2,558 matches
-
unei completitudini configuraționale (recunoașterea unei macrostructuri semantice sau bază tematică, a unui ancoraj enunțiativ-general și stabilirea unui macro-act de discurs, dat sau derivabil), pe de o parte, iar pe de altă parte, în recunoașterea unei grupări de propoziții în structură secvențială specifică. Această grupare poate corespunde fie unei structuri secvențiale dobîndite, din punct de vedere cultural, prin inculcare, familiară deci auditorului/cititorului, iar în acest caz vom vorbi de SUPRASTRUCTURĂ, fie unei structuri secvențiale date ocazional, nefamiliară deci, pe care o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tematică, a unui ancoraj enunțiativ-general și stabilirea unui macro-act de discurs, dat sau derivabil), pe de o parte, iar pe de altă parte, în recunoașterea unei grupări de propoziții în structură secvențială specifică. Această grupare poate corespunde fie unei structuri secvențiale dobîndite, din punct de vedere cultural, prin inculcare, familiară deci auditorului/cititorului, iar în acest caz vom vorbi de SUPRASTRUCTURĂ, fie unei structuri secvențiale date ocazional, nefamiliară deci, pe care o vom desemna prin noțiunea planul textului. Diferența majoră dintre
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
recunoașterea unei grupări de propoziții în structură secvențială specifică. Această grupare poate corespunde fie unei structuri secvențiale dobîndite, din punct de vedere cultural, prin inculcare, familiară deci auditorului/cititorului, iar în acest caz vom vorbi de SUPRASTRUCTURĂ, fie unei structuri secvențiale date ocazional, nefamiliară deci, pe care o vom desemna prin noțiunea planul textului. Diferența majoră dintre suprastructură și planul textului constă în caracterul dobîndit și memorat ("profund") al celei dintîi, în cadrul unui praxis, și în caracterul dat, supus variației ("superficial
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
care o vom dezvolta este următoarea: descrierile prezintă o regularitate convențională (un număr mic de macro-propoziții de bază legate prin operații elementare) care ne determină să vorbim de o suprastructură descriptivă. Dar caracterul non-liniar al ierarhiei acestui tip de structură secvențială explică existența diverselor planuri (de text) descriptive destinate să garanteze liniarizarea secvenței. Este tocmai ceea ce Ph. Hamon (1981, p. 152) subliniază atunci cînd vorbește de "grile descriptive adiționale" care guvernează ordinea și distribuirea unităților. Aceste "grile" constituie, în fapt, tot
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
prin aceasta, să treacă în argumentație, conversație sau instrucție. B. Definiția textului și a secvențialității 1. Continuitate-repetiție și/vs progresie Printre definițiile textualității, cea care lasă să se facă distincția clară dintre o descriere și un alt tip de structură secvențială, de exemplu narativă, este și cea care, înainte de toate, încearcă să rezolve tensiunea specifică oricărei forme de textualitate: tensiunea dintre continuitate-repetiție, pe de o parte, și progresia, pe de altă parte. B. Combettes rezumă acest fenomen de textualitate generală în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de evenimente narative. La fel, o suită de verbe la imperfect semnalează o secvență descriptivă (chiar evaluativă) sau evenimentele secundare ale unei povestiri. Din perspectiva "axei orizontale", putem spune că a înțelege înseamnă a percepe și a construi o organizare secvențială locală (a1) și/sau globală (b1), a efectua inferențe locale (a2) și/sau globale (b2), a identifica intenții locale (a3) și/sau globale (b3). Cu alte cuvinte: textul presupune mărci locale drept suport de înscriere a operațiilor de anticipare și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
global. Din punct de vedere local, predicația ca enunțare de propoziții este, în același timp: (a) referință (adică construirea unei reprezentări "descriere" în sens larg), (b) asumare enunțiativă, adică articularea propozițiilor între ele; o definiție necesară propoziției: o unitate legată secvențial (c) și configurațional (d). Ceea ce se reprezintă în schema 2: Schema 2 REFERINȚĂ = Construirea unei reprezentări discursive (a) Propoziție ENUNȚARE = Asumare enunțată (de către un locutor) (b) VALIDITATE (Enunțiator) ORIENTARE LEGĂTURĂ = Secvențială (c) ARGUMENTATIVĂ (tipuri de secvențialități) = Configurațională (d) TEXTUALITATE Acestă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
între ele; o definiție necesară propoziției: o unitate legată secvențial (c) și configurațional (d). Ceea ce se reprezintă în schema 2: Schema 2 REFERINȚĂ = Construirea unei reprezentări discursive (a) Propoziție ENUNȚARE = Asumare enunțată (de către un locutor) (b) VALIDITATE (Enunțiator) ORIENTARE LEGĂTURĂ = Secvențială (c) ARGUMENTATIVĂ (tipuri de secvențialități) = Configurațională (d) TEXTUALITATE Acestă schemă insistă asupra faptului că, din perspectiva noastră, enunțarea unei propoziții nu este un act de enunțare a unei propoziții izolate, ci a n propoziții legate între ele, surprinse în procesul
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
c) ARGUMENTATIVĂ (tipuri de secvențialități) = Configurațională (d) TEXTUALITATE Acestă schemă insistă asupra faptului că, din perspectiva noastră, enunțarea unei propoziții nu este un act de enunțare a unei propoziții izolate, ci a n propoziții legate între ele, surprinse în procesul secvențial dinamic care fondează textualitatea însăși (definiția 1, pp. 94-95). În plus, a enunța o pro-poziție înseamnă a construi o reprezentare descriptivă (Rd). Dacă, așa cum subliniază Benveniste: "Referința este parte integrantă a enunțării" (1984, p. 82), nu putem considera această referință
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un hetero-univers (Spațiu M) sau într-un anti-univers (Spațiu H contrafactual). La aceste două prime dimensiuni ale propoziției trebuie să adăugăm faptul că o propoziție este, prin definiție, o unitate legată. Natura acestei legături este dublă. Din punct de vedere secvențial (c), faptul că o propoziție poate să fie ori un argument (argument prezentat ca fiind mai mult sau mai puțin bun pentru o concluzie explicită sau implicită) ori o concluzie (trasă dintr-un argument anterior) ce ține de un tip
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
poetice (secvențialitate dominată de paralelisme superficiale); conversaționale (înlănțuire de schimburi verbale cu intervențiile lor) etc. Întrebarea la care următorul capitol trebuie să răspundă va fi despre înlănțuirile descriptive și, bineînțeles, despre specificul lor. Dacă nu mai luăm în considerare înlănțuirile secvențiale locale, ci doar povestirea completă sau o secvență descriptivă de mai mare sau mai mică întindere, vom vedea mai tîrziu că ele pot foarte bine să fie reprezentate ca fiind în mod necesar reinterpretate global ca răspuns la o întrebare
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
condițiile sale de adevăr (nu este, cel puțin, punctul nostru de vedere). Acest enunț poate să constituie la fel de bine premisele unei argumentări publicitare, ca și morala unei fabule sau a unei anecdote. Totul depinde de locul său într-o suită secvențială dată, adică de secvențialitatea sa. La fel, o propoziție descriptivă de tipul: (5) Cerul este senin. poate deveni element al unei secvențe argumentative: (6) Cerul este senin și totuși nu voi ieși astăzi. unde (5) a devenit un argument pentru
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
îi conferă propoziției (5) un nou statut descriptiv. Și în sfîrșit: (8) Cerul este, deasupra acoperișului, Atît de senin ș-atît de calm! Un copac, deasupra acoperișului, Dulce își leagănă al său ram. scria Verlaine în Înțelepciune, conferind astfel un statut secvențial poetico-auto-telic propoziției (5). D. Textul ca structură secvențială Un text este o structură secvențială de n secvențe (complete sau eliptice), iar lingvistica textuală are drept obiectiv să descrie cum se constituie un efect de secvență, în cazul nostru, descriptiv. Operațiile
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Și în sfîrșit: (8) Cerul este, deasupra acoperișului, Atît de senin ș-atît de calm! Un copac, deasupra acoperișului, Dulce își leagănă al său ram. scria Verlaine în Înțelepciune, conferind astfel un statut secvențial poetico-auto-telic propoziției (5). D. Textul ca structură secvențială Un text este o structură secvențială de n secvențe (complete sau eliptice), iar lingvistica textuală are drept obiectiv să descrie cum se constituie un efect de secvență, în cazul nostru, descriptiv. Operațiile care conduc un anumit subiect la identificarea unui
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
deasupra acoperișului, Atît de senin ș-atît de calm! Un copac, deasupra acoperișului, Dulce își leagănă al său ram. scria Verlaine în Înțelepciune, conferind astfel un statut secvențial poetico-auto-telic propoziției (5). D. Textul ca structură secvențială Un text este o structură secvențială de n secvențe (complete sau eliptice), iar lingvistica textuală are drept obiectiv să descrie cum se constituie un efect de secvență, în cazul nostru, descriptiv. Operațiile care conduc un anumit subiect la identificarea unui text (sau a unei secvențe într-
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a unei secvențe într-un text mai amplu) reprezintă scheme de recunoaștere a structurilor, mai mult sau mai puțin convenționale cu propriile lor reguli de înlănțuire (de continuitate-progresie). Lectura-înțelegere constă în recunoașterea schemelor de grupare a (micro)propozițiilor. Pentru dimensiunea secvențială s-a văzut că este necesar să se facă distincția între suprastructuri (narative, argumentative etc.) și simplele planuri de texte, doar structura ierarhică fiind aceeași în cele două cazuri. A înțelege un text înseamnă a recunoaște o structură secvențială pe
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dimensiunea secvențială s-a văzut că este necesar să se facă distincția între suprastructuri (narative, argumentative etc.) și simplele planuri de texte, doar structura ierarhică fiind aceeași în cele două cazuri. A înțelege un text înseamnă a recunoaște o structură secvențială pe baza căreia să fie reținute propozițiile pentru a stabili, de exemplu, un rezumat. Să adăugăm că micropropozițiile care nu sînt reținute pentru rezumat nu sînt obligatoriu eliminate: ele pot să servească (pentru a fi solicitate din nou) pentru un
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
stabili, de exemplu, un rezumat. Să adăugăm că micropropozițiile care nu sînt reținute pentru rezumat nu sînt obligatoriu eliminate: ele pot să servească (pentru a fi solicitate din nou) pentru un alt scop. Faptul că un text este o structură secvențială complexă (de n secvențe), ne obligă să distingem cu atenție între structurile secvențiale omogene și cele eterogene. Dacă un text apare ca O STRUCTURĂ SECVENȚIALĂ OMOGENĂ, ni se prezintă două posibilități: fie textul nu cuprinde decît o secvență (narativă, de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pentru rezumat nu sînt obligatoriu eliminate: ele pot să servească (pentru a fi solicitate din nou) pentru un alt scop. Faptul că un text este o structură secvențială complexă (de n secvențe), ne obligă să distingem cu atenție între structurile secvențiale omogene și cele eterogene. Dacă un text apare ca O STRUCTURĂ SECVENȚIALĂ OMOGENĂ, ni se prezintă două posibilități: fie textul nu cuprinde decît o secvență (narativă, de exemplu, caz în care vom vorbi de o povestire minimă); fie textul cuprinde
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fi solicitate din nou) pentru un alt scop. Faptul că un text este o structură secvențială complexă (de n secvențe), ne obligă să distingem cu atenție între structurile secvențiale omogene și cele eterogene. Dacă un text apare ca O STRUCTURĂ SECVENȚIALĂ OMOGENĂ, ni se prezintă două posibilități: fie textul nu cuprinde decît o secvență (narativă, de exemplu, caz în care vom vorbi de o povestire minimă); fie textul cuprinde n secvențe de același tip (toate narative, de exemplu). În acest caz
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
fi inserate unele în altele într-un punct oarecare al secvenței principale 3. Este necesar să subliniem că tipologiile textuale globale de care s-a vorbit mai devreme nu pot avea o bază pertinentă decît în cazurile simple de structuri secvențiale omogene. Confruntîndu-se cu corpusuri, în mod natural 4 mai complexe, în abordarea secvențială este necesar să introducem noțiunea de STRUCTURĂ SECVENȚIALĂ ETEROGENĂ cu cele două noi situații: inserția secvențelor eterogene și dominanta secvențială. Tipul 1 de structură secvențială eterogenă: INSERȚIA
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Este necesar să subliniem că tipologiile textuale globale de care s-a vorbit mai devreme nu pot avea o bază pertinentă decît în cazurile simple de structuri secvențiale omogene. Confruntîndu-se cu corpusuri, în mod natural 4 mai complexe, în abordarea secvențială este necesar să introducem noțiunea de STRUCTURĂ SECVENȚIALĂ ETEROGENĂ cu cele două noi situații: inserția secvențelor eterogene și dominanta secvențială. Tipul 1 de structură secvențială eterogenă: INSERȚIA În acest caz, secvențe de diferite tipuri alternează; fie o relație de INSERȚIE
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de care s-a vorbit mai devreme nu pot avea o bază pertinentă decît în cazurile simple de structuri secvențiale omogene. Confruntîndu-se cu corpusuri, în mod natural 4 mai complexe, în abordarea secvențială este necesar să introducem noțiunea de STRUCTURĂ SECVENȚIALĂ ETEROGENĂ cu cele două noi situații: inserția secvențelor eterogene și dominanta secvențială. Tipul 1 de structură secvențială eterogenă: INSERȚIA În acest caz, secvențe de diferite tipuri alternează; fie o relație de INSERȚIE între secvența inserantă și secvența inserată. Ceea ce numim
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
pertinentă decît în cazurile simple de structuri secvențiale omogene. Confruntîndu-se cu corpusuri, în mod natural 4 mai complexe, în abordarea secvențială este necesar să introducem noțiunea de STRUCTURĂ SECVENȚIALĂ ETEROGENĂ cu cele două noi situații: inserția secvențelor eterogene și dominanta secvențială. Tipul 1 de structură secvențială eterogenă: INSERȚIA În acest caz, secvențe de diferite tipuri alternează; fie o relație de INSERȚIE între secvența inserantă și secvența inserată. Ceea ce numim, încă din Antichitate, exemplum narativ, corespunde structurii: [secv. argumentativă (secv. narativă) secv
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de structuri secvențiale omogene. Confruntîndu-se cu corpusuri, în mod natural 4 mai complexe, în abordarea secvențială este necesar să introducem noțiunea de STRUCTURĂ SECVENȚIALĂ ETEROGENĂ cu cele două noi situații: inserția secvențelor eterogene și dominanta secvențială. Tipul 1 de structură secvențială eterogenă: INSERȚIA În acest caz, secvențe de diferite tipuri alternează; fie o relație de INSERȚIE între secvența inserantă și secvența inserată. Ceea ce numim, încă din Antichitate, exemplum narativ, corespunde structurii: [secv. argumentativă (secv. narativă) secv. argumentativă]. Prezența unei descrieri într-
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]