814 matches
-
parte răscumpărată de la frate și surori. Printre altele, a redactat la Iași, cu V. Alexandrescu (Ureche) ziarul Zimbru și Vulturul, începând de la l noiembrie 1858 și cu M. Kogălniceanu, V. Alexandrescu (Ureche) și V. Mălinescu Steaua Dunării, iar la Bârlad Semănătorul, fiind în același timp, dimpreună cu I. Popescu, promotor al asociației primei tipografii „Unirea", care a dat naștere primului organ de publicitate în județul Tutova. Despre el se pot afla date suplimentare și din ziarele locale: Tutova, Vocea Tutovei (26
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
23 ianuarie 1903 și l ianuarie 1903). El a fost avocat, vechi membru al Ateneului și al Societății geografice române. Lunga-i activitate parlamentară se poate urmări din tomurile Analelor parlamentare pe toți anii până la 1899. Panaite Ghenciu colaborator la Semănătorul, deputat în mai multe rânduri, profesor de istorie, a fost 14 ani director al Liceului, vreo 4 al Școlii normale. Despre el a scris I. Antonovici în Vocea Tutovei din 29 iulie 1907. A murit la 11 ianuarie 1907 în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
I. Antonovici în Vocea Tutovei din 29 iulie 1907. A murit la 11 ianuarie 1907 în vârstă de 70 de ani. Originar din Huși, Panait Armașu a făcut studii universitare, a fost avocat și primar al orașului Bârlad, redactor la Semănătorul, decedat la 19 iulie 1890. Semănătorul de la Bârlad a avut ca girant pe Teodor Pascu de la 27 septembrie 1870 14 mai 1872, Niță Corbea, de la 14 ianuarie 1873 și Petru Petrescu 76, prof. Gr. Crețu redând în notă și pățania
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
29 iulie 1907. A murit la 11 ianuarie 1907 în vârstă de 70 de ani. Originar din Huși, Panait Armașu a făcut studii universitare, a fost avocat și primar al orașului Bârlad, redactor la Semănătorul, decedat la 19 iulie 1890. Semănătorul de la Bârlad a avut ca girant pe Teodor Pascu de la 27 septembrie 1870 14 mai 1872, Niță Corbea, de la 14 ianuarie 1873 și Petru Petrescu 76, prof. Gr. Crețu redând în notă și pățania celui din urmă, ca o farsă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și pățania celui din urmă, ca o farsă pusă la cale de colegii lui St. Neagoe și Panaite Armașu, urmare a cenzurii exercitate de prefectul județului Nicolae Giurgea (op. cit. p.52). Dar iată întâmplarea respectivă relatată de Gr. Crețu: „Pentru că Semănătorul de la 1874 îl atacă pe prefect, acesta a dat ordin ca girantul Petrescu Petru să fie căutat și arestat. După câteva zile, timp în care Petrescu s-a ascuns cât a putut, redactorii au găsit cu cale să-l facă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
acestuia, dânsul a dat vina pe Panaite Armașu că a scris articolul, iar acesta susținea că Neagoe este autorul. În felul acesta, deși înfuriat, prefectul nu a putut trimite la închisoare pe nici unul, așa că lucrurile, până la urmă, s-au potolit. Semănătorul trebuie să fie jurnalul fără dată despre care vorbește numai din memorie C.D. Aricescu în Columna lui Traian din 1873 nr.9, și după el A. Pop în bibliografia publicațiilor periodicelor românești 116 numindu-l greșit „Gazeta de la Bârlad", informație
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1873, p.721 și folosită în volumul Vaslui Capitala Tării de Jos în presa vremii 18752005, p.170 -l, TipoMoldova Iași, 2005. Biblioteca din Bârlad are pentru cititori păstrate 2 numere din 1871. * In cei șase ani cât a apărut „Semănătorul" la Bârlad (1870-1876) n-a fost deloc doar un ziar de „interior", ci unul care tot timpul a însuflețit populației conștiința drepturilor de cetățean și datoria ei către patrie. Mărturie stau și cele ce urmează: La 21 iulie 1861 o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
p.478-481). La 20 octombrie 1866 a fost dat publicității răspunsul Alteței Sale, principele Carol către Alteța Sa Marele Vizir. Documentul fusese publicat în ziarul francez „La Gazette des Etrangers" care apărea la Viena. El însă a fost reprodus și în „Semănătorul" nr.43 din 5 martie 1872. Din ziarul „Semănătorul", spune Th. Codrescu, epistola a fost reprodusă în „Uricarul", vol. X, p.364-367. Iată parte din ceea ce semna Carol și se publica în „Semănătorul" de la Bârlad: „Alteță, am primit epistola ce
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
publicității răspunsul Alteței Sale, principele Carol către Alteța Sa Marele Vizir. Documentul fusese publicat în ziarul francez „La Gazette des Etrangers" care apărea la Viena. El însă a fost reprodus și în „Semănătorul" nr.43 din 5 martie 1872. Din ziarul „Semănătorul", spune Th. Codrescu, epistola a fost reprodusă în „Uricarul", vol. X, p.364-367. Iată parte din ceea ce semna Carol și se publica în „Semănătorul" de la Bârlad: „Alteță, am primit epistola ce ați binevoit să-mi adresați și în care îmi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
El însă a fost reprodus și în „Semănătorul" nr.43 din 5 martie 1872. Din ziarul „Semănătorul", spune Th. Codrescu, epistola a fost reprodusă în „Uricarul", vol. X, p.364-367. Iată parte din ceea ce semna Carol și se publica în „Semănătorul" de la Bârlad: „Alteță, am primit epistola ce ați binevoit să-mi adresați și în care îmi faceți cunoscute simțămintele de înaltă bunăvoință ce animează pe M. S. I Sultanul, în privința Principatelor Unite... ... Simțămintele binevoitoare ale Sultanului vor fi pentru mine
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu energie avantajele ce le sunt asigurate prin principiul european al integrității imperiului otoman, pre care tot atât de mult este de datoria mea, ca și în interesul Principatelor Unite de a-1 respecta totdeauna..." Cu alte cuvinte, în anul 1872, ziarul „Semănătorul" și redactorii lui de la Bârlad nu stăteau indiferenți față de situația țării lor în Europa acelor timpuri, ci făceau politică... Ultima parte a textului a fost publicat și în revista „Elanul” nr.72/2008 sub titlul : „Din presa vremii: * Semănătorul de la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ziarul „Semănătorul" și redactorii lui de la Bârlad nu stăteau indiferenți față de situația țării lor în Europa acelor timpuri, ci făceau politică... Ultima parte a textului a fost publicat și în revista „Elanul” nr.72/2008 sub titlul : „Din presa vremii: * Semănătorul de la Bârlad făcea politică.” 169 Sentinela Sentinela, nr. 1, apare la 1 septembrie 1915, î n două pagini, ca ziar conservator, director politic Nicolae N . Necașu, avocat, strada Vadului, impus de „împrejurările grele prin care trece țara”, o „piedică pentru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tipografului G. V. Munteanu, scris în majoritate de lucrătorii lui, care erau animați de simțământul naționalismului dar și de soarta românilor din Ardeal (43 x 27 cm., anual 10 lei),probleme car e fuseseră tratate și de ziarele bârlădene anterioare - Semănătorul și Paloda. În toți cei 17 ani cât a apărut (1891 - 1908), Vocea Tutovei a avut ca preocupare de bază și continuă proble ma românească, deși la 7 iunie 1898 se declară „ foaie in dependentă, politică, literară și comercială” (48x33
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
revistă a momentului. În „Curentul n ou” (nr. 15 din 15 noiembrie 1904) N. Iorga spunea: „Astăzi sunt trei reviste tinere care înfățișează curentul cel nou în lit eratură și cugetarea românească. „Făt ‐ Frumos” din Bârlad stă la mijloc între „Semănătorul” bucureștean și „Luceafărul” din Budapesta. Aproape orice se cuprinde într‐una din aceste reviste ar putea să‐ și afle locul și în celelalte două.” Ideologia și programul revistei era transparent : să citim și să așternem pe hârtie numai ce‐i
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Apariția Palodei Literare la Bârlad în 1904 este salutată cu interes de N. Iorga, în numele redacției „Semănătorul „: „E vorba adică a se încerca în Bârlad o mișcare literară de provincie care ar folosi mișcării literare generale a neamului nostru” (Din „Semănătorul”, IV 1 februarie 1904 ‐ citat de Oltea Rășcanu din articolul ”Corneliu Moldovanu” Începând cu nr. 3, în Paloda Literară de la Bâr lad scriu: N. Iorga, Titu Maiorescu, Barbu Delavrancea, M. Dr agomirescu, I. Petrovici, El. Văcărescu. I.A. Basarabescu, Cincinat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
germane care au orgo liu de a trăi din propria lor viață intelectuală.” El definea prin artă atmosfera care a dus la apariția revistei „Făt‐ Frumos”, care a făcut epocă în viața literară a țării, Nicolae Iorga asemuind‐o cu Semănătorul și Luceafărul de la Buda‐ Pesta. Ceea ce înseamnă că Iorga vedea în Bârladul de atunci una din Ca pitalele culturii românești. * Paloda Literară, Bârlad, 20 ianuarie-28 decembrie 1904, odată pe lună, 33x24 cm., anual 1,50 lei, 10 bani numărul. Tipografia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bârladului ..............................................1 11 Paloda ............................................... ................111 Păreri ............................................... .................119 Păreri Tutovene ............................................... ..123 Păreri tutovene ............................................... ...126 Păreri tutovene ............................................... ...127 Progresul ............................................... ............130 Propaganda conservatoare .................................132 Praștia........................................ .......................137 Rulmentul ............................................... ..........138 Rulmentul - 25 ani de la făurirea.......................149 Rulmentul ............................................... ..........150 Răsăritul ............................................... ............151 România Mare ............................................... ....157 Secerea........................................ ......................159 Semănătorul.................................... ..................160 466 Semănătorul.................................... ..................165 Sentinela ............................................... ............169 Spiritismul ............................................... .........169 Steaua......................................... ......................172 Statutele societăților... .......................................173 Steaua Tutovei........................................ ...........174 Steagul Roșu ............................................... ......175 Straja neamului....................................... ..........194 Suveica Tecuciului..................................... ........194 Șarja ............................................... ..................194 Școala Bârlădeană .............................................19 5 Școlarii tutoveni....................................... .........195 Tinerețea ............................................... ............198 Tribuna Avântului (1907)...................................198
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Paloda ............................................... ................111 Păreri ............................................... .................119 Păreri Tutovene ............................................... ..123 Păreri tutovene ............................................... ...126 Păreri tutovene ............................................... ...127 Progresul ............................................... ............130 Propaganda conservatoare .................................132 Praștia........................................ .......................137 Rulmentul ............................................... ..........138 Rulmentul - 25 ani de la făurirea.......................149 Rulmentul ............................................... ..........150 Răsăritul ............................................... ............151 România Mare ............................................... ....157 Secerea........................................ ......................159 Semănătorul.................................... ..................160 466 Semănătorul.................................... ..................165 Sentinela ............................................... ............169 Spiritismul ............................................... .........169 Steaua......................................... ......................172 Statutele societăților... .......................................173 Steaua Tutovei........................................ ...........174 Steagul Roșu ............................................... ......175 Straja neamului....................................... ..........194 Suveica Tecuciului..................................... ........194 Șarja ............................................... ..................194 Școala Bârlădeană .............................................19 5 Școlarii tutoveni....................................... .........195 Tinerețea ............................................... ............198 Tribuna Avântului (1907)...................................198 Tribuna Tutovei ............................................... ..198
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
astfel de spectacole fiind G. Benges-cu-Dabija, D. R. Rosetti-Max, I. Negruzzi, Caragiale însuși. Lui G. Bengescu i se datoresc și tragedii (Pygmalion, Amilcar Barca). Drama națională Curcanii a lui Gr. Ventura obținu și ea durabile succese. Capitolul XVIII TENDINȚA NAȚIONALĂ "SEMĂNĂTORUL" Ghera subordona arta scopului social și eticii, îndemnînd pe scriitor să lupte pentru societatea internațională și împotriva "nevrozei" poeziei burgheze. Naționaliștii rețin formula artei drept mijloc și înlocuiesc doar scopurile, punând în locul tendinței internaționale tendința națională. Dintre revistele cu direcție
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
social și eticii, îndemnînd pe scriitor să lupte pentru societatea internațională și împotriva "nevrozei" poeziei burgheze. Naționaliștii rețin formula artei drept mijloc și înlocuiesc doar scopurile, punând în locul tendinței internaționale tendința națională. Dintre revistele cu direcție națională, Luceafărul (1902) și Semănătorul (1901) sunt cele mai de seamă. De fapt cea mai valabilă artisticește e prima; în jurul celei de a doua, fundate de A. Vlahuță și G. Coșbuc, s-a făcut mai mult caz. N. Iorga pretindea afi adus aici un program
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Slavici de la Vatra, adăugând de la sine onoarea pe care o avea atunci de "spoiala străină franțuzească". Prin asta continua germanismul "Junimii", în vreme ce poezia nouă se dezvolta tocmai prin rodnica înrîurire a simbolismului francez, care se strecura chiar în paginile Semănătorului. ST. O. IOSIF Ardeleanul St. O. Iosif (1875-1913) a părut cel mai în spiritul noului mesianism, ținîndu-se seamă și de producția lui patriotică, totuși figura lui e complexă. Întâi el e un neoromantic de ton minor, cântând nostalgia de sat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
monologul, dialogul, dizertația, conferința, discursul, predica, omilia, catehisirea. ALICE CĂLUGĂRU Puțin cunoscuta Alice Călugăru, autoare a unui volum de versuri românești Viorele (1905) și a unui roman francez La tunique verte (publicat sub numele Alice Orient), a risipit prin reviste (Semănătorul, Viața literară, Luceafărul, Viața romînească) poezii abundente în compoziție, nu bogate în imagini, înclinate a transcrie polifonia din univers, țârâitul greierilor, sfârâitul fusului, ritmurile universului: Aud cântarea lumii, și ritmu-i bate des, Și veșnice cadențe din glasurile-i ies. E-ntîi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în glasul ei era căldură. Oare ce i-o fi spus lunei? ELENA FARAGO Începuturile Elenei Farago sunt coșbuciene și eminesciene, caracterizate printr-un conceptualism verbios. Când a venit în contact cu simbolismul, poeta a decolorat vechile imagini din epoca Semănătorului, dîndu-le o nuanță de vag. Adverbele, vorbele, pronumele, exclamațiile, scrise cu majusculă, devin personagii misterioase: Încotro, De unde, Ce va să fie, statornicul Este, tristul N-a fost, blândul Că n-a fost să fie, gingașul Noi. Se vorbește de ființe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Și dacă pierim să piară și eaă să se prefacă-n țințirim dacă-nu ne mai vrea! (Ă) Menire-naltă, minunat de zilnică a poeziei! Aș vrea-asemeni celor ce mi-s dragi - să te-mplinesc cu gesturile largi și simple, ale semănătorului În mijlocul câmpiei și să-mprumut pentru măsura versurilor mele ritmul și frânt și rotund al ciocanelor grele. O, nu mai da răgaz tovarășe, poate luptător celor ce-mpiedică să prindem și să-ntindem hora Unește cântecul tău cu-al tuturora
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Landini va însemna mai mult decat integrarea de subsisteme și componente la fabrica din Brașov, în viitor producția care poate atinge 10 - 15 mii tractoare pe an, să atragă după sine o creștere considerabilă a consumului de oțel. ● Producătorul de semănători, MYO-O Semănătoarea, va înregistra probabil o tendință de ușoară creștere. ● Daewoo Automobile România a fost înființată în 1991 că o societate mixtă între Daewoo din Korea de Sud și Automobile Craiova, ca urmare a retragerii Citroen de la Oltcit. Pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157897_a_159226]