2,790 matches
-
Acasa > Poeme > Sentiment > POEME Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1569 din 18 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Silă Zădărnicie-s toate. Fulger orice destin, iar viața e mereu doar o fărâmă de clipă trecătoare în care te simți râmă când peste tine stoluri negre vin. Că rar se mai întâmplă să ai câte-un surâs e-adeseori o
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353978_a_355307]
-
spre a da prin tipar la lumină niște poezii ca acestea. Știut fiind însă la cei mai mulți din obște că aceste poezii de multă vreme avându-le manuscrise, unele adunate de la alii și altele chiar de mine compuse, mai totdeauna aveam silă de către prieteni, a le da izvoade, și cu aciasta mi se pricinuia zăticnire de la alte lucruri mai folositoare. Pentru ușurarea mea dar, și pentru a prietenilor mulțumire m-am îndemnat a le tipări. Primească, mă rog deocamdată aceste și văzând
ANTON PANN de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353075_a_354404]
-
din armata hitleristă. Și era atât de bine atins... Eram în cumpănă și nu știam ce să fac. În fond, omul fura mâncare, pentru că viața în ghetou era cumplită. Foametea era prezentă, iar mizeria și bolile inundau străzile. Mi-era silă să mă duc pe acolo, dar nu aveam încotro, fusesem trimis. Inițial am avut de gând să-l las în pace, dar asta ar fi însemnat o slăbiciune din partea mea, un afront adus asupra hainei militare pe care cu onoare
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
sus și te duce într-o clipită în lumea zbuciumelor sale prin „Viața asta” „blestemată/ și amară totodată/ ce apune-n/ urâciune/ când abia este gustată/ viața crudă/ ce ne-asudă/ când ne spintecă pe roată/ fără milă/ ca în silă/ să ne-arunce dezgustată...” Sufletul poetului cântă prin rogodelele sale, fie că-i trist, fie că zărește raza de lumină ce-i mângâie existența, pentru că el nu este altceva decât „un cânt” al cuvintelor măiestrite, poezia - „Pasărea aceasta cu cioc
ANATOL COVALI ŞI „VÂLTORILE SUFLETULUI” SĂU ÎN „ROGODELE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354129_a_355458]
-
neșovăitoarea luare de măsuri - stârpirea. (2) Cele șapte păcate capitale: 1) Prostia, 2) Recursul la scuze: Nu știu, n-am știut, 3) Fanatismul, 4) Invidia, 5) Trufia neroadă, 6) Turnătoria, 7) Răutatea gratuită. Mai adaug o a opta: dragostea cu sila. (3) În camerele din închisori - pentru că acolo e violent amplificată, exacerbată - am înțeles cât de mizerabilă este situația noastră în lume: prin simpla noastră existență deranjăm pe alții. N-avem încotro. Se cuvine să înțelegem că orice am face și
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
existență deranjăm pe alții. N-avem încotro. Se cuvine să înțelegem că orice am face și oricât ne-am strădui tot supărăm. Singura soluție e resemnarea. Ce putem face? Să tăcem, să tăcem. Să nu facem răul, nici binele cu sila. Dar și trecând, tăcând, tot ne mulțumim. Odată pentru totdeauna se cade să ne băgăm în minte: deranjăm doar pentru că suntem prezenți. Și să nu ne oprim aici: mai trebuie să recunoaștem că și ei ne deranjează pe noi? Gând
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
-o încă o dată. Durerea din umăr îl readuse însă cu picioarele pe pământ dar nu atât durerea îl chinuia prea mult, cât stigmatul pus pe umărul său îl ardea cel mai tare și care, în accepțiunea sa întrecea moartea prin sila care îl cuprinsese. Referință Bibliografică: Ancheta (fragment din roman-9) / Mihai Condur : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 465, Anul II, 09 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Condur : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
și a-mi face timpul necesar pentru a ajunge la ea: toate acestea au dat roade în cazul meu, însă cu sacrificii pe măsură. Ai un plan ideal de fericire? Dacă ție nu-ți place fericirea, nu fă și altora silă; simți mai multă nefericire atunci când nu reușești să găsești fericirea, sau chiar o nemărturisită invidie? Dacă nu ai știut niciodată să fii fericit, suportă-i cel puțin pe cei care încearcă să fie altfel. Problema este dacă cei rasfățați de
PSIHOLOGIA FERICIRII de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357295_a_358624]
-
că dincolo de pereții tapetați cu mătase veche, era orașul muncitoresc, erau cozile la pâine neagră. Niciodată nu i-am auzit să bârfească sau să înjure așa, de dragul înjurăturii. Nici ranchiună nu exista, și așa, unchiul, proprietar cu chiriași aduși cu sila în propria-i casă, îi accepta pe străini, dacă nu cu generoziate, măcar cu bună- cuviință, cu politețe și acel gest de omenie, care se învață doar în cei șapte ani de acasă”. Ceea ce se remarcă la istorisirile Melaniei Cuc
CARTEA CU COPERŢI DE STICLĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357188_a_358517]
-
strecor, cum pot, Cu-aceeași chibzuință, Transform veninul în compot, Doar cu multă credință. Pășesc pe-același drum cu voi, Pe albastra planetă, Am și necazuri, și nevoi... N-am aer de vedetă, Laude nu cer nimănui, Nici dragoste cu sila, ... Citește mai mult În zori, mă spăl și eu pe față,Ca orice om normal,Trăiesc, ca voi, aceeași viață,Învăț să-not spre mal, La prânz, aceeași supă sorb,Cu-același gust, sărat,Aroma pâinii o absorb,La fel de feliat
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
strecor, cum pot,Cu-aceeași chibzuință,Transform veninul în compot,Doar cu multă credință.Pășesc pe-același drum cu voi,Pe albastra planetă,Am și necazuri, și nevoi...N-am aer de vedetă,Laude nu cer nimănui,Nici dragoste cu sila,... Abonare la articolele scrise de daniela pătrașcu
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
Bagă-n el cât poate, pe gratis. Și mâncare și băutură. Nu mi-ar plăcea să te văd milițian, zău așa! și-a spus Vasile părerea, pe care a întărit-o cu un gest de lehamite cu brațul, scuipând cu silă în țărână. - Păi, nici nu-mi prea place. Dacă nu era așa, mă duceam la școala de ofițeri. Am auzit că acolo se face și facultatea de drept. Altfel ar fi, mai ales că nu se plătește nicio taxă... Vrei
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
pe milițian și a plecat. După ce a adus sticla cu țuică și a mai strâns din resturile rămase pe masă, Ioana s-a retras tăcută și nevăzută, ca o stafie, după ce i-a mai tras o privire furișă, plină de silă și ură, omului în uniformă. „Până nu bagă în el pe săturate, nu se mai ridică de la masă, piază rea, plină de răutate și lăcomie, ce este el! Cine știe ce-o să ceară ca să pună o vorbă bună pentru băiat
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
o răscruce în viața lui Eminescu și i se spulberă pentru totdeauna ideea de a rămâne artist de teatru. „Părintele lui- ne zice Caragiale în „Nirvana”- l-a găsit pe excentricul fugar și, cu mai binele, mai cu de-a sila, l-a luat acasă și d-acolo l-a trimis la Viena.”. Supărat pe părinți, Eminescu îi replică lui Ștefan Cacoveanu:„Ce au cu mine? Pâinea nu le-o mănânc, pragul nu li-l calc. Lese-mă să-mi merg
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
latră timpul scurt mă face zob păpușarul din scrânciob și-a legat de gât o piatră nici o veste, nici o vestă antiglonț sau antichics nu mai cade la punct fix dacă nu se și atestă munca ni s-a dat cu sila, plata ni s-a luat cu japca mie haina, ție șapca cine va iubi reptila? cântă noaptea o trompetă deșteptările pe când bietul mim numai tăcând a fost declarat vedetă! Referință Bibliografică: cântă noaptea o trompetă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN
CÂNTĂ NOAPTEA O TROMPETĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358435_a_359764]
-
de zile de tăceri și post, Nu auzi cum răii cu putere strigă- „ Răstignit să fie Împăratul nost ’! ” Ochii Lui se uită înspre ei cu milă, Pironiți pe crucea dintre Rai și iad, Simt cum în cuvinte mi se face silă, Cum din mine însumi în tăcere cad... Azi e vineri, Doamne, să adorm nu știu, Spinii îmi înțeapă peste tot Vederea, Mortul de pe cruce, încă nu e Viu, Dar aud cum vine, vine Învierea! A cântat cocoșul și mai cântă
A CÂNTAT COCOŞUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358442_a_359771]
-
Aștepta să se descarce în ea, să-și ia blugii și să fugă unde o vedea cu ochii. Și în clipa aia un gîndac negru, imens, i-a căzut din tavan pe burtă și ea a urlat de oroare, de silă, de dezgust și de umilință. Auzind-o, băiatul s-a excitat și a început să tremure, dar ea l-a împins cît colo și sperma lui a țîșnit neputincioasă pe gresia albă, asemenea unui scuipat grețos. Blugii și i-a
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
forma ei de început: aceea de fundamentală opțiune de nediscutat. Există, așadar, de la început, o desprindere bărbătească în lucrul însingurării, dar nu fără izbutirea unui echilibru în însăși această desprindere. Este drept și adevărat că se poate cineva însingura de silă, resemnat și trist, consimțind la însingurare ca la un rău necesar. Dar te poți însingura cu drag, de bună voie, îmbrățișând însingurarea ca o dovadă de iubire ce răspunde la dăruirea Marii Iubiri ce te cheamă. Ar fi o naivitate
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
o slugă să-i denunțe; într-un cuvânt, orice manifestație de viață românească e oprită, rău privită și chiar pedepsită. Pe lângă toate aceste, mai este și sitemul de colonizare silnică al Rusiei. Cete întregi de familii românești sunt luate cu sila ori duse cu amăgiri departe și înlocuite cu familii rusești, pentru ca, încetul cu încetul, populația să se amestece, să piară energia caracterului național și să fie mai primitoare față cu visurile de rusificare”. În alt articol, „Basarabia”, apărut în martie
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
păr Butoni pentru mănuși? Nimic într-adevăr Ca lumea pe tarabe Afar' de sărăcie Și două babe slabe Ce fac o gălăgie... Un hoț voind să-mbuce Dintr-o halva pe șest L-a prins lumea și-l duce Cu sila la arest O amăgire suie În oglinzile ovale Iar ispsosu-n statui, e Între cinci și opt parale Urcioare, străchini, cratiți Caiele și potcoave Pateu de caracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește, întreabă Un căldărar beat criță
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358199_a_359528]
-
prelat Când premiza predicată Se pretinde predicat Un prezis predestinat Iar previne și presară Precondiția precară De preziceri în presat Numai el, necunoscutul Vindea zodii, vorbea-n dodii Care trib plătea tributul, Pierdea rodul lui în rodii Geaba mila, geaba sila Că mai sus de primărie Nici fosila, nici Drusilla Nu mai poartă pălărie! Referință Bibliografică: prestanțe / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 552, Anul II, 05 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate
PRE-STANŢE de ION UNTARU în ediţia nr. 552 din 05 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358207_a_359536]
-
au dominat momentele istorice respective. Or, guvernările noastre ce-au făcut? Nimic pentru țărani și totul pentru familia fostă regală și alți câțiva latifundiari! George ROCA: Contestați acești pași, totuși făcuți spre legalitate? Corneliu LEU: Nu contest nimic; mi-e silă de nesimțirea unor asemenea acte arbitrare de guvernare: Primul a fost cel iresponsabil de a interzice fostului rege sa revină, ca orice cetățean, în țara sa. Apoi, aceeași mână „de stânga” care l-a alungat, l-a strâns la piept
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
luptă. Îmi amintesc cu plăcere de deplasările făcute în teritoriu cu domnul doctor Panași domnul senator Sabin Ivan precum și de discuțiile pe care le-am avut cu ei și cu oamenii din județpe care i-am întâlnit. Evident căam participat sila acțiuni organizate de către conducerea CDR Constantă, dar parcăacestea nu aveau simplitatea și farmecul celor în care îi însoțeam pe cei doi bătrânei. Dupăuna din aceste acțiuni , domnul Ivan mi-a cerut să-l însoțesc în drumul spre casași a făcut
ALEGERILE TREC, ALESII SI OBICEIURILE RAMAN de TUDOR URLEA în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357554_a_358883]
-
își reluase uica Livi explicația, încrețindu-și fruntea, ca să te rog să renunți la moștenirea din partea mea. Sunt gata să ascult și ce pretenții ai ca să renunți la această moștenire. Cuvintele ca să te rog le rostise uica Livi cam în silă. Să ajungă, curată umilință, să mă roage să renunț la un lucru asupra căruia firesc ar fi fost numai el să poată hotărî dacă mi se cuvine sau nu!... Se lăsase tăcerea, încât auzisem limpede zgomotul parchetului scârțâind îndărătul ușii
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
sprijinindu-ne în sapă, ca de obicei. Trebuia să prășim mereu. Nu aveam voie să rămânem în urmă, chiar dacă nu ne mai ajutau puterile sau neputințele. Milițienii, în jurul nostru, ca niște foști vătafi boierești, aveau această grijă, să lucrăm în silă. La prânz, masa era mai bună și mai îndestulătoare decât la celulă. După o oră, în care intra masa și puțină odihnă, mergeam iarăși la sapă. Seara, încolonați câte cinci, făceam calea întoarsă, la dormitor. În baraca lungă și largă
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]