1,009 matches
-
craii mai versați în arta curtării fetișcanelor”. În realitate, Mihai deși ,,stângaci”, ca orice tânăr complexat în prezența femeilor, era ,,ocupat” cu Yvonica, celelalte fete neprezentând interes pentru el, în acel moment. I. Mocsonyi- Stârcea a sesizat faptul că aceste serate au dus la o apropiere între Mihai și Irina Malaxa, dar nu pentru că reticențele fetei au fost învinse, cum crede Stârcea, ci pentru că se produsese ruperea legăturii lui cu Yvonica, după cum notează regele în însemnările sale (vezi mai jos, 24
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
i-a dăruit regelui un tablou de Grigorescu. Miercuri, 27 - sâmbătă, 30 decembrie. Familia Regală petrece la Sinaia cu invitații menționați mai sus. Miercuri seară, cei mari au petrecut la Duduia. Copiii au rămas la Foișor, unde au organizat o serată. Carol al II-lea a reținut că „în cercul lui Mihăiță” a revenit Gicuța, fiica lui Puiu Dumitrescu, devenită dintr-o grăsună o domnișoară drăguță și instruită. De asemenea, a observat că „se desinează un flirt între Mihăiță și Irinel
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
29 februarie. Întrucât Duduia era plecată și a venit târziu, Carol al II-lea își petrece seara cu Mihai, jucând cărți. Sâmbătă, 2 martie. La ora 21 se organizează „o țopăială pentru Mihai”, ceea ce pentru generația lui Carol era „o serată dansantă”. Au fost vreo 70 de invitați. S-a dansat în Sala Mare a Palatului de la Cotroceni. La ora 2330, s-a servit supeul. A venit și Elisabeta, sora lui Carol și mătușa lui Mihai. Privind petrecerea, Carol constata că
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
altfel petreceam noi la vârsta lor”. Înainte, dansul (petrecerile dansante) era un lucru mai rar, pe când „azi se practică peste tot”, nota Carol. Petrecerea a ținut până la ora 2. Era pentru prima dată de la Restaurație, când Familia Regală organiza „o serată socială”. Reuniunile anterioare fuseseră doar manifestări cvasioficiale, preciza Carol. A doua zi, Mihai și Carol s-au sculat târziu. Joi, 7 martie. La ora 12, Mihai îl însoțește pe rege și ia parte la solemnitatea deschiderii Corpurilor Legiuitoare. Seara, Duduia
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
cu noi. Erau vizitați de persoane elevate spiritual, bogate în experiențe diverse, mai ales generalii și comandorii care veneau adesea la bunicul meu, oameni care știau și literatură, artă, limbi străine, care știau să converseze. Mi-au rămas în minte seratele și petrecerile de Crăciun și Revelion pe care le organizau părinții mei și prietenii lor, cu infinite dificultăți pentru a întocmi un meniu decent (mai ales după 1980), dar care erau pline de viață, cu dans și jocuri de societate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în care apăreau numeroase ziare și reviste culturale, cotidianele aveau pagini de cultură, editurile ajuseseră la un număr impresionant de 200 pe plan național, televiziunile (chiar și cele private) aveau emisiuni culturale (o menționez pe cea "de top" de la TVR, "Serata muzicală TV", realizată de regretatul Iosif Sava), pe scurt, o perioadă propice dezvoltării culturii române. După 2011, situația s-a schimbat din ce în ce mai mult, cu tentă dramatică. Motiv pentru care am preferat în ultimii ani solitudinea, neimplicându-mă în colaborările cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
să ne cunoaștem... Adevărul e că „intru” destul de greu în asemenea festivități zgomotoase, iar astăzi sunt și foarte obosit. În ultimele două zile și două nopți am dormit puțin... Voi afla abia a doua zi că la partea oficială a seratei, pe care am ratat-o din cauza sosirii noastre întârziate, au vorbit ministrul Culturii din Portugalia, Manuel Maria Carrillo, și José Saramago, laureatul Nobel din 1998. Romancier celebru, comunist și eurosceptic. Nu face parte din echipa trenului. Dar e semn că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Lisabona, care editează două dintre cele mai importante reviste culturale portugheze, Coloquio/Artes și Coloquio/Letras. Se mai „produc”: Nicolae Prelipceanu, Adrian Popescu, Andrei Bodiu, Nicola Lecca (Italia), Corinne Desarzens (Elveția) - autori care scriu în „limbi romanice”, precizează programul întâlnirii. Serata, la care asistă vreo 40 de persoane, numără printre organizatori și Uniunea Latină. Eu citesc în română două scurte poeme, apoi, o tânără traducătoare, Cristina Hulea, o bursieră locală, citește varianta în portugheză. Încerc să-mi dau seama de calitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
toate discotecile din Occident. „L-am văzut pe Sting, la Festivalul de la San-Remo, tot cu o piesă de genul ăsta, Desert rose, faină, într-adevăr!” Trebuie să vorbești tare, altfel cuvintele îți sucombă sub reverberațiile deșertului. În cele din urmă, serata își atinge punctul maxim, lumea își dă frâu liber pasiunii. Mai ales fetele din stafful german: Jessica Falzoi, înaltă și plină de fantezie în mișcări, și Nelly Möller, mlădioasă ca o felină, fac furori: trupurile lor se smucesc spasmodic și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
după șocul pe care l-a trăit în ajun, la „concertul” festiv de la catedrala în reparație, acolo unde se află și mormântul lui Kant. „E ca un tunel în timp aici. Lucruri pe care, greu ți le poți imagina astăzi... Serata muzicală a fost un fel de salată făcută la beție, fără nici o preocupare ca lucrurile să se potrivească. N-am mai văzut ca o orchestră militară să interpreteze cântece patriotice și revoluționare într-o biserică.“ Felicitas Hoppe e atât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
că s-a aliat cu grupul de scriitori conservatori care vor să privatizeze ilegal fondurile Litfondului din URSS... Evtușenko poartă, ai zice, aceeași cămașă înflorată cu care îl văzusem la Chișinău, prin ’87-’88, când susținuse la Palatul Național o serată de poezie. Făcea gesturi largi, își modula vocea, de parcă ar fi vrut să ne demonstreze că așa se poartă un poet, dar maimuțăreala aceea a lui mi s-a părut pur și simplu stupidă... Băutură la discreție... Mulți s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Apăruse un precedent, și după câțiva ani altul, și mai spectaculos, când sistemul s-a ruinat. La Editura Hyperion, aveam o colegă, muzicolog, de origine poloneză, doamna Iulia Tzibulski. La sfârșit de an, 1987 sau 1988, în preajma revelionului, organizaserăm o serată de muzică și dans „în colectiv” la mansarda clădirii de 13 etaje, unde își avea sediul legendara noastră instituție - o sală mai puțin folosită, pe care tocmai o reamenajaserăm într-un loc intim de agrement și relaxare, în spiritul proaspetei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
poate, prin „rețeaua literară internațională”. Deocamdată însă nu mă gândesc la ce ar putea fi după. Mă scufund în mine însumi, îmi torc tristețea finalului. „Nu e un sfârșit, e doar un început!”, a spus Felicitas Hoppe la despărțire, la serata care, teoretic, ar mai trebui să continue încă preț de vreo oră, până la 4 dimineața. Nu-și putea stăpâni lacrimile de emoție. Nici eu. Tehnic vorbind, proiectul Literatur Express mai are încă o etapă de consumat înainte de a deveni amintire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Ne-a pus în legătură cu unii colaboratori ai săi din Voks foarte simpatice d-nele Kislova și Kozlova. Am regăsit aici pe d-l Inezențev, care a stat un timp la București și înțelege românește. * Sara la 10 1/2, la Uzkoe, serată muzicală și balet. Cântărețe bune, un pianist excelent, dansatori, un violoncelist. Mi-a făcut o deosebită impresie o tânără cântăreață care a interpretat o scenă din "Traviata", cântând rolul Violeta. Remarcabilă soprană dramatică și excelentă actriță. Nu e frumoasă; are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de bestia războinică. * Syringa Josica un fel de liliac care crește și în munții apuseni. Floarea mai bogată. 1. Călătorie cu avionul. Moscova. Uzkoe și parcul, liliacul, cucul și privighetorile, flora de munte, mesteacăn și molid. Delegațiile poloneză și ucrainiană. Serată la Uzkoe. 2. Priveliști din Moscova. Biblioteca Lenin. Voks. Editura în limbi străine. Muzeul. Cremlinul și Metropolitanul. 3. Colhozul. 4. Institutul lui Nicolai Vasilievici Țâțân. 5. Petrogradul. Leningrad. joi, 28.VI Satul unde s-a clădit institutul biologului Pavlov. Coltuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de mult propusă și încă nerezolvată deplin. 1. Considerații istorico-filologice asupra trecutului popoarelor noastre, Români și Bulgari. 2. Indiferent de teoriile istorico-filologice, însăși viața de astăzi a popoarelor noastre ne arată că în trecut trebuie să fi conviețuit îndelung. La serata de Marți, mi-am putut da seama că muzica și danțul au caractere comune la Români și la Bulgari. Mai cu samă bucata muzicală ce s-a cântat chiar înaintea danțurilor mi s-a părut că are același răsunet cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o „serbare a zilei temperanței”, organizată în ziua 27 februarie a aceluiași an. Situație simetrică surprinsă și de raportările lunare ale amintitei Asociații, cu detalii despre competițiile sportive la care participau angajații Nicolinei, cărțile achiziționate și citite în cadrul bibliotecii SAI, seratele muzicale etc. În primăvara anului 1944, utilajele fabricii Nicolina au fost „evacuate” la Timișoara, din cauza iminentei apropieri a liniei frontului. Însă, în luna martie, conform rapoartelor agenților de poliție care supravegheau activitatea muncitorilor de la Nicolina, Atelierele se găseau încă în
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
compania ofițerilor germani. După ce tot a fost regulat și locurile vândute, și d-na Maria Bla remberg instalată în fotoliul ei, în primul rang, eu m-am retras și n-am aflat decât a doua zi ce bine se petrecuse serata, mai ales că Marilena Bodescu avusese mult succes. Cagnota a dat 4 000 lei, concertul, țigaretele, cinematograful - 10 000 lei. A doua zi, evreii, conduși de d. Beligrădeanu din Craiova, d-nii Haimovici, Sternbach, Mendelsohn și Hussar, mi-au dat 2
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
familia lui Teodor Văcărescu, deși rudă, după scandalul pricinuit la Viena de fiul său Radu, care fusese dat afară din casa prințesei Rad ziwill. Numai perechea G. Philippescu, d. Cesianu și noi nu am consimțit să mergem la seria de serate date în vila de la Șosea, deși erau onorate de prezența tinerilor principi moștenitori, cei trei bărbați nevoind să primească ospitalitatea plătită cu zestrea nevestei lui Radu, născută Cazotti. Lydia Philippescu purta rochii de la Doucet, blănuri de Samur, dar nu se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vestibul, un negru îmbrăcat în roșu și un arnăut în costumul lor național luau în primire mantalele. Cu o eleganță mai occidentală, doamnele Carp, Al. Lahovary, Manu, Alex. Em. Lahovary, Stolojan, Elena Pherekyde, Constanța Costinescu; toate legațiunile se întreceau în serate, baluri, primiri. După ce ne instalarăm în casa din strada Clemenței, am dat și noi mai multe serate muzicale. Aveam relațiuni bune cu mai toți artiștii din țară, prietenești cu Enescu. Cântau la noi pe rând. Dinicu îmi organiza acompaniamentele. Cele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Cu o eleganță mai occidentală, doamnele Carp, Al. Lahovary, Manu, Alex. Em. Lahovary, Stolojan, Elena Pherekyde, Constanța Costinescu; toate legațiunile se întreceau în serate, baluri, primiri. După ce ne instalarăm în casa din strada Clemenței, am dat și noi mai multe serate muzicale. Aveam relațiuni bune cu mai toți artiștii din țară, prietenești cu Enescu. Cântau la noi pe rând. Dinicu îmi organiza acompaniamentele. Cele trei concerte de Bach cu trei piane - însoțite de quartet de coarde. Elevele Leriei cele mai bune
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Palat, unde se împart după bunul-plac. Cu ce drept? Țara le-a votat, țara le plătește pentru cine le-a votat. Nimeni altul nu are dreptul să le acapareze. 10 mai 1937 george brătianu Mă pregăteam să plecăm la o serată a doamnei Elena Phe rekyde când intră Costache foarte emoționat și îmi spuse că venise Ionel și îi povestise cum aflase în acel moment știrea extraordinară a nașterii unui fiu al său cu prințesa Maria Cuza, văduva moștenitorului lui Alex.
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
se plăteau funcționarii și pensionarii, să se serbeze a 50-a aniversare a Castelului Peleș cu o cheltuială de mai multe milioane, unii zic 60, alții 20, și să se petreacă trei zile și trei nopți în banchete, recepții și serate care nici un rost nu aveau, mai ales că se afirmă de persoane serioase, ca gl Vălleanu, Oprescu, Ștef. Popescu, că Castelul Peleș, cu întreaga colecție de tablouri, a fost luat de stat în locul taxelor de succesiune la moartea regelui Ferdinand
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
transfc util instrument de lucru. De asemenea, am întocn albume pentru fiecare scriitor cuprinzând date biografice esențiale din opera lor, prilej stârnit curiozitatea și intere pentru lectură, am sădit în sufletele lor dragostea pentru carte. Trebuie menționat faptul că și seratele literare au avut un rol deosebit în stimularea interesului pentru lectură. Nu am pretenția că am epuizat lista modalităților de stimulare a interesului pentru lectură, incepand cu clasa I și cred că ar fi interesant să aflăm și alte păreri
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
neînscris formal în cadrele "Junimii", era însă în legătură de prietenie cu noi toți, trăia în atmosfera noastră literară și punea în muzică poezii de-ale noastre între care și o baladă a mea; Domnița și robul. Deseori se organizau serate la Maiorescu și Nicu Burgheli, la care luau parte mulți din membrii "Junimei", afară de Pogor pentru care muzica era un vuiet supărător urechilor. Niciodată el n-a priceput o notă, n-a gustat un instrument. Era o natură cu totul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]