5,099 matches
-
care le au pronumele și adjectivele demonstrative în limba vorbită și vom identifica anumite tipare de construcție la care acestea participă. În a doua parte a studiului analizăm comparativ posibilitățile combinatorii ale fiecărei clase de demonstrative pentru a evidenția specificul sintactic al acestora. Folosind metoda statistică, vom înregistra ocurențele pronumelor și ale adjectivelor demonstrative în cinci volume de limbă vorbită actuală: Interacțiunea verbală în limba română actuală (IVLRA), Interacțiunea verbală (IV), Corpus de română vorbită (CORV), Corpus de limba română vorbită
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
apropiere și de depărtare față de cele de diferențiere și de identitate. Acest fapt poate fi pus în legătură și cu posibilitățile și restricțiile combinatorii ale pronumelor analizate 18. 3.1. Pronumele demonstrativ de apropiere, în ipostaza de centru de grup sintactic, poate face parte din următoarele tipuri de structuri: * Pronume + adjectiv: Vreau să vă spun am un sac de mere pe balcon, dar nu de-astea, d-astea obișnuite, nu de iarnă (IVLRA); cântau în englezește cântece de-astea baptiste (IVLRA
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
demonstrativ de identitate este mult mai frecventă decât cea a pronumelui corespunzător. Fără subordonați, pronumele demonstrativ de identitate cu citire referențială poate apărea mai ales în poziții predicative: Cel ce ne-a examinat este același. Ocurențele acestuia în alte poziții sintactice decât cele predicative sunt mai rar întâlnite: Am auzit-o pe aceeași vorbind despre festival I-am zis aceleiași cum trebuie să procedeze. Pronumele demonstrativ de identitate funcționează cu precădere ca antecedent pentru propozițiile relative: Am vorbit cu același cu
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
analiza pe corpus evidențiază frecvența redusă a formelor pronominale de G-D, dar și pierderea mărcilor cazuale de G-D la adjectivele demonstrative postpuse. În ultima parte a cercetării, am analizat posibilitățile și restricțiile combinatorii ale pronumelor demonstrative, urmărind să evidențiem comportamentul sintactic al fiecărei clase în parte. Astfel, se observă că pronumele demonstrative de apropiere manifestă cele mai largi posibilități combinatorii, iar demonstrativele de identitate, cele mai restrânse. Demonstrativele semiindependente pot fi întâlnite în tipare sintactice diverse, însă cele mai frecvente sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
pronumelor demonstrative, urmărind să evidențiem comportamentul sintactic al fiecărei clase în parte. Astfel, se observă că pronumele demonstrative de apropiere manifestă cele mai largi posibilități combinatorii, iar demonstrativele de identitate, cele mai restrânse. Demonstrativele semiindependente pot fi întâlnite în tipare sintactice diverse, însă cele mai frecvente sunt acelea în care acestea sunt urmate de o propoziție relativă. Cu totul izolat, cu precădere în textele de tip religios, pronumele menționate apar și în tiparul substantiv determinat hotărât + (pronume semiindependent) + adjectiv. 1 În
[Corola-publishinghouse/Science/85019_a_85805]
-
Apartenența la drept a legilor imorale sau injuste / 74 1.4.2. Despre conformitatea dreptului cu morala / 80 1.4.3. Dreptul și justiția / 83 Capitolul II. Normele morale și normele juridice / 93 2.1. Conceptul de normă și structura sintactică a normelor / 93 2.2. Normele morale / 98 2.2.1. Structura formală a normei morale / 100 2.2.2. Relația dintre trebuie și este (I) / 103 2.2.3. Clasificarea normelor morale / 106 2.2.4. Trăsăturile normelor morale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
să aducă la același nivel orice manifestare excesivă. În societate, acolo unde ceea ce este just întâlnește foarte adesea injustul, acest termen mediu îl reprezintă legea"229 Capitolul II Normele morale și normele juridice 2.1. Conceptul de normă și structura sintactică a normelor Pornind de la etimologia cuvântului normă, în limba greacă nomos 1 însemnând ordine, putem spune că normele transformă lumea într-un cosmos organizat, într-o ordine imperativă. "A spune că lumea e un amestec de ordine și haos", scrie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
spus, Nichita Stănescu descinde din luminișul ființei eminesciene, trecând prin luminile poemelor lui Blaga și prin transparențele actului clar de narcisism al lui Ion Barbu, de care se simte atașat în mod special la nivelul a ceea ce el numea "poezie sintactică", de neînțeles fără transfinitul barbian și fără și fără poetica translingvistică a lui Mihail Bahtin. Apoi, Nichita Stănescu e printre puținii care l-au citit pe Bacovia nu "postmodernist", ci "transmodernist", văzând în cel mai pesimist poet român un învingător
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Nu se poate vorbi despre poezie ca despre o artă a cuvântului, pentru că nu putem identifica poezia cu cuvintele din care este compusă"363. Și nu se poate fiindcă intervine la mijloc sintaxa. Dintre cele trei trepte poetice (fonetică, morfologică, sintactică), Nichita Stănescu e adeptul paradigmei sintactice. Dar nu e vorba de sintaxa poetică din retorica tradițională, ci de ceva mai "primitiv". El dă exemplul apei care e altceva decât H2O: "Apa dacă ar fi numai H2O ar omorî peștii și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ca despre o artă a cuvântului, pentru că nu putem identifica poezia cu cuvintele din care este compusă"363. Și nu se poate fiindcă intervine la mijloc sintaxa. Dintre cele trei trepte poetice (fonetică, morfologică, sintactică), Nichita Stănescu e adeptul paradigmei sintactice. Dar nu e vorba de sintaxa poetică din retorica tradițională, ci de ceva mai "primitiv". El dă exemplul apei care e altceva decât H2O: "Apa dacă ar fi numai H2O ar omorî peștii și ar retrage din existență ființa umană
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
nd de la tratatele lui Serlio sau Palladio ?i de la arhitectură clasic? francez? (c?l?tore?te �n Fran?a �n 1665), el trateaz? probleme stilistice cu tot at�ta rigoare �n folosirea vocabularului clasic pe c�ț? libertate �n jocul sintactic, a?a cum o arăt? biserică Saint-Stephen (Londra, 1672-1687), spa?iu rectangular cu travee neregulate ?i acoperit cu o cupol? u?oar? din lemn ?i stuc, acoperi? inedit �n Anglia. Dup? incendiul devastator din 1666, Wren propune reconstruirea Londrei dup
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
degaj? de aici o tulburare stranie, foarte �ndep?rtat? totu?i de senzualitatea difuz? a numeroase opere baroce continentale. Particularitatea barocului englez nu const? nici �ntr-o ornamenta?ie specific?, nici �ntr-un spa?iu complex ?i dinamic, ci �n aceste jocuri sintactice inedite, pe care le g?sim de altfel �n dou? opere ale lui J. Gibbs (1682-1754): biserică Saint-Martin-in-The-Fields (Londra, 1721-1726) ?i bibliotecă doctorului Radcliffe (Oxford, 1737-1749), pe plan circular ?i acoperit? cu o cupol?. Aceste libert??i stilistice nu s
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
avea să rostească D. Onciul, vicepreședinte al Academiei, în ședința ordinară din 13 iunie 1919 a Academiei. Și tot el, ca președinte de ședință avea să prezinte apoi ca dar din partea lui Jarnik următoarele lucrări: „Glose la partea românească a sintacticei din gramatica limbilor romanice a lui Wilhelm Meyer - Lubke, Sibiu 1916"; „Între români - Scrisori din călătoria unui filolog cu adaosul: Despre însemnătatea studiului limbii române pentru studiul celorlalte limbi romanice, Sibiu 1917"; un extras din Archiv fur das studiu der
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a; 2. Cartea de citire - de asociația de învățători, volumul I, pentru clasa a II-a; 3. Idem volumul II pentru clasa a III-a; 4. Idem volumul III pentru clasa a IV-a; 5. Gramatica română partea etimologie și sintactică. Vă comunicăm această dispozițiune, cu învățare de a îngriji neîntârziat și introducerea acestor cărți în școala ce o dirijați. Depozitul oficial pentru județul Iași e la Librăria Domitru Donici, pentru județul Vaslui la D.M. Hrisocoleu, directorul școlii din Vaslui. Cărțile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și prin limbă. Lingvistica este, uneori, mai mult chiar decât semiologia, disciplina pilot, iar comunicarea devine paradigma teoretico-metodologică pentru semnificare. Prin reducerea semnului la sistem (de fapt, se va vedea, la structură chiar), apare o contragere analitică a semanticului la sintactic și ignorarea aspectului pragmatic. Semiologia structuralistă accentuează mult pe autoînchiderea referențială a sistemelor semnificante, ceea ce generalizează cazul literaturii, sau artei la toate celelalte sisteme semnificante. Totuși, în aceste semiologii calitatea de semn, de sistem semnificant și autonomia limbii este mai
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
a ideii de structură paralelă cu o nouă definire a limbii. întrucît primele regularități non-fonetice întîlnite în studiul unui text lingvistic sunt categoriile gramaticale, s-a încercat realizarea unei analize structurale a nivelului semantic impunând în descrierea semnificatului un cadru sintactic bine determinat. Teoria glossematică (de la glossem: unitate ireductibilă și invariantă a limbii) a danezului Louis Hjelmslev definește pur lingvistic categoriile gramaticii, constituind o a treia etapă în evoluția structuralismului lingvistic. Pentru un hjelmslevian, limba nu mai este atât un sistem
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
fi înțeles ca o realizare a proiectului semiologic saussureean întrucît, la fel ca fonologii din școala pragheză sau glossematicianul Hjelmslev, el aplică idei și procedee în spiritul concepției lui Saussure unui al treilea nivel al limbii, alături de cel fonetic și sintactic, nivelul semantic. Cu precizările suplimentare că este mai puțin importantă explicita, implicita sau chiar contestata referire la concepția lui Saussure, decât aderența la spiritul ei și că nivelul semantic trebuie situat acolo unde și există efectiv: în cultură. Sensul acestei
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
mecanismului textului, ruajului mașinii textuale, pe când interpretarea hermeneutică, indiferent în ce direcție se îndreaptă, funcționării acestui mecanism. După cum s-a văzut, proiectul saussurean poate fi realizat numai dacă privim sistemul limbii fie doar fonologie, așa cum face școala fonologică, fie doar sintactic, așa cum face școala glossematică hjelmsle-viană, fie numai semantic. în lipsa unei școli structuralist-lingvistice aplicată nivelului semantic al limbii, pentru analiza lui au fost extinse principiile și procedeele celorlalte două. Structuralismul francez își propune să realizeze partea semiologică a proiectului saussurean. El
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
care are o nuanță de Încetinire, de recluziune ... verbele a Închide, a revărsa, a atinge . Tehnici de Învăluire „... și pas cu pas În urma ei alunecă-n odaie”, țesînd cu recile-i scîntei, o mreajă de văpaie” ... Iată plasa, textura, cea sintactică, cea fenomenală ... imaginea pînzei, a năvodului este preluată de imaginarul poetic din recuzita, din simbolistica vînătorului, a predatorului, a carnasierului, cel care aruncă plasa, cel care țese o „mreajă” pentru a captura, a imobiliza Imaginea eminesciană ,simbolistica gestului poetic de
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
a celor două vocale la una, când hiatul este constituit din repetarea aceleiași vocale Ăzotehnic, alcol, copta, fință, ștință, fică în loc de zootehnic, alcool, coopta, ființă, știință, fiică). Când vorbitorul se exprimă într-un ritm rapid intervin modificări provocate de fonetica sintactică Ăcân vrei, poa să fie, o juma de oră). Altă tendință cu care se confruntă școala este aceea de dispariție a finalei neaccentuate - iu sau u în cuvinte ca obligatoriu, serviciu, rostite obligator, servici. Elevii greșesc din diferite cauze pe
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
poate descurca în activitatea de creație. Compunerile sunt lucrări scrise care trebuie înțelese ca un exercițiu și rezultatul unui proces prin care se formează și se consolidează atât abilitățile de redactare, cât și capacitatea de folosire diferențiată a resurselor lexicale, sintactice și stilistice ale limbii române. Reproducerea scrisă sau orală a conținutului unei lecții de istorie, geografie, a unei povestiri reprezintă un exercițiu de compunere și un mijloc de dezvoltare a vorbirii, de formare a deprinderilor de scriere corectă. Cele mai
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
dezveli. Cu toate că pentru clasele I - IV programa prevede puține ore speciale, cunoștințele din domeniul lexicului se îmbogățesc mereu cu prilejul studierii altor teme. Ortografia este legată de vocabular în următoarele sensuri: a) delimitează cuvintele ca unități semanticogramaticale, potrivit cu acțiunea principiului sintactic, b) reflectă modul și măsura în care structura etimonului unui cuvânt împrumutate s-a adaptat la sistemul limbii române literare, c) normează scrierea cuvintelor derivate și a celor compuse după criterii variate și în raport cu semnele ortografice de care dispune. III
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
un important rol conservator, ci și unul activ, de contribuție la făurirea unității limbii literare. III.2.4 Probleme de punctuație În Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuație se precizează că în vorbire se stabilesc raporturi logice între cuvinte, grupuri sintactice și propoziții care formează unități aparte din punct de vedere al înțelesului. Pentru a le exprima aceste raporturi vorbirea gramaticală folosește, în afară de procedeele gramaticale, pauzele, intonația și întreruperea șirului comunicării. Exprimarea în scris necesită întrebuințarea unor mijloace grafice cu ajutorul cărora
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
multiplu, să identifice, să recunoască aceste subiecte în texte din manual, să descopere legătura lor cu același predicat, să le analizeze morfologic și să le explice punctuația sau să scrie după dictare un text, pe care apoi să-l analizeze sintactic motivând punctuația. Potrivit cu psihologia de vârstă școlară mică, procedeul simbolizării facilitează însușirea în mod activ și plăcut a unor cunoștințe ce ar putea să apară aride, dă posibilitatea transformării în joc a activității formative la lecțiile de limba română, ambiționează
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
la sfârșitul propoziției, virgula se pune înaintea acestui cuvânt; propozițiile care conțin un cuvântstrigare aparțin vorbirii curente și de aceea cer și alte semne de punctuație: linie de dialog, semnul întrebării, semnul exclamării. Virgula are sarcini de ordin ortografic și sintactic, toate cu caracter riguros și sistematic; nu mai puțin însă, virgula poate interveni și în situații mai libere, fie pentru a sublinia o subtilitate stilistică, fie pentru a introduce accente ținând de ritmul interior al unor gânduri personale. Ținând seama
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]