830 matches
-
sunt date de acele constructe ideatice, subtile și permanente, numite mentalități sociale. Ele nu dispar niciodată. Se camuflează în zonele cele mai obscure ale inconștientului (individual și colectiv), izbucnind surprinzător pentru a ne evidenția singularitatea și specificul în raport cu ceilalți. Această singularitate a mea ca român, de exemplu, mi-o relevă chestionarea tăcută și meditativă a propriului Sine, fie analiza minuțioasă a mărcilor identitare specifice comunității din care prin naștere fac parte. Mai există o altă cale onorabilă de a-mi defini
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
pe străzile Budapestei. Nagy generalizează aici dincolo de limitele acceptabilității științifice. Focarele revoluționare mai sus menționate au apărut și s-au dezvoltat în circumstanțe diferite și sub acțiunea unor factori similari, dar nu identici. Particularitățile fiecărui dintre aceste cazuri îi reflectă singularitatea. Sursele "catastrofei din Ungaria" rezidă, pe lângă factorul sovietic, cel puțin în aceeași măsură în deciziile sau absența deciziilor de la nivelul conducerii PMM în acele momente critice, așa cum voi încerca să argumentez în continuare. Chiar Nagy recunoaște că, "În ultima clipă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Czechoslovak reform movement. Communism in crisis, 1962- 1968 London, Cambridge University Press. Golan, Galia (1973), Reform rule in Czechoslovakia. The Dubcek era, 1968-1969, London, New York, Cambridge University Press. González-Aldea, Patricia (2008), Helsinki 1975. Începutul sfârșitului. Degradarea regimului din România și singularitatea lui în blocul de Est, 1975-1990, București, Editura Curtea Veche. Gorbachev, Mikhail (2000), On my country and the world, New York, Columbia University Press. Gotovich, José; Delwit, Pascal; De Waele, Jean-Michel (2003), Europa comuniștilor, Iași, Editura Institutul European. Gould, Harry (1998
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cosýd)) unde: SQR este rădăcina pătrată Valorile necesare d și a pot fi calculate prin implementarea software a formulei: arccos(x) = 90 - arctg (x/(1 - xý)) [deg], ABS(x) Într-o implementare software este necesar să se țină cont de singularitățile pentru DELTA y = 0, 180 grade Al doilea pas este de calculare a valorilor prin transformarea noilor coordonate had și vda din parametrii precalculați d și a Antena este acum rotită în poziția ei de bază, adică vom avea x1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
vda Funcția arcsin din ultimele două formule a fost calculată prin implementare software și avem: arcsin(x) = arctg (x/(1 - xý)) ABS(x) Într-o implementare software din cadrul celei de-a doua transformări, este necesar să se țină cont de singularități similare celor descrise mai sus 122 Combinarea diagramelor parțiale de radiație orizontală și verticală într-o diagramă de radiație tridimensională Acest calcul evaluează atenuarea rezultantă a diagramei de radiație tridimensională din următoarele date de intrare: h Code, niu Code, h
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
al Adevărului și, totodată, îndepărtându-l de pericolul pierderii în mulțime, de riscul maculării idealurilor sau de perdanta rostire de verdicte. Oricât de mult s-ar sprijini pe conflict, pe relații agonice, el, teatrul, nu poate subzista în afara acomodării fiecărei singularități cu o alta, în timpul și în miezul creației, în scenă și în afara ei. Ca urmare, dialogul dintre actori și spectatori se anunță ca unul fundamental, fără de care teatrul își pierde funcția de comunicare și face caduc rostul în sine al
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
admirat/ admir la el în continuare această capacitate de a trăi în două planuri, cu elementele specifice ale limbajului în care se exprimă și nu amestecă în mod fraudulos disponibilitățile pe care le are. Apoi îl prețuiesc foarte mult din pricina singularității lui: într-un climat ieșean oarecum inform, Val Gheorghiu a reușit să-și păstreze continuitatea de dicție, dacă pot spune așa, continuitatea mesajului, continuitatea stilistică, și să-și construiască personalitatea neviciat de ce se întîmplă colateral. La vîrsta pe care o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu ar trebui, pe baza experimentelor filosofice evocate mai sus, să încercăm să scoatem ideea preeminenței umanului de sub constrângerile judicative fapt neîmplinit în filosofiile celor numiți pentru a o reformula non-judicativ? Preeminența judicativă a ființării conștiente conduce către singurătatea și singularitatea (ființială) a omului; de aici, poate, chiar dificultatea constituirii sensului de Celălalt și, în urmare, a ființării sale. Sau poate că singurătatea și singularitatea conduc spre această preeminență, cu totul discutabilă, pe măsură ce judicativul își slăbește puterea de a constitui? Deși
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
celor numiți pentru a o reformula non-judicativ? Preeminența judicativă a ființării conștiente conduce către singurătatea și singularitatea (ființială) a omului; de aici, poate, chiar dificultatea constituirii sensului de Celălalt și, în urmare, a ființării sale. Sau poate că singurătatea și singularitatea conduc spre această preeminență, cu totul discutabilă, pe măsură ce judicativul își slăbește puterea de a constitui? Deși problema tocmai formulată își aliniază datele la sensurile directe ale dictaturii judicativului, singurătatea și singularitatea omului nu depind, direct, de preeminența judicativă a ființării
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
urmare, a ființării sale. Sau poate că singurătatea și singularitatea conduc spre această preeminență, cu totul discutabilă, pe măsură ce judicativul își slăbește puterea de a constitui? Deși problema tocmai formulată își aliniază datele la sensurile directe ale dictaturii judicativului, singurătatea și singularitatea omului nu depind, direct, de preeminența judicativă a ființării umane. Cred că unul dintre filosofii care s-au apropiat cel mai mult de o înțelegere a preeminenței umanului în condițiile scoaterii din sens a singurătății și, poate, a singularității, cu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și singularitatea omului nu depind, direct, de preeminența judicativă a ființării umane. Cred că unul dintre filosofii care s-au apropiat cel mai mult de o înțelegere a preeminenței umanului în condițiile scoaterii din sens a singurătății și, poate, a singularității, cu un cuvânt și un gând al lui Blaga, este Max Scheler. E drept, acesta pare a reactiva o doctrină veche de când filosofia, prin ideea sa despre "persoană" ca topos al unității Spiritului cu Viața, acestea două fiind posibile și
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Primul lucru care trebuie Înțeles despre visul american este că a fost Înțeles Încă de la Început ca fiind exclusiv american. Nu s-a intenționat niciodată să fie un vis Împărtășit cu (sau exportat către) restul lumii. Puterea lui stă În singularitatea lui, nu În universalitatea lui. Visul american poate fi urmărit și Împlinit numai În America. Unicitatea visului În contextul american este ceea ce l-a făcut atât de atractiv, iar America - un succes. Exclusivitatea sa este ceea ce Îl face acum să
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cel mai potrivit. Cu ducerea alienatului se vor însărcina oameni sobri, echilibrați și deștepți, spre a preveni orice pericol și pentru a da lămuririle cuvenite despre purtarea suferindului în timpul călătoriei sale. La pornire, autoritatea locală va da însoțitorului instrucțiunile cu privire la singularitatea bolii alienatului și la măsurile ce ar fi de luat în caz de nevoie, interzicându-se cu severitate toate mijloacele de represiune degradatoare. Transportarea alienaților se va face cu cea mai mare cruțare; pe drum însoțitorul va veghea ca alienatul
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de după revoluție. Cartea profesorului Cătălin Zamfir este un serios argument pentru a da un astfel de răspuns, precum: noi ce alegem? Pentru ce ne batem? Pentru cine scriem? Ce direcție de dezvoltare alegem pentru România? Marea problemă a cărții este singularitatea ei. În peisajul ideologic românesc, ea este o apariție excepțională, dar, probabil, lipsită de impact semnificativ, dacă nu reușește să adune În jurul ei o nouă intelectualitate umanistă - producătoare de ideologie. Proiectul științific și academic al cărții nu poate avea succes
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
XVIII, p. 168) 107 „... Există o singură Biserică adevărată, aceea care este cu adevărat veche, în care, potrivit planului lui Dumnezeu, sunt adunați drepții. Pentru că este un singur Dumnezeu și un singur Domn, de aceea se cuvine laudă Bisericii pentru singularitatea ei, fiind o copie a principiului unic. Biserica cea una este moștenitoarea Celui care prin fire este unul; și pe această Biserică se silesc ereziile să o împartă în multe biserici. Spunem, deci, că numai Biserica veche și universală este
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
public diferențele, libertatea individuală, inclusiv în domeniul credinței. José Casanova vorbește, în această privință, despre o de-privatizare a religiilor Marcel Gauchet nuanțează caracterizarea fenomenului, definindu-l ca publicizare a unui privat, unde credința înțelege să-și păstreze libertatea și singularitatea privată, jucînd în același timp un rol public. Așadar, înțelesul social pe care privatizarea religiei îl avea la origine s-a diminuat ori, mai degrabă, s-a tulburat, a devenit confuz prin amestecare cu opusul său. Dar expresia păstrează un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o selectăm cu greu pe cea favorită, lăsînd la o parte cu regret o mulțime de altele, poate la fel de convenabile. Libertatea tîrziu modernă presupune și potențează multiplicitatea luxuriantă, ireductibilă, de unde ai din plin de ales ceea ce convine cît mai bine singularității tale. Societățile vechi nu ignorau deloc, în materie spirituală, diversitatea, inovația, alternativa. Dar acestea fie rămîneau mai mult sau mai puțin marginale în raport cu tradiția comună, fie erau incluse prin adaptare în ea, fie erupeau într-o nouă tradiție, precum creștinismul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dominate de diversitate pe nivelurile lor individuale și din ce în ce mai similare pe nivelurile lor înalte. Pe măsură ce era parcursă ascendent, verticala ființelor nu înregistra o trecere de la varietate la omogenitate. De-a lungul întregii verticale, ființa își păstra diferența proprie, originalitatea, adînca singularitate. Dar, în condiția lor originară, fiecare dintre aceste organisme unice, perfect ajustate în componentele lor, contemplau aceeași înțelepciune divină, aspirau să se contopească cu același Foc, să-și potolească dorul insațiabil după Același transcendent. Ceea ce diminuase sau distrusese condiția universală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se impune și în materie religioasă consumatorul principal. Lui i se adresează în primul rînd religiile, pe el încearcă să-l capteze, el decide ce formulă de credință să aleagă. Principiile pe care insistă astăzi instituțiile religioase privesc individul în singularitatea, nevoile, crizele lui, și mai puțin colectivitățile compacte. Pe de o parte, atenția față de individ e perfect racordabilă la logica transcendentă a religiilor. Asumînd importanța pe care categoria individualului a căpătat-o în modernitate, religiile îi pot sublinia acesteia valoarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
spun democrația!) au trecut de la polul unității către cel al pluralismului. Condiția de cetățean care, în democrația clasică, omogeniza indivizii, dîndu-le demnitatea egală a politicului, a devenit acum soclul pe care se sprijină individul pentru a-și pune în operă singularitatea. De la polul transcendenței politice care domina varietatea socială, acul democrației a trecut, la sfîrșitul secolului XX, către individ, cu mulțimea și demnitatea, amplu recunoscute, ale trăsăturilor lui particulare. Drepturile omului/individului, protejarea minorităților, multiculturalismul formează astăzi temele majore ale democrațiilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se află într-un dialog unic, intim, absolut cu această Privire și că toate persoanele au același tip de raport cu ea, aceeași demnitate, că sînt capabile de aceeași convergență. în modernitatea de tip cusan, nu numai că persoana în singularitatea ei nu e subordonată unei ierarhii sau autorități colective, obiectivate, dar asupra libertății și a demnității ei nu apasă nici o dogmă culpabilizantă, de tipul căderii, nici o catastrofă primordială care să fi fost pricinuită tocmai de libertatea umană. Omul nu trebuie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
contemporani, m-am străduit să argumentez că Occidentul actual nu este un pustiu din care orice verticală a sensului să fi pierit, ci că el oferă un spectacol simbolic în multe privințe prețios, apt să stimuleze discernămîntul spiritual. Prin chiar singularitatea ei de lume secularizată, modernitatea tîrzie poate face semn un semn nou, despovărat de conformism spre teme perene, pe care ca valoare de adevăr. Mai e nevoie oare să amintim că aspectul de autoritate, el însuși confundat cu exercitarea unei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
altă formă de democrație. Vocea inconfundabilă a lui Mihail Sadoveanu anunța, într-un timbru clasic, noua „facere”, după modelul sovietic. Iar intelectualul rafinat care era Mihai Ralea se oferea, deja pregătit, să primească și să disemineze noua învățătură: detașarea de singularitate, integrarea omului în grup (chiar prin conformism), participarea activă și adeziunea spirituală la colectivitate, integrarea voluntară și entuziasmă într-o organizare socialistă - o „servitute intelectuală” ce anunța cedările ulterioare ale unei importante categorii de intelectuali. Analizele celor patru au ca
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
e uitată nici „întărirea familiei, nucleul de bază al societății”, planificându-se creșterea natalității. Ca într-o cascadă, textele, prilejuite de diferite congrese și consfătuiri, reiau concepte și teorii marxiste consacrate, oferind interpretări, accente, precizări care să pună în lumină singularitatea epocii, creativitatea făuritorului. Constantă în această retorică este încrederea în partidul care știe și face și în conducătorul acestuia. Numai el, Partidul și numai el, Conducătorul, cunosc calea cea bună, au secretul drumului inițiatic, dețin formulele magice ale cuceririi fericirii
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
să fie lămurit și înfăptuit prin existența umană. Simbioza dintre viața religioasă și gândirea filosofică apare în India ca un fenomen promovat de două împrejurări fundamentale: omul religios nu se teme de erezie, iar filosoful nu e atins de patima singularității. Această potrivire a creat un climat optim pentru dezvoltarea spiritualității indiene. India secolelor VI-V î. Hr. trecea printr-o perioadă de intense căutări spirituale și intelectuale. Cadrele înguste ale vedismului au fost depășite. Ritualurile și credințele trec în plan secund
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]