2,307 matches
-
și profund diferit de semenii săi. Mai mult decât atât, Pariziana se deosebește de ea însăși, multiplă și schimbătoare. Suntem în prezența unui personaj modern în toată complexitatea să descumpănitoare și fascinantă. Astfel apare acest personaj complex al femeii pariziene, seducătoare și inaccesibila, elegantă și boema, intelectuală și spirituală, care, prin personalitatea să puternică, are un impact direct asupra destinelor personajelor și intrigii românești. 1.2.3. Pariziana în viziunea romancierilor francezi Începând cu secolul al XVII-lea, în contextul favorabil
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
habituellement à se réserver" [Marcoin, p.44]. Duroy va fi prins între două variante ale Parizienei, Madeleine Forestier, tipul femeii intelectuale, spirituale, care concurează cu capacitățile bărbaților și montează intrigi și scenarii politice, si Clotilde de Marelle, tipul femeii senzuale, seducătoare și fanteziste, care se regăsește în plăcerile interzise. Deosebirea lor este accentuată și prin trăsăturile fizice: Madeleine Forestier "jolie blonde élégante", Clotilde de Marelle "une petite brune". Construcția este asimetrica, deoarece Madeleine Forestier este, cum observa critică, singura intelectuală în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Se știe de mult că banii și puterea nu sunt în mâinile aceleiași clase sociale. Și nu întotdeauna în mâinile aceluiași gen. Puterea și genul sunt două concepte care mișcă starea lucrurilor în societate; îmbinarea lor este însă și mai seducătoare și mai promițătoare când se unesc în același subiect, cum este cazul Parizienei. Pariziana are un substrat volitiv puternic, fiind înzestrata cu o pofta și un talent de putere care nu au sex. Doamna Dambreuse este caracterizată că: "Avide, sans
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
că spectacol în scenariul românesc Femeia se definește prin locul său în familie. Familia conturează diagramă forțelor dintre femeie și bărbat, adaptarea sau refuzul anumitor roluri: soții fidele sau nestatornice, mame bune sau rele, amante sau soții, fete seduse sau seducătoare, celibatare sau văduve etc. În tradiția occidentală se constată o fractură a cuplului și o confruntare între cele două poluri, masculin și feminin. Pe parcurs, structura duală se transformă într-o structură triangulara (amant, copii), ale cărei tensiuni și transformări
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și teatralizat. Descurajat de indiferență iubitei, Mariolle se întreabă dacă mai există femei capabile să iubească 295. Această indiferență sentimentală face parte din farmecul modern 296. Iubirea pentru Pariziana se transformă într-o luptă a ambițiilor, ca în concepția modernă. Seducătoare cu renume, Pariziana face ravagii în lumea bărbaților, care devin prizonierii seducției sale297. Soarta bărbatului este de a rămâne servitorul nenumăratelor sale capricii 298. Alegerea iubitului este prioritatea Parizienei: "En tous cas, je vous préviens que, moi, je suiș incapable
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
masculin, care operează cu termeni clari și are tendința de a clasa lucrurile terminologic, discursul feminin recurge la jocuri lingvistice și metaforice, oscilează între ambivalente și paradoxuri. Mistificarea intențiilor este acoperită de o voce tandra, inocentă și cu un timbru seducător, care destabilizează interlocutorul de gen masculin. Caracterul enigmatic bulversează interlocutorul, Pariziana devine un model prin manieră condescendenta de a accepta și manieră politicoasa de a refuza. Ea știe când să spună "da", când să spună "nu". Limbajul Parizienei nu abundă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
strada: acest schimb de priviri îl lovește că fulgerul, dar nu va avea urmări deoarece, dispărând, femeia va rămâne Trecătoarea fără nume. A une passante este poemul femeii întâlnite, găsite și pierdute. Frumoasă necunoscută devine figură alegorica, "enigmă indescifrabila și seducătoare" [Stierle, p.461]. Adusă și reluată de oraș, trecătoarea este un oraș preschimbat în femeie, este un "oraș-femeie" [ibidem, p.36]: "Es-tu le fruit d'automne aux saveurs souveraines? Es-tu vase funèbre attendant quelques pleurs, Parfum qui fait
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
șont que de Paris" [p.124]. E.Marc Lipiansky [p.100] adaugă că Pariziana mai poate, daca circumstanțele o cer, dă dovadă de abnegație, mărturisind profunde calități de energie, decizie și curaj. 98 Restif de la Bretonne este conștient de caracterul seducător al capitalei: "La capitale est une maîtresse chérie, un peu coquette; elle accueille tout le monde: mais à la différence des coquettes ordinaires, plus elle accueille leș favoris, plus elle leș rend heureux. Parons-la tous à l'envi! Tout ce
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
alții, suspiciunea, sentimentul de persecuție, atât de răspândite azi, încât folosim termenul cu referire nu numai la indivizi, dar și la instituții, grupuri sociale sau chiar națiuni. Legătura paranoiei cu imaginația artistică a fost stabilită de multă vreme. O aură seducătoare și încărcată de mister pare să fi înconjurat dintotdeauna actul de creație și artistul, cărora Platon le oferă o memorabilă interpretare în dialogul Ion. Comentariul său, ușor răutăcios, aruncă o lumină singulară asupra rosturilor adânci ale "inspirației poetice" și o
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
dorința de a-și crea o elită culturală aservită partidului, a acordat o atenție specială intelectualității umaniste (istorici, scriitori, filosofi). Katherine Verdery explică această răsturnare ca rezultat al instrumentalizării strategiei de control simbolic-ideologic prin reanimarea ideii naționale, singura suficient de seducătoare pentru intelectuali 37. Perioada de liberalizare din primii ani ai regimului Ceaușescu a fost una de tranziție, de reformulare și readaptare la nivel de discurs și practici ale puterii în relația cu societatea. Se îmbunătățise starea de spirit a populației
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pentru întârziere. Toți băr bații, extrem de mulți în distribuția lui Boris, ca într-o ciudată transă, fug spre ea. Eu rămân uitat cu desăvârșire. Înconjurată din toate părțile, se dezvoltă în jurul ei o atmosferă de maximă excitație. Deve nind brusc seducători seduși, cântăreții preiau valizele de la mașiniști și încep, pur și simplu, să o curteze, încercând cu asi dui tatea îndrăgostitului să-i atragă atenția. La orice vorbă spusă de Viorica se râde în hohote. Era clar că ma joritatea o
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
să-mi dichisesc cursul pentru o „analiză”, care întîrzie din cauza mea. Ofuri dăscălești... Dacă dorești, scrie-mi totuși, în cîteva rînduri, cam ce-ați vrea voi să intre aci, „Jurnalul lui Petronius” putînd fi - prin titlu - ceva foarte larg și seducător. Eu mă gîndesc, în mod serios, să pot face totul pentru a răspunde unei invitații ce mă dispune la noi și frumoase preocupări. Îndată ce scap de unele angarale, legate de pîrdalnica noastră muncă de-aici, sînt dornic să stăm pe
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
indienii de pe coasta Pacificului, care trăiau tot din pescuit, locuiau în sate mari și aveau o organizare socială complicată. Se pare, de asemenea, că în cîteva locuri din Orientul Apropiat viața în sate permanente a precedat economiile agricole. O teorie seducătoare explică originea agriculturii prin eforturile pe care ar fi trebuit să le depună mici grupuri de oameni deplasați într-un habitat diferit de al lor pentru a menține acolo, în ciuda unor condiții defavorabile, tehnicile preagricole pe care le utilizau deja
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
cuvîntului, a apărut pericolul ca fiecare femelă în călduri să atragă toți masculii. Ordinea socială n-ar fi rezistat la așa ceva. Estrul trebuia așadar să dispară pentru ca societatea să existe. Cel puțin această ultimă teorie se sprijină pe un argument seducător. Mirosurile sexuale nu au dispărut cu totul. Încetînd să mai fie naturale, ele au putut să devină culturale. Aceasta ar fi originea parfu murilor, a căror structură chimică rămîne foarte asemănătoare cu cea a feromonilor organici, căci, chiar și astăzi
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
Friedman critică la rândul său inflația. Într-un interviu publicat în ziarul The Guardian din 16 septembrie 19741020 el arată că "inflația este singura formă de impunere la care se poate recurge fără autorizare legislativă. Este o formă de conducere seducătoare pentru că în prima fază favorizează expansiunea. Guvernele profită de inflație, aceasta fiind o situație imorală și intolerabilă". Nu este o întâmplare că guvernele autoritare și dictaturile au recurs la inflație în mod conștient de-a lungul timpului. Insistăm asupra unui
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
care se luptau zi de zi, cu disperare, pentru supraviețuire. Dar din dar se face rai. Cu anevoie veți întâlni în literatura beletristică, religioasă, ori apocrifă o succesiune de cuvinte atât de simple, dar îmbinate atât de armonios, cantabil și seducător, având în același timp o atât de mare încărcătură morală, umanist-creștină. Dar din dar se face rai. Observați deschiderea amplă și sonoră a vocalelor? Parcă sunt tot atâtea ecouri reverberatoare menite să ne amintească permanent existența acelui spațiu edenic și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
speranța că se va liniști, că aerul proaspăt îi va înviora trupul și mintea. Rafalele de vânt se întețiseră. Pășea prudent și în urechi îi răsunau încă acordurile muzicii de jazz. Îl urmăreau ca o umbră adâncă, ca o femeie seducătoare, ca o nălucă în noapte. Vedea fulgii ușori de nea dansând în ritmul trepidant al mișcărilor de dans. Se gândea că n-ar strica ca în oraș, pe fiecare stradă, să fie amplasate difuzoare, să răspândească pretutindeni acea muzică frenetică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
occidentale: o anumită „ușurință“ de a trăi Îi separă de seriozitatea responsabilă a celorlalți. În timp ce Occidentul se definește ca o lume ordonată și previzibilă, România aparține, dimpotrivă, unui spațiu vag și imprevizibil. <endnote id="2"/> Din păcate pentru români, latura seducătoare a exotismului s-a estompat În favoarea imaginilor tenebroase. Dracula a marcat puncte. Ceaușescu i-a venit În ajutor, cu varianta lui extravagantă de comunism. Iar după el, atâtea alte Întâmplări care i-au nedumerit sau revoltat pe occidentali: o revoluție
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Moldova, erau relativ neînsemnate pe harta Europei, supuse Imperiului Otoman și cu drepturile deseori Încălcate de statele mai puternice. Pentru românii din Transilvania, situația era mult mai gravă: un popor de țărani, dominați de aristocrația maghiară. Cum să nu apară seducătoare revanșa prin istorie? Nația aceasta, aflată Într-o situație precară, a fost cândva, prin strămoșii ei romani, stăpâna lumii! Și este de presupus că o nouă istorie glorioasă o așteaptă În viitor. Orientarea latinistă a fost continuată și amplificată de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
tare mândră când regele Carol, care Îi mai făcea din când În când câte o plăcere, a numit-o la comanda unui regiment de roșiori. A avut ambiția să fie și o regină-soldat! Imaginea ei pe cal, În uniformă, este seducătoare; știa și Maria că Îi stă bine! Sunt puțini oameni cărora viața le rezervă privilegiul de a da până la capăt ceea ce pot să dea. Maria a avut o asemenea șansă. Șansa ei a fost Primul Război Mondial. Moartea regelui Carol
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Dar — cu totul nou — au Început să se manifeste distanțări și față de poezia lui Eminescu. Nimic mai normal de altfel, după mai mult de un secol; sensibilitățile și gusturile evoluează. Unii merg cu demitizarea până la a identifica puncte mai puțin seducătoare În viața lui Eminescu și În comportamentul lui, conturându-i un portret care nu mai seamănă cu fascinanta fotografie din tinerețe. Și astfel, printre conflictele românești de astăzi, se numără și disputa În jurul lui Eminescu. Contestatarii nu ar fi probabil
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
adape din izvorul cărților interzise. Cu toată jena, mărturisesc din nou, cinstit, că, în baie, pe plajă sau în tren, neizbutind concentrarea necesară pentru a mă delecta cu Proust, mai citeam și câte un SAS. Așa am dat peste un seducător roman de aventuri a cărui acțiune, doldora de suspans, se derula în România (Ed. "Plon", nr. 9778, Mulhouse, Haute Rin). Adevărat, autorul mai scăpa, ici-colo, câte un Budapest în loc de Bucarest, vorbea despre Barsov în loc de Brașov și se extazia la vederea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
gospodărită de criticul Al. Dobrescu, e-o reală surpriză: tonul festivist și firesc-edulcorat al unor contribuții este echilibrat imediat de intervenții deloc entuziaste, chiar, s-ar putea zice, cu tentă negativistă. Cum bine observa cineva, de departe, Iașul se vede seducător, iar de aproape... detestabil (probabil, fiindcă nimeni nu-i profet în țara lui.) Unde-s zăpezile de altă dată? Scepticii văd fractură, discontinuitate flagrantă, ceilalți nu se împacă deloc la gândul că atributul "cetate a culturii", eșuat în banal și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
evreică Rașelica Nachmansohn - din romanul lui Mateiu Caragiale Craii de Curtea-Veche (1929) - Își seduce victimele (Pașadia, Pirgu etc.) cu mijloacele unui tip de erotism exotic : „În trufia fără margini a stirpei alese”, „ovreica” este „conștientă de minunata ei frumusețe răsăriteană”. Seducătoare la ea nu este atât frumusețea, cât misterul erotic pe care-l emană alteritatea : „De aproape Însă, fără ca frumusețea ei să-și piardă din strălucire, dânsa avea ceva respingător, În ea se simțea, mai mult decât În alte femei, Eva
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o cunună alcătuită din tulpini verzi de țelină sălbatică, plantă ce preamărea splendoarea tinereții. Era firesc ca legenda să atribuie întemeierea jocurilor lui Heracles, dar cum tot el era și autorul celor din Olympia, s-a găsit o variantă la fel de seducătoare și anume Jocurile Nemeice ar fi fost întemeiate de unul din căpitanii celor Șapte împotriva Tebei, în amintirea copilului regal Archemonos, ucis de o mușcătură de șarpe. Interesul pentru aceste jocuri era foarte mare și se spune că aici își
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]