Supravegherea și comanda asupra oștirii, care avea să fie alcătuită din români, saxoni și secui „cu puținii unguri” a fost încredințată lui Andrei, fiul lui Cackgu, comite al secuilor, Brașovului, Bistriței și Maramureșului. Ceva neprevăzut, însă, s-a întâmplat în voievodatele românești din Maramureș și Bereg. Știind că este făcută în folosul regatului ungar, Bogdan
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]