2,439 matches
-
De unde i-o fi luat? A insistat ea. - Cred că s-a jucat ieri cu cățelușa secretarei mele: Asta e! I-a clipit vesel din ochi Președintele, deschizând încet ușa limuzinei. Un aer proaspăt dar cu o esență specială aparte simțită numai de el, l-a lovit brusc peste nări, pe Ziky! Cățelul, a rămas o clipă pe loc dezorientat, privind în toate direcțiile apoi dintr-o dată, a luat-o la fugă, direct spre malul râului Potomac! Agenții au rămas nemișcați
CĂŢELUL PREŞEDINTELUI (NUVELĂ) de IOAN CÂRJĂ în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373185_a_374514]
-
conta, oricum timpul este ireversibil, însă doar pentru ființe, căci în rest, aceeași "muzică"a zilei, același răsărit, și apus... Iar dacă răsăritul îmi mai trezește uneori cheful de viață, și răsăritul mai lasă ca și speranța să-și facă simțită prezența prin jurul meu, începutul zilei mă prinde foarte preocupată de problema supraviețuirii, apoi vine cea mai anostă perioadă a zilei, cea dintre ora patru și șase-șapte. Nu am înțeles niciodată de ce acest interval de timp îmi dă o anxietate de
AMINTIRI ŞI GÂNDURI, DESPRE CEI DE DINCOLO DE NOI. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376129_a_377458]
-
românesc în Ardeal și Țara Ungurească (în două volume) și Scrisori și inscripții ardelene și maramureșene („tot în două volume). În același an aveau să se organizeze de către „Liga Culturală” și câteva acțiuni politico-naționale în cadrul cărora se face din nou simțită personalitatea militantului patriot. Astfel, el se manifestă ca un neobosit apărător și propagator al rolului limbii naționale în viața poporului nostru, în formarea și dezvoltarea conștiinței unității naționale, cerând cu fermitate ca teatrele românești să renunțe la tendințele lor cosmopolite
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
de lungă și epuizanta. Primul a sosit masculul, mai puternic, cu mușchii mai vânjoși, care a zburat cu pieptul plin de bucurie sub instinctul semănat de Dumnezeu de a se orienta pe meridiane electromagnetice doar de păsările călătoare știute și simțite, grație acelui program ancestral primordial. La sosire, în loc de vesel croncănit triumfator- când a văzut stâlpul gol - ce credeți că a făcut? S-a așezat din cale afară de trist, resemnat, ploștit, parcă l-a pălit cineva cu un băț peste aripi
CUIBUL BERZELOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379666_a_380995]
-
totul înainte de a ne nașteOmul zice:- Nu știu să aleg!... XXXII. COLȚ DE RĂI, de Maria Teodorescu Băhnăreanu , publicat în Ediția nr. 1357 din 18 septembrie 2014. M-am așezat subtil într-un colț de răi Să nu-mi fac simțită prezența Poate doar reverența Inspirând profund credință Gustându-i sățios esență M-am așezat cu palmele atinse de el Cu tot corpul tremurând Cu un suflu lent, profund Rugăciuni alese murmurând Mi-am întins ochii mari Înlăcrimați și uimiți de
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
am închis cu pleoapele tremurânde În versuri și simțiri plăpânde Izbucnind eliberare, mulțumire, dăruire Spre un unic Dumnezeu, ce expiră încântare Văzând lumea în mișcare! Citește mai mult M-am așezat subtil într-un colț de raiSă nu-mi fac simțită prezențaPoate doar reverențaInspirând profund credințaGustându-i sățios esențaM-am așezat cu palmele atinse de elCu tot corpul tremurândCu un suflu lent, profund Rugăciuni alese murmurândMi-am întins ochii mariînlăcrimați și uimiți de fericireCătre un răi la începutMișcat mereu de devenireși
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
anii tineri, ''plopii-s fără soț'' și-acum '' Și de câte ori'', Emine, noaptea te-a uitat pe drum! Ai prins luna-n palma dreaptă și Luceafărul n-a vrut Niciun mâine să mai vină peste azi.Și te-a durut Când simțit-ai ''floare-albastră'' că s-a dus de lângă tine. Epigonii, împărații ți-au furat fără rușine Ce-ți era mai drag pe-atuncea, și aștepți și-acum un dor De corola cea albastră, de parfumul florilor... Știm, că ne privești de
ÎŢI PLÂNGEM VERSUL ŞI ACUM de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374802_a_376131]
-
și împăciuitoare, explodam într-o implozie afectivă a regăsirii Eu-lui, apoi a Sinelui prin notele dumneavoastră ... Ori, dacă nu era suficientă această copleșire, deși muzica se manifestă ca un tot de cuprindere a vieții și a emoției vibratile despre ea, simțită totodată prin empatia cu ființa compozitorului, după, sau în același timp, apar constatările unor dinstincții impresionante..!! Dar, cum departe de mine lauda oarbă și cum nu-mi doresc să vă fac rău cu vreo îndoială de gen, voi trece direct
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
cronologia Universului, a cărei fântână nesecată a clipelor stă neclintită, în centru-i măreț, asemeni unui tron sfânt, impunător, așteptând în tăcere absolută ca, ființele muritoare, în pașii lor spre nemurirea eternului, să se umple de seninul acesteia, cu bucuria simțită, ca o divină fericire, a unei sărbătoriri supreme, cea a existenței desăvârșite prin albastrul purității celești, ce inundă viața în sine.... ~ Cristina P. Korys ~ Referință Bibliografică: Seninul clipelor existenței / Cristina P. Korys : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2192, Anul
SENINUL CLIPELOR EXISTENŢEI de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379260_a_380589]
-
acorduri minulesciene ca în versurile poeziei Întâlnire neașteptată ce amintește de Romanța tinereții, subiectele fiind similare. Aceleași nuanțe le regăsim și în poezia Cu-un tren nostalgic ... ai plecat tinerețe în care regretul și frământarea lăuntrică a poetei se fac simțite. Aflându-se, așadar, în apropierea toamnei, de „amurgul răsfrânt pe fruntea-i ca de ceară”, poeta mai cere o clipă de a mai participa la „carnavalul cetății” prin cuvintele ei, prin poezia ei, ca o ultimă închinăciune, ca „zeiță a
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
-
mireasă,/ Iar sub cerul plin de stele/ Dorm și gândurile mele!”. Dar când ” O lacrimă dintr-un ocean / Își cântă dorul pe o strună,” sub amenințarea unui ”nor” tomnatec , al vântului ce ”răbufnește”, stările devin schimbătoare și tristețea își face simțită prezența, într-un decor unde formele și culorile se aliniază stărilor interioare. Un nuc șade singuratic / Și scrutează zările / Trist, tăcut și fantomatic / Unduindu-și rănile.” ( Tristeți de toamnă). Conștiința este asediată, adesea, de tumultul întregiii vieți, încercând, în momentele
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
năvalnic, ”plângându-și toate amintirile”. Sentimentul curgerii timpului, efemerul lucrurilor ”umbre de pași duc spre țintirim”, ”stau înșirate casele pustii”, îi induc poetului stări de insecuritate și suferință, și ”sub gene, lacrimi peregrine” care ” ascund noian de amintiri” - își fac simțită arsura când ”neliniști urcă spre coline”. Trec anii vieții peste noi,/ Trec ani și peste tine, mamă; / Mi-e dor de iarba din zăvoi,/ Mi-e dor de glasu-ți dulce, mamă.( Trec anii). * Copilăria este adesea evocată, acest tărâm de
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
sufletul. Și în fața acestor tânguiri ” Doar gândul mai stă să asculte / Cum crește în suflet durerea.”... Vatra satului rămâne spațiul dezmărginit în care ” vuiește viața cu tradițiile ei, cu obiceiurile sale, cu datinile ei sacre.” Viața la țară este intens simțită, este întoarcerea veșnică pe care ți-o dorești, este locul unde afli odihna mulțumirii depline și permanente. Simte poetul Titi Nechita că satul este ”suportul eternității”?. Și iată ce se spune despre poezia lui Blaga ( un scurt fragment): ” atrăgându-și
RECENZIE. CĂLĂTOR PRIN ANOTIMPURI”, AUTOR TITI NECHITA. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379236_a_380565]
-
oferă acest moto: ”alaltăieri eram precum păsările sălbatice / azi fir de păpădie / mâine alt soi de desfrunzire / mă așteaptă-n prag”. În ”zgomotul de iarmaroc” al vieții , uneori sufocant, alteori, parcă ”se simte mirosul de pușcă ars” / natura își face simțită prezența: ”semințele germinate străpungeau carnea maturată de ploi / simțise rădăcinile fragede hrănindu-se din atâtea adevăruri / iar deasupra înverzea o grădină / se întreba când va ajunge să pipăie frunzele proaspete /răsfirate pe crengi întortocheate ajunse la ceruri / fiindcă jos cocleau
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
conturează imaginea unui poet profund, adesea ”neînțeles și singur/ pribeag într-o lume / naufragiată pe țărmuri ostile”, care simte efervescența lucrurilor, luând parte la neliniștile naturii aflate în expansiune. Și doar ”arzând” impulsurile lirice pot antrena sensibilitatea și pot face simțită armonia interioară a rostirii poetice. De unde vine lumina?„Poezia este o naștere, e o fugă iluminată din formele primordiale”. Și spiritul elevat preia această lumină și o transformă în cuvânt încărcat de simboluri, de emoție estetică. ”Știi doar că lumina
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
să facem caz atunci când ni se cere a ne dovedi patriotismul, că ea este crez, simțire, convingere, trăire, dăruire, toate venind din sfânta moștenirea lăsată de străbuni urmașilor de urmași până la el. Această poezie este adevărată, pornită dinăuntrul ființei sale, simțită, este crez și durere, neputință uneori, dar și speranță. Ea convinge, îmbărbătează, dă curaj, așa cum numai marea poezie poate să o facă. Când scrie despre natură, pastelurile sale sunt picturi cu tonuri abia simțite, întrepătrunse, dar și cu tușe groase
ALE TALE VERSURI TOATE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374192_a_375521]
-
este adevărată, pornită dinăuntrul ființei sale, simțită, este crez și durere, neputință uneori, dar și speranță. Ea convinge, îmbărbătează, dă curaj, așa cum numai marea poezie poate să o facă. Când scrie despre natură, pastelurile sale sunt picturi cu tonuri abia simțite, întrepătrunse, dar și cu tușe groase, accentuate, care scot în evidență, prin meșteșugite cuvinte, atâtea noi înțelesuri, atâtea stări sufletești care se contopesc cu tabloul dându-i valoare, aură, dăinuire, substanță. Aici, în aceste poezii întrezărim sufletul poetului cel cuprins
ALE TALE VERSURI TOATE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374192_a_375521]
-
căutare a Adevărului ultim: Dumnezeu. "Filozoful" nu era decît "iubitorul de înțelepciune" veșnică și rolul său pe plan social nu se deosebea deloc de cel al "profetului" și al "poetului inspirat". Deci, misiunea lui trebuia să se facă mult mai simțită și mai apreciată și să fie urmată de popor; nu ca aceea a diferitelor "sisteme" filozofice din timpurile moderne. Pe de altă parte, apartenența poporului indian antic, nu numai a poporului grec și a celui roman antic, la aceeași familie
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
deci, imparțial, singurele date culturale de unde putem ajunge la o concluzie dreaptă. Nu vrem să negăm Romantismului o dorință pentru ceea ce este religios, o religiozitate a sa, ci cu totul altceva: poate că o atare religiozitate nu a fost niciodată simțită sau trăită ca în Romantism. Referitor la acest subiect intenționăm să reproducem, atribuindu-ni-le și nouă, considerațiile făcute de filozoful italian Michele Federico Sciacca, vorbind de idealismul modern, care este un element specific Romantismului: "Este foarte bine știut cît
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
două războaie a produs cele mai puternice și, adesea, cele mai fantastice arhitecturi ale sensului. "Teroarea istoriei", după expresia lui Mircea Eliade, este obsesia majoră și, indiferent de gradul de sinceritate al opțiunilor democratice și liberale, această teroare se face simțită. O mare parte a tinerei generații interbelice căuta inauguralul în revoluție. Rusificată, militarizată, această revoluție i-a fost impusă prin victoria sovietică și ocupația din 1944. ÎNTRE ÎNDOIALĂ ȘI CONVINGERE Un semn de întrebare apasă asupra secolului al XX-lea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu-și îngroapă cadavrele, care nu-și mătură gunoaiele". Casele din chirpici, colibele stînd să se năruiască; locuitorii lor: țigani, evrei, vagabonzi. Impresia de provizoriu, de trecere a timpului care se repetă fără a însemna că e istorie, se face simțită. În schimb, în centrul orașului, o stradă Calea Victoriei afirmă pretenția de eleganță, cu circulația sa intensă și cu însemnele unei lumi pestrițe care frecventează de la cafenele vieneze, la care cîntă tarafuri de țigani, la patiseriile turcești și buticurile lui Niculescu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
bruște. Anizotropia atmosferei se manifestă în mod pronunțat numai la scări cel puțin comparabile cu înălțimea de scară decadică. La scări mult mai mici, de exemplu de ordinul a 1 m, aplatizarea atmosferei datorată gravitației și compresibilității nu se face „simțită”, iar perturbațiile sunt mult mai izotrope. Scările de acest tip prezintă o importanță deosebită pentru stratul limită, foarte turbulent, în care se manifestă o multitudine de turbioane, cu dimensiuni acoperind scările cuprinse între aproximativ 500 m și 5 mm. Și
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
ar da țării în privirea politicei esterioare. Relațiile dintre puteri, în aparență adeseori atât de clare și liniștite, ascund în ele rivalități pe cari nu sânt în poziție a le cunoaște decât numai persoanele oficiale, asupra cărora ele se fac simțite și apreciabile; pe de altă parte în o tensiune aparentă se ascund tot atât de des încercări de reconciliare și de alianță, încît înclinări prea pronunțate și în această privire ne-ar face să fim luați cam ușor de acele curente cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
căldurilor, degajă miasme deletere, aducând cea mai mare vătămare salubrității publice. De multe ori, în fața unei asemenea stări de lucruri pernicioasă sănătății, s-au ivit proiecte pentru canalizarea cursului acelor ape; însă, din cauza lipsei de mijloace, o necesitate atât de simțită nu s-a putut satisface pîn-acuma. Prin articolul 3 dară al legii ce am onoare a o supune d-voastre se determinează ca, cu dobânda dotațiunii Iașului mai înainte de toate să se canalizeze acele două râuri prin adâncimea malurilor în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din Iași, chiar în industriile cele mai infime, din cauza lipsei totale de unelte în raport cu progresul modern, sânt străini, și micii industriași români tind a dispărea din zi în zi cu un pas înspăimîntător. Această necesitate a fost atât de mult simțită, încît, în multe rânduri, societăți private și municipalitatea din Iași s-au îngrijit de ea și s-a încercat a stabili mici școale de meserie, cari, deși înzestrate cu mijloace foarte restrânse, au produs rezultate destul de satisfăcătoare. Comitetul delegaților dară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]