19,447 matches
-
localități bănățene. Dar să luăm seama - această șosea nu e un drum oarecare, lăturalnic, ci una din principalele artere care leagă țara noastră de Occident! (Vai, de fapt, nu o leagă, ci o separă, fatal!) Evident, orice logică de bun simț spune că un asemenea drum ar trebui să fie de urgență închis și reparat. Dar la noi lucrurile au derularea lor, care nu ascultă neapărat de rațiune. Și astfel șirurile de mașini continuă să se strecoare în delăsare și nervos
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
Varga-Santai), nu-i evită pe cei dificili, la propriu (Marin Mincu, Cristian Bădiliță), execută câteva reverențe la adresa unor autori din dulcele târg al Ieșilor (Mihai Ursachi, Elvira Sorohan) și are, pe tot parcursul volumului, respirația calmă a criticului echilibrat. Bunul simț, în diferitele sale accepțiuni, îl caracterizează. Fără excese, obiectiv și exprimându-și într-o manieră nesofisticată punctele de vedere avansate și argumentate, Bogdan Crețu se impune ca o voce credibilă. Or, credibilitatea cronicarului literar este condiția cea mai importantă a
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
propriile amintiri, cu ziua, cu noaptea, cu greierii, cu luna. Aici este un oraș în care poți să te rătăcești și să te regăsești altfel, modificat emoțional, mereu liber, însă, deschis, tolerant și, în același timp, simțind cum îți supui simțul critic unui exercițiu rafinat. Dincolo de Curtea Papilor, fabuloasă și mereu răvășitoare, centrul absolut al festivalului, spațiile de joc au povestea lor, a relației cu regizorul care le-a descoperit, care le-a introdus în circuit, sînt purtătoarele replicilor și gesturilor
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
Se uită adesea faptul că o astfel de percepție a indivizilor a fost determinată de către una dintre ideologiile moderne ce și-a reușit împlinirea, daca este să o judecăm prin exigenta lui Gramsci, adică a ajuns la stadiul de "bun simț". Dacă în problema pieței libere, a redistribuirii avuției, a libertăților indivizilor sau a limitelor statului de drept există dispute între adepții diferitelor ideologii, în ceea ce privește relația individului cu națiunea lucrurile nu au mai fost puse la îndoială, cel puțin până la jumatatea
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
mitocănia, imbecilitatea sadea, lăudăroșenia scabroasă, ura scuipată printre dinți, prostul gust și reaua-credință alcătuiesc un imperiu ce concurează cu șanse reale cu imbecilitățile ideologico-religioase în numele cărora ucid Bin Laden și Zarkawi. Unde ni s-a evaporat rațiunea? Când am pierdut simțul măsurii? De ce, nouă din zece dintre noi, ne lăsăm seduși de jalnicele destrăbălări ale unor minți găunoase? La începuturi, Bin Laden și Zarkawi erau niște simpli pioni ce jucau în scenarii scrise de alții. A fost nevoie de triumful nebuniei
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
acoperi întregul câmp al evenimentelor politice, fără a cădea, la început, în susținerea uneia sau alteia dintre cauze. A doua reacție este cea de implicare directă, atât din punct de vedere emoțional, cât și doctrinar" (p. 128). Poziție de bun simț, s-ar putea spune până aici. Dar constatarea care urmează este cu adevărat interesantă: "Dacă în anii '20 precumpănește primul gen de Ťrăspunsť la provocările realității politice, după 1930, are loc o departajare clară a profilului politic a majorității publicațiilor
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
pun în cumpănă inspirația și formele ei de manifestare. În aparență, un echilibru, în realitate, Virgil Dumitrescu fuge de sub modele - clasice și moderne și într-un caz și în celălalt. Devierea începe de la volumul din 1988. Creditul acordat cunoașterii prin simțuri, ochiul deținând primatul (83%, după J.A.Comenius), nu i se arătă îndeajuns pentru ceea ce ar vrea să exprime autorul. Și atunci, începe interogarea acelui psyché, pe care nici explicațiile triadei freudiene nu-l suplinesc. Numai cazna cuvân tului, cum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
aceea - tulburare nevindecabila! Dezastrul pe care și l-a înfăptuit pictorul, început se pare după o ceartă cu Gauguin, i-a impus numele în toate mediile artistice și lumești, care, iată, găsește în Virgil Dumi trescu un poet cultivat, cu simțul rafinat al culorii și al cuvântului. De aceea, spuneam că poemul de gardă este un... relevant pro-domo. Iar cele Șapte schițe la „Autoportret cu urechea tăiată” se constituie în depoziții de antologie, prin alternanta limbajului poetic la marginea și pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Care iubire există fără cerul sentimentelor brăzdat de nopțile înstelate ale farmecului? 1054. Dacă ai fi infinitul aș stă până l-aș cuprinde pentru tine. 1055. Rămâi cumva cu viața ta la nesfârșit? 1056. Singurătatea este o limită a bunul simț lăsat de Dumnezeu. 1057. Morală este ceea ce nu trebuie să faci din ceea ce își dorește majoritatea. 1058. Oprește timpul și simte-i clipă fiindcă doar în ea trăiești. 1059. Între nume și renume stă Iluzia Vieții. 1060. Cine stie care biserică este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
observată. Se îmbracă țipător, în condițiile în care trebuie să se ducă la o adunare, în care abundă ținutele sobre. Gesticulează agresiv în anturajul celor cu o conduită exemplara. Își dezvăluie intimitățile într-un mediu care impune discreție și bun simț. Este ahtiata după scandal, ignorând toleranță. țoapa este un complex de atitudini fără opreliști. Merge în autoturisme luxoase, uitând de căruță cu sau fără coviltir. În cotidianul Jurnalul Național, din 18 septembrie 2006, Carmen Dragomir a avut un dialog relevant
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
caiet de notații, intitulat „Jurnalul de la Lăpușna” (ed. Nico, 2010), ilustrând modul ei de a vedea lumea, de a participa la viață micului grup de acolo și, în fond, de a rămâne în priză, conectată la scrisul zilnic, exersându-și simțul de observație și cel de imaginație. Sunt pagini de participare febrila la viață taberei, pagini care schițează siluete, adâncesc linii de portret și trăiesc la modul direct întâmplările zilei. Pentru întâlnirea de la Teaca, Ion Vădan i-a scos Melaniei Cuc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
adesea menirea criticii de a oferi o consolare prin susținerea valorilor într-un peisaj al zădărniciei universale. O spune în 1911, în articolul Publicând o carte nouă... O operă e o realizare trecătoare, o aspirație la veșnicie, aspirație izvorâtă din "simțul aproape tragic al nestatorniciei lucrurilor, al scurgerii universale, al devenirei". O filosofie mai complexă a creației găsim mai bine formulată tot în Memorii, unde cugetarea merge mai departe de la proclamarea imperativului de independență a criticului și punând în ecuația generală
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
aproape anonimă, fără fițe de artist, neascunzîndu-și propria uimire. O anume prolixitate a lui, reproșată de unii critici, venea, de fapt, din generozitate nu din egocentrism. Scriitorul restituia lumea oamenilor, era un intermediar de o curiozitate extremă, dotat cu fin simț de observație și, mai ales, cu plăcere și talent al spunerii. Sorin Stoica putea povesti orice - într-un text din volumul colectiv Povestiri mici și mijlocii "povestește" un fes -, era un one man show-writing. Cred că Sorin Stoica s-a
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
spunea că astăzi, revoltații, snobii, dezabuzații, "nonconformiștii", abia ei sînt trend: "Unii protestează, se protejează fiind abjecți, io aș protesta printr-o utopie." Sorin Stoica avea curajul patetismului, o ironie înțelegătoare și o anume voluptate a perplexității, deținea rarul bun simț al moderației, era generos și curios, îi plăcea să admire și să se mire, găsea în literatură o mare responsabilitate, iar miza scrisului său nu era nicidecum gloria. La 27 de ani, pot spune că Sorin Stoica avea înțelepciune, iar
Cel mai viu dintre scriitori by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10570_a_11895]
-
a americanului Morton Feldman, fu lovită de inerta ghioagă a indiferenței. Unde și ce este provincia? Nu este oare pretutindeni? Provincia este un sentiment: acela al neputinței de a recunoaște valori. Această neputință se manifestă fie prin infatuare, fie prin simțul inferiorității, fie prin acreală. Provincia este tocmai căutătura în jur pentru a vedea ce e voie și ce nu e voie să aplauzi." Îmi amintesc că tata nu punea prea mare preț pe artistul de bun-gust, care, fie din lipsă
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]
-
dacă ele fac parte din arsenalul doctrinar al stîngii sau al dreptei. Aceasta a fost mica lecție a lui Adam Michnik despre realitatea politică postcomunistă. O lecție valabilă de la Atlantic la Urali, aparținînd unui înțelept conștient de faptul că bunul simț practic poate oferi soluții rezonabile acolo unde tradiția ideologică produce blocaje de comunicare sau conflicte. Elogiul moderației, de Aurelian Crăiuțu, este o carte care demonstrează virtuțile abordării politice din această perspectivă a terțului inclus. Conceptul central al studiului elaborat de
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
capodopera florentinului fără ochelarii de cal ai ideilor preconcepute. Păcat, pentru că multe dintre sfaturile lui Machiavelli ar putea fi de mare folos politicienilor de azi. Concluzionează Aurelian Crăiuțu la capătul micii sale incursiuni în învățăturile Principelui: "... în viziunea lui Machiavelli simțul politic (și cel practic) implică, înainte de toate, prudență, înțelegere (a esențialului), intuiție și flexibilitate, împreună cu un bun discernămînt și un acut simț al oportunității, ce combină atenția trează, clarvăzătoare a vulpii cu forța impunătoare și constrîngătoare a leului" (p. 45
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
politicienilor de azi. Concluzionează Aurelian Crăiuțu la capătul micii sale incursiuni în învățăturile Principelui: "... în viziunea lui Machiavelli simțul politic (și cel practic) implică, înainte de toate, prudență, înțelegere (a esențialului), intuiție și flexibilitate, împreună cu un bun discernămînt și un acut simț al oportunității, ce combină atenția trează, clarvăzătoare a vulpii cu forța impunătoare și constrîngătoare a leului" (p. 45). Cel puțin la fel de actuale sînt și unele dintre reflecțiile lui Baltasar Graián. Într-o vreme în care de la tribuna Parlamentului și în
Fascinația terțului inclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10569_a_11894]
-
nu atît din lipsa unor cunoștințe pe măsură, ci dintr-o inapetență constituțională față de lumea calculului matematic. Ceva s-a atrofiat iremediabil în ființa și fibra noastră, iar atrofia o resimțim la fel ca atunci cînd, pierzînd de tot un simț, o dată cu el dispare și felia de existență pe care o percepeai cu ajutorul lui. Pentru majoritatea dintre noi, matematica seamănă cu celălalt tărîm, tărîmul de dincolo, un tărîm inaccesibil ce îți dă fiori prin neputința de a-i intui rosturile, un
Metafora matematică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10579_a_11904]
-
au spoliat obîrșii Chemarea era fugară pe coame înverșunate Zbor fără văzduh - fusese ferecat cînd dorințele treceau în baloane de săpun Fiecare fir de nisip din Bisericile Creștine pictate și cioplite în stîncă la Goreme se mișca în alt sens Simțurile au fost hărăzite pentru a înregistra dezacorduri provocate cu disperarea florii de tei Cerul era mai aproape decît firimitura Abureau în nenoroc ca-n mătăsuri de sfîrșit și început Iubirea pe care o doriseră o viață zăcea în miezul omătului
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
ai fi făcut, tu Mnir? Te-ai fi explicat? - M'aș fi sinucis, răspunse Mnir. (...) Și cum să te explici? Să afirmi că ai mîncat prea mult, că suferi de lăbărțarea sfincterului, să filosofezi denunțînd iresponsabilitatea și lipsa de bun simț a intestinului gros? Să spui "Domnișoară, m'am născut cu o muzică undeva și fără să vreau eu cîntă?" Chiar așa... Aici, în Kuty, unde, vedeți bine, nu lipsește umorul de situație (de obicei, stînjenitoare), străinul este ales rege. Și-
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
și cultură politică, dar, până la urmă, lipsa de educație a început să se vadă. Emil Constantinescu nu avea cultură și talent, doar educația politică nefiindu-i de ajuns. Traian Băsescu nu are cultură politică și ne conduce cum poate, cu simțul nativ și autoeducația de pe vapor. Petre Roman, veșnic rotitor în jurul cașcavalului puterii, nu are talent și educație politică, Teodor Stolojan nu are vocație de conducător, Corneliu Vadim Tudor nu are talent și educație politică. Nicolae Ceaușescu și Gigi Becali fac
Putem fi conduși de Gigi Becali? by Victor Martin () [Corola-journal/Journalistic/10589_a_11914]
-
Piccolo Teatro din Milano. M-au trecut fiorii. Ion Marin. Un tip fantastic pe care l-am ascultat dirijînd și pe care nu l-am cunoscut niciodată, un tip cu o filosofie specială, cu o nebunie în mîini și în simțuri, cu o vulnerabilitate ce-l face și mai puternic, și mai fragil. Un spirit pe care, într-o noapte, mi s-a părut că-l știu. Ion Marin, tocmai în zilele și în nopțile acelea se întorcea la Milano ca să
Pe drumul lui Strehler by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10627_a_11952]
-
existentă fără doar și poate în mediul academic. Sinapșiștii uimesc prin noutatea asociațiilor și uneori sunt luați în serios, pînă cînd raționamentul cercetării lor se vădește tras de păr. Reiese clar din rîndurile de mai sus că sunt adepta unui simț al măsurii în domeniul conexiunilor bazate pe simboluri. Ba chiar, pe vremea cînd studiam instituționalizat, priveam cu condescendență sinapșiștii (nu mi-a trecut încă). Mi-a trecut uneori prin cap faptul că o făceam și dintr-o oarecare inhibiție. Pe
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]
-
pe simboluri. Ba chiar, pe vremea cînd studiam instituționalizat, priveam cu condescendență sinapșiștii (nu mi-a trecut încă). Mi-a trecut uneori prin cap faptul că o făceam și dintr-o oarecare inhibiție. Pe de altă parte, și descoperirea unui simț al măsurii, găsirea unei ocale potrivite implică și ele un anume risc. O problemă pe care nu mi-am pus-o pe atunci este ce poate face acest semidoctism odată eliberat în spațiul ficțiunii. Firește, mă refer la Dan Brown
Nimic de decodat by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10606_a_11931]