1,861 matches
-
trunchiurile golite ale copacilor făceau buduroaie pentru familiile de albine, vase pentru bătut știuleții de porumb sau recipiente pentru păstrarea cerealelor. Din salcâm se ciopleau țăruși pentru porți. În toate gospodăriile existau scule pentru tăiat și prelucrat lemnul: toporul, barda, securea, ferăstrăul sau rindeaua. Pentru obținerea scândurilor, buștenii se tăiau cu ajutorul unei instalații primitive, numită trașcă. Lemnul fasonat, cel puțin pe una din părți, se așeza pe o platformă situată la înălțimea de circa doi metri și, cu ajutorul unui ferăstrău special
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dușmani. Haiducul Pintea, în principiu invulnerabil ca Sigfried, e totuși împușcat cu un glonț magic, din argint, singurul care îi vine de hac. Preda Buzescu și hanul tătar se bat cu spadele, care se frâng. După Bolintineanu, tătarul scoate o secure mică, dar adversarul ripostează cu o măciucă mare și rămâne biruitor. La Coșbuc, Mihai Viteazul poartă în schimb o secure mare, pe măsura lui, fiind înalt, se pare, de peste doi metri. Nu e de mirare că Pașa Hassan îl vede
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
vine de hac. Preda Buzescu și hanul tătar se bat cu spadele, care se frâng. După Bolintineanu, tătarul scoate o secure mică, dar adversarul ripostează cu o măciucă mare și rămâne biruitor. La Coșbuc, Mihai Viteazul poartă în schimb o secure mare, pe măsura lui, fiind înalt, se pare, de peste doi metri. Nu e de mirare că Pașa Hassan îl vede ca pe un munte și evită să-l întâlnească. Personajele literaturii noastre sunt destul de agresive și folosesc un arsenal variat
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
dealurile bârlădene sunt triste, pentru că vech ile păduri au fost tăiate” : „Dar era măcar pădurea, scrie marele istoric, și în umbra marilor stejari și fagi se aciua o întrea gă lume de poezie vegetală, cu nesfârșite aspecte de sfioasă frumusețe. Securea a dat jos podoaba codrilor, care înfrumusețau și apărau, tot odată, țara, care‐i dădeau răcoare și ploaie, care se luptau cu aprigele călduri ale verilor de stepă și stăteau ca o perdea de ocrotire pentru semănăturile puținelor luminișuri. Acum
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și a alergat repede la ușa închisorii: a văzut lanțul la locul lui și sigiliul intact; a auzit și el marele cor al celor care recitau psalmul împreună cu Theogenes. A poruncit să vină imediat un grup de soldați înarmați cu securi, cantonați în preajma închisorii, și deschizând larg ușile acesteia au intrat vijelios înăuntru fiind convins că împreună cu Theogenes s-ar fi aflat și alți creștini. Însă, după ce a intrat nu l-a văzut decât pe Theogenes întins pe pari, recitând psalmul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
paznicii l-au oprit în piața palatului. L-au dezbrăcat, l-au descălțat și i au pus o cămașă albă; cămașa osândiților la moarte. Apoi l-au urcat pe un pod înalt, numit eșafod. Aici se afla călăul cu o secure mare și grea, lângă un trunchi gros, îndată au fost aduși și cei patru feciori ai lui Brâncoveanu, toți desculți și îmbrăcați în cămăși albe. După vreun ceas a apărut și sultanul, în straie strălucitoare, cu mare alai. S-a
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Tată, eu mă fac turc, dacă-mi cruță viața... s-a rugat ei. Am doar șaptesprezece ani... -Fiule, mori în legea ta, pentru țara ta, l-a povățuit Brâncoveanu. În scurt timp, capul tânărului fecior de domn a căzut sub securea călăului. A căzut, apoi, și capul celorlalți, Radu, Ștefan și Constantin. În cămașa aibă a osândiților, cu părul sur, cu picioarele goale, Brâncoveanu a stat împietrit. N-a mai rostit nici un cuvânt. Știa că sultanul s-ar fi bucurat mult
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
atâtea chitanțe și contracte pe frunțile nuntașilor? Deshidratarea, Doamne ferește, bate la ușă! Deci vă rog salvați-l pe Puradelu Minune și luați-i la timp chitanțierul din mână ca să nu se sinucidă cu el. O veste a căzut ca o secure peste iubitorii de tâmpenii OTV în general și a lui Dan Diaconescu în special. După ce Curtea de Apel a respins definitiv și irevocabil cererea de înființare a Partidului Poporului, Dan Diaconescu a depus la Tribunalul București o cerere de înregistrare
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nu-mi poate face nici un bine, Și-ți poate dăuna. BĂTRÎNUL: Dar drumul nu ți-l vezi. GLOUCESTER: N-am nici un drum, deci ochi nu mi-s de lipsă. I stumbled when I saw. Full oft 'tis seen, Our means secure uș, and our mere defects Prove our commodities. Oh, dear son Edgar, The food of thy abused father's wrath! Might I but live to see thee în my touch, I'd say I had eyes again! OLD MAN: How
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
nu ar putea să fie stăpânul sufletului nestins al codrului, chiar dacă pe o hârtie emisă de vremelnicele autorități ale statului scrie acest lucru. Vă rog, atunci când aveți timp, în nopțile cu lună să ascultați cum plânge codrul românesc răpus de securi și trimis ca bușteni peste multele hotare ale lumii. Să știți că de fiecare dată când un arbore măreț cade sub tăișul securii, se rupe ceva și din sufletul nostru, chiar dacă pe loc nu conștientizăm asta... a fost odată un
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Vă rog, atunci când aveți timp, în nopțile cu lună să ascultați cum plânge codrul românesc răpus de securi și trimis ca bușteni peste multele hotare ale lumii. Să știți că de fiecare dată când un arbore măreț cade sub tăișul securii, se rupe ceva și din sufletul nostru, chiar dacă pe loc nu conștientizăm asta... a fost odată un război... Când ești copil, războiul ți se pare ceva fascinant și nu am auzit încă de vreun băiat, care să nu asculte cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
oricine, oricât s-ar fi dat el de democrat, candidat putea fi doar cel care avea un electorat mai bine înarmat. Cu ocazia scrutinului electoral, loviturile politice se dădeau mai ales în zona gâtului, folosindu- se ca obiecte de vot securea sau paloșul, iar urnele erau pregătite din timp și apoi folosite pentru a păstra rămășițele pământești ale Opoziției. Nici în privința dreptului de vot nu se puneau mari probleme, fiindcă era clar, chiar și pentru neinițiați, că drept de vot aveau
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
așa zisul bine al noii republici franceze. Dar dacă am cerceta nepărtinitori acest fenomen am descoperi poate cu o oarecare stupefacție că teroarea revoluționară este o etapă imperios necesară la schimbarea feței unei societăți date. Ceea ce este dureros e că securea terorii care în mod normal ar trebui să amputeze nemilos doar părțile atacate de cangrena trecutului, lovește de multe ori orbește tăind la întâmplare și mădulare sănătoase care din nefericire s-a aflat în fața tăișului ei. Cred că Napoleon nu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Strofa, Antistrofa și Epoda configurează liric presiunea unui moment. În tentativa ajungerii în centru (focar al gnozei), individul din labirint trece prin încercări totdeauna terorizante; întocmai ca în mitologia elină, iată "Caverna"; Dansul sacru" evocă simbolic pășirea zigzagată prin labirint; "Securea cu două tăișuri" amintește de tărâmul Minotaurului. Antropologii văd în simbolistica labirintului un stimul spre purificare: "mersul și întoarcerea din labirint ar fi simbolul morții și al învierii spirituale"; pe scurt, labirintul duce spre "profunzimile inconștientului", spre "unitatea pierdută a
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
to provide storage space for; be a receptacle for or repository of: The library houses 600,000 books. 27.to remove from exposure; put in a safe place. a. to stow securely. b. to lower (an upper mast) and make secure, as alongside the lower mast. c. to heave (an anchor) home. a. to fit the end or edge of (a board or the like) into a notch, hole, or groove. b. to form (a joint) between two pieces of wood
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
face păcat cu ea! Codrule, Măria ta / Tu-mi știi mie viața / Și eu ție cărarea; / Tu-mi știi mie zilele, / Eu ție izvoarele!"82 Spațiu al confesiunilor, cosmicul tăinuiește povestea vieții: "Pădure, dragă pădure, / Cum te-aș tăia din secure / Să nu mă mai spui la lume, / C-am vărat o vară-n tine, / Cu mândruța lângă mine. Las` să spuie pământul, / Că el mi-a fost așternutul, / Las` să mă spuie frunza, / Că ea mi-a ținut umbra."83
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ritual al purificării existențiale: Așa joacă bătrânii, / Când înfloresc călinii. / Călinii se scutură, / Bătrânii se bucură. / Pe drum merg, pe drum mă duc, / Bătrânețele m-ajung. Bătrânețe cu slăbie, / Nu-mi cădeți năpastă mie. Voi năpaste mi-ți căde, / Cu securea v-oi tăie / Și m-oi duce în treaba me, / Să v-arăt la bătrânețe / Cine-am fost la tinerețe. / Cine m-o îmbătrânit, / Cât în lume am trăit? / Mai mult rele decât bune: Lelița cu ochi de mure. M-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cosit/ și grâul de sămânță/ în camera cea mare adunat". Sentimentul iubirii pierdute și un întreg univers supus nunții se situează în afara harului, deși intuim frecvent influențe blagiene și argheziene: "și totul face dragoste sub ochii mei măriți/ cum se-mpreună-acum securea cu butucul" (imagine argheziană). Gheorghe Tomozei "Pasărea albastră",E. S. P. L. A., 1957; "Steaua polară", E. S. P. L. A.,1960; "Suav anapoda", E. P. L., 1962; "Vârsta sărutului", Editura Tineretului, 1963; "Noapte de echinox", E. P. L., 1964; "Poezii", ", E. P. L., 1965
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în partea lor anterioară, dinspre public și din spate, între capătul lor depărtat și peretele cel mai înalt, transversal. Între acești doi pereți laterali, o masă lungă de brad, două bănci, o lampă cu gaz, trei blănuri de oaie, o secure înfiptă amenințător în scândura podelei, câteva ulcele din pământ ars, un opaiț. Raporturile spațiale, proporțiile panourilor, albul văruielii, podelele de scândură, mobilierul simplu, din același lemn crud, câteva obiecte, puține, creau un univers al strictei necesități, de o austeritate deosebită
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Cînd copilul nu umblă în picioare la timp, i se leagă degetul cel mare de la piciorul drept de degetul [mare] de la piciorul stîng cu un fir de lînă roșie și se taie firul drept în două, pe prag, cu o secure. Cineva întreabă: „Da’ ce faci acolo?“ și i se răspunde: „Tai frica copilului.“ în alte locuri, două femei iau copilul de cîte o mînă și, culegînd din ogradă o mînă de surcele, le leagă cu o sfoară și le pun
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
coși dumineca, să înjugi boii sau să lucrezi ceva, că tot ce faci e lucrul dracului și te trăsnește cînd te-o apuca ploaia undeva. în ziua de Ajunul Crăciunului, pînă a nu răsări soarele, să pui mîna pe coasă, secure, furcă, topor, ca să-ți fie drag să muncești cu ele peste vară. La Ropotin (a treia marți după Paști) se fac țeste* și se lucrează din toate cîte ceva, ca să ți fie drag pe vară să lucrezi. Dacă lași un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în curte înainte de plecare, să știi că o vinzi. Să nu faci țevi cu vîrtelnița noaptea, că-ți mor vitele. Dacă ai luat oala de la foc, ia-i pocrișul*, că-ți mor vitele înădușite. Cînd cineva pierde vitele, atîrnă o secure de lemnele coșului, scoate trei cărbuni roșiți din foc și pune o oală cu gura la vale peste ei; se mai iau pieptenii dăracului* și-i încleștează unii cu alții, zicînd: „Așa să stea încleștate gurile fiarelor sălbatece.“ Astfel scapi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Așa să stea încleștate gurile fiarelor sălbatece.“ Astfel scapi vitele de primejdie. Nu ținea hîrburi prin bătătură, că zac vitele de picioare. Dacă ai pierdut niscaiva vite și le apucă noaptea în pădure, ca să nu ți le mănînce lupul, ia securea cu ochii închiși și pune-o pe coș, căci atunci și lupul va trece cu ochii închiși cînd se va întîlni cu vitele și nu le va vedea ca să le mănînce. Cine lasă gunoiul trei zile după ușă, vitele aceluia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iar stăpînă da cu un ou crud În capul vacii. ,, Răscocitul ” , se făcea pentru ca vaca să nu fie spurcată de păsări cînd ieșea la pășune și să piardă laptele. Dar, ca să nu-și piardă laptele, mai era amenințată cu o secure că o să fie tăiată. Această amenințare era făcută de trei ori, cu cuvintele: ,, Te tai ( numele vacii ), tu laptele să nu ți-l dai. ” Locul unde a fătat vaca, se uda trei zile cu apă curată de izvor ( mijloc de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
a ocupat dregătorii importante, de mare postelnic, mare vor nic, mare ban, timp de doi ani, între 1714 și 1716, vre mu ri le erau totuși destul de tul buri pentru acumularea de averi. Partizan al austriecilor, avea să sfârșească sub securea lui Nicolae Mavrocordat care i-a confiscat și întreaga avere. Prins în vâl toa rea eve ni men telor, marele ban nu a reușit să-și termine nici măcar biserica începută la Brezoaiele în 1715 și sfârșită abia de fiul său
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]