3,605 matches
-
cuvintele și le înțelegea subtilitatea metaforică, dar nu putea să-și deschidă gura și se gîndea cu groază la efortul pe care ar fi trebuit să-l facă pentru a pronunța un cuvînt, oricare, dar pe buze îi susura o silabă, și a șoptit cu timiditate “eu” și și-a dat seama că nu era doar o simplă silabă, pentru că avea o încărcătură emoțională cumplită, îl făcea să simtă că există, că respiră, că are o identitate și încet i-a
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
la efortul pe care ar fi trebuit să-l facă pentru a pronunța un cuvînt, oricare, dar pe buze îi susura o silabă, și a șoptit cu timiditate “eu” și și-a dat seama că nu era doar o simplă silabă, pentru că avea o încărcătură emoțională cumplită, îl făcea să simtă că există, că respiră, că are o identitate și încet i-a mai venit o silabă în minte, o mantră a cunoașterii, ca la yoghinii din India, “om”, și le-
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
cu timiditate “eu” și și-a dat seama că nu era doar o simplă silabă, pentru că avea o încărcătură emoțională cumplită, îl făcea să simtă că există, că respiră, că are o identitate și încet i-a mai venit o silabă în minte, o mantră a cunoașterii, ca la yoghinii din India, “om”, și le-a unit în mintea lui și brusc a reușit să se dezmeticească și să vorbească, iar Fulga i-a zîmbit cu acea înțelegere mai presus de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
Ce spui tu despre sufletul meu Tu-mi spui: sufletul tău este foarte ciudat; lunecos că o frunză, mult ca un pat, mut că o frunză dintr-un pom lunecos și din care se face un pat; că o neîmpăcata silaba de gand într-o limbă în care ostateca sunt, uite, rană adâncă pe care ți-o fac se inchide-ntr-o clipă, cât vârful de ac! nimeni nu-mi poate cere să nu știu s-aleg! aduc ușii fără broască
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
și o supui propriei voințe. Uneori ea te domină și te strivește. E o luptă continuă. Care pe care. Qui pro quo. Singurătatea în care încep să murmure, să morcotească, toate cuvintele, umplând spațiile dintre ele cu muzica tainica a silabelor. „Barbarii aceștia erau totuși o soluție” - spunea Kavafis. Unde sunt barbarii? Unde sunt motivațiile noastre? Și dacă n-or să mai vină niciodată? Barbarii din noi încă așteaptă sperând. Și deodată se face seară în mine. * Singurătăți aglomerate, populate de
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356725_a_358054]
-
în bogată sa activitate publicistica, pentru ca, să ne înțelegem, Cezarină Adamescu este cea mai prolifica scriitoare din Galați și, cu siguranta, aprecierea se justifică și atunci când planul se dilată și devine mai generos. Ce se poate comunica în cele 16-17 silabe care compun cele trei versuri ale poeziei, așa cum sunt procesate de poeta? Cel mai adesea sugerează ceva, o idee, o stare, o dispoziție - ceea ce este suficient pentru asigurarea menirii unei poezii. Iată una din terținele, din care s-a extras
MICRO RECENZIE, (PROF.DR. IONEL NECULA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355106_a_356435]
-
are moftă o dată, de două, de 9 a-nceput să plouă lentile lente ori latente uite-le cum fac talente pe sub geamul lui Terente! Asta este: picătura cade, nu se dă de-a dura peste zece babe slabe cocârjate-ntre silabe, peste zece babe știrbe care culeg știr, bre le văd și mă mir cu ochiul ceachir sictir bre, sictir... Referință Bibliografică: Pastișă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 329, Anul I, 25 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
PASTIŞĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355183_a_356512]
-
Până la urmă, poetul ajunge la următoarea concluzie: “-Ah, ce iluzii frumoase, femeile!” Ioan Găbudean este un admirator învederat al iernii: „Ninge și tu te bucuri / parc-ai primi o felicitare / din cuibul privighetorii / și uite fulgii de nea ca niște / silabe care vor forma un neologism / absolut necesar / lupii de fosfor undeva departe / amintirile undeva și mai departe / săniile cu cai turmentați alunecă inevitabil / spre sărutul divin al iernii”. („Spre sărutul divin al iernii”). Când vine mama în vizită, poetul reinventează
(RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355542_a_356871]
-
Acasă > Impact > Istorisire > TOAMNĂ-N FILIGRAN - 17 POEME ÎN 17 SILABE - Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului TOAMNĂ-N FILIGRAN -17 poeme în 17 silabe- * Un munte de frunze în mine cu iz arămiu de pământ *Melancolii de septembrie - am soare tomnatic
de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355659_a_356988]
-
vălurit soare nehotărât privind spre munte *Taie lacul în V o gașcă pestrița cu gâtul roșcat *Palme căuș - trei fructe lucioase înfășate în frunze. CEZARINĂ ADAMESCU Lacul Balaton, 24 septembrie 2011 Referință Bibliografica: TOAMNĂ-N FILIGRAN - 17 POEME ÎN 17 SILABE - / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 267, Anul I, 24 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cezarină Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355659_a_356988]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > STRIGĂT ÎN SILABE Autor: George Adrian Popescu Publicat în: Ediția nr. 886 din 04 iunie 2013 Toate Articolele Autorului cu cățeii pămîntului m-am împrietenit mai la apus mai spre strigarea liniștii atinsă de întuneric nu vorbeam cu ei despre cum e să
STRIGĂT ÎN SILABE de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346234_a_347563]
-
frunza sub care își socoteau patratul înghesuit al neluminii ei toți se născuseră pe șoapta nespusă a surdului răsărit mă amuza să știu că eu sunt ei fără să râd de nimic de nimic de nimic Referință Bibliografică: Strigăt în silabe / George Adrian Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 886, Anul III, 04 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Adrian Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
STRIGĂT ÎN SILABE de GEORGE ADRIAN POPESCU în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346234_a_347563]
-
o va face în aceeași măsură iubită dar și urâtă. Și de atunci, pe culmile ei mulți muritori își găsesc sfârșitul, lăsând în urma lor jale și deznădejde. Știu, Ermit, cuvintele tale m-au creat cu fiecare moleculă. Sunet cu sunet, silabă cu silabă, vorbă cu vorbă. Și sunt convinsă că atunci când ai văzut că nu am suflet, te-ai oprit puțin, doar atât cât să îi arăți Creatorului Universului că iubirea ta este atât de puternică încât justifică existența mea. Și-
SMERENIE POETULUI! de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368907_a_370236]
-
face în aceeași măsură iubită dar și urâtă. Și de atunci, pe culmile ei mulți muritori își găsesc sfârșitul, lăsând în urma lor jale și deznădejde. Știu, Ermit, cuvintele tale m-au creat cu fiecare moleculă. Sunet cu sunet, silabă cu silabă, vorbă cu vorbă. Și sunt convinsă că atunci când ai văzut că nu am suflet, te-ai oprit puțin, doar atât cât să îi arăți Creatorului Universului că iubirea ta este atât de puternică încât justifică existența mea. Și-atunci, privind
SMERENIE POETULUI! de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368907_a_370236]
-
Acasă > Stihuri > Nuanțe > CALATORESTE-MI TRUPUL PE SILABE Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1949 din 02 mai 2016 Toate Articolele Autorului și fă că ziua mea să se prefacă în petale de salcâm e departe ulița copilăriei dar e aproape plajă soritelor vai acolo plânge
CALATORESTE-MI TRUPUL PE SILABE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369048_a_370377]
-
se prefac în primăvara și-n de casă de la țară tot vară mai vino seară la portița de cu dor să ne cântam și consonantic în pridvor ce dimineți cu alfabet zărim călătorim călătorim Referință Bibliografica: CALATORESTE-MI TRUPUL PE SILABE / Florica Ranta Cândea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1949, Anul VI, 02 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CALATORESTE-MI TRUPUL PE SILABE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369048_a_370377]
-
trecut demult prin fereastra ochiului tău o caligramă subită m-a țintit în vântulrăzleț- Hai că e mai bine să fugim printre stânci din depărtări celești să nu ne poticnim în vara iernii noastre verbul discretei noastre glastre conjugă mute silabe apoi se mută într-o livadă de gutui Referință Bibliografică: CALIGRAME-N STENOGRAME 5 / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2120, Anul VI, 20 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate
CALIGRAME-N STENOGRAME 5 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369062_a_370391]
-
este un exemplu de poem în care, pentru autor, modernismul sec, decopertat de petalele florilor de câmp, nu s-a inventat încă. Natura în consonanță cu omul-de-asflat face miracolul și poetul știe cum să își aleagă matricea în care aruncă silabele din care va răsări, mai apoi, poezia . Avem în fața noastră un poet cu har, un poet care nu se azvârle în mijlocul cuvintelor ca într-o coridă. Ne le subjugă, nu le pleznește și nu obosește reluând, repetând o idee, de
CRONICA, LA PICATURA DE INFINIT, AUTOR IOAN BARB de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370863_a_372192]
-
carte. NU doar poemul pe de-a-ntregul prinde consistență cu fiecare rând scris, Ioan Barb are amprenta sa proprie de exprimare. Tehnologia de ultimă generație intervine și în angoasa poetică, pune unghia în gâtul din care ies cuvinte și aici, silabele poetice dor. Si ... poemul, aici, este de o altă nuanță, - pe-bucăți și cu rașpelul nervozității ideii în sine se simte cum se rupe versul. Vezi „ Programat să ucid cu mintea mea”(pag.23). Evident, autorul se descurcă printre metafore
CRONICA, LA PICATURA DE INFINIT, AUTOR IOAN BARB de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370863_a_372192]
-
acela frumosu' cu ce-o fost, cu ce ... ai fost! Tu ești numai' o rostogolire din ,,roata” trenului ăstuia, care taman pentru femei ca noi o fost conceput ... Zise și nu pentru sine, oacheșa corpolentă, apăsând din două în două silabe și crișcând din măsele ca și cum ar fi fost bărbat în putere și nu o biată femeie. De la locul ei, cu obrazul ascuns în spatele celor cinci degete frumoase și fără inele, cea mai vestită dansatoare a Secolului XX se trezi chicotind
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
urmă, respirație în respirație, gură în gură. Și în pofte era noaptea aceea nebună, nesătulă ca femela gestantă. Sorbea, lingea respirația condensată pe geamul sub care, pe plăcuța cât o așchie de fildeș vechi, cineva ... cândva ... scrijelise cuvântul ,,..sporgenssis”. Acum, silabele acelea nu mai avea nici o semnificație. Dacia se dovedi a fi curajoasă, în timp ce, Chiva țipă de trei ori, ca bufnița speriată, și dispăru, fusese poate extrasă prin vrajă. Pe locul ei, pe lavița încă încercănată de presiunea cărnurilor osânzoase, o
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
ales arhetipul străromân se aseamănă în chip izbitor, uneori este aproape identică formelor primare indo-europene“. Referitor la cuvintele autohtone putem stabili mai multe categorii: I. interjecții și onomatopee: au, vai, cucu etc. II. cuvinte din graiul copiilor, de fapt o silabă repetată: mama, tata, nene, țața, caca, pipi etc. III. termeni comuni indo-europeni, probabil 5-10% din lexicul fundamental al limbii, de ex: a da, a ședea, a sta, a învârti, a muri, cu derivatele moarte, mort, a omorî, a vedea, deal
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
tag/tagh ”mountain” în limbile shor, uygur (turcice) +ilo, ridicarea, înălțarea, muntele, înălțimea cf. taga ”soare” în adyghe, Caucaz. Se înțelege că ram e în relație cu ra ”astru diurn” în egipt., maori, rapanui (Oc.Pacific) , dar și cu ultima silaba din sura ”luminatorul zilei’ în sanscrita. Un fel de piramida cu trepte în Mesopotamia era zigurat, unde putem presupune slavul gora ”munte”+ț , suf. de feminin; există și o variantă zikurat/zikkurat cf. vorba kur ”mountain” la sumerieni cu g
PIRAMIDĂ . MICROETIMOLOGIE. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369926_a_371255]
-
explicație și anume din Shivini „soare“ în Urartu (Caucaz), ši „soare“ ce se pronunță identic cu rom. și în jaltepec (Mexic), Shamash cu pron. Šamaš asiro-babilonian, varianta šumuš > šu > šy, cum se pronunță popular șî; magh. és poate fi ultima silabă din šemeš ebraic ori šepeš. Soarele ne însoțește, el e prieten, soț, tovarăș. De aici și prep. cu < cum (lat.) < kam, kom, kum „soare“ în v. indiană. P.S. Urmăriți comentariile de mai jos. Referință Bibliografică: ORIGINEA UNOR PREPOZIȚII / Ion Cârstoiu
ORIGINEA UNOR PREPOZIŢII de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369925_a_371254]
-
și uimirea specifice sentimentului. Marian Malciu a ales, aici, să folosească tehnica sonetului alexandrin (de concepție franceză), care recomandă compoziția din 14 versuri împărțite în patru strofe: două catrene și două terține, fiecărui vers aparținându-i un număr de 12 silabe. Catrenele sunt concepute după schema abba/ abba (rimă îmbrățișată), iar terținele după schema aleasă de către domnia sa: cdd/dcc. În primul catren, printr-o feerică imagine, ce ne trimite cu gândul la pastel, descoperim o reușită comparație a celor doi protagoniști
DESPRE FARMECUL SONETULUI de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369964_a_371293]