1,917 matches
-
postoperatorie a crizelor nevralgice. Deși metoda are o mortalitate extrem de mică (sub 0,5%), morbiditatea indusă de procedură este semnificativă: hipoestezie în teritoriul trigemenului de până la 29%, hipoacuzie de până la 34% și alte complicații (infecții, hemoragii, fistule LCR, tromboze ale sinusurilor durale etc.) întâlnite cumulativ în medie la 19% din pacienți [54]. Scopul inițial urmărit de Lars Leksell atunci când a inventat dispozitivul numit Gamma-Knife a fost tocmai tratamentul durerii. Primul pacient tratat prin radiochirurgie în 1951 a fost unul cu nevralgie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
decela însă o creștere a ratei medii de supraviețuire [7,23]. Complicații. Posibilele complicații postoperatorii pot duce la agravarea tranzitorie sau permanentă a deficitelor neurologice preexistente, prin apariția unui hematom la nivelul patului tumoral, prin injurii vasculare (PICA, a.vertebrală, sinus transvers) cu dezvoltarea unor ischemii extinse în teritoriile corespunzătoare, sau lezări ale parenchimului cerebral normal funcțional. Parezele de nervi cranieni sunt variabile funcție de calea de abord aleasă; abordurile la nivelul punții se pot solda cu diplopie persistentă prin oftalmoplegie internucleară
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și partea contralaterală a etmoidului și este recomandat pentru leziunile clivale extradurale. Avantajele acestei căi de abord sunt calea scurtă spre linia mediană a clivusului iar dezavantajele sunt date de accesul limitat la porțiunea inferioară a clivusului și de marginile sinusului cavernos precum și de posibilitatea lezării acestuia și a nervilor optici. Abordul pur endoscopic a intrat în practica uzuală în ultimul deceniu și odată cu creșterea experienței devine tot mai evident avantajul folosirii tehnicilor endoscopice [11-13]. 2. Abordul transoral și transpalato- faringean
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
număr de șapte oase: frontal, sfenoid, etmoid, maxila, zigomatic, lacrimal și palatin (fig. 4.210) [11]. Conținutul orbitei este reprezentat de globul ocular, nervul optic, anexele lor musculare, vasculonervoase, de susținere și aparatul lacrimal. Orbitele comunică direct cu cavitatea craniană, sinusul frontal, sinusul etmoidal, sinusul sfenoidal, sinusul maxilar, regiunea temporală, regiunea infratemporală, regiunea anterioară a feței. Elementele musculare intraorbitale sunt m. ridicător al pleoapei superioare, m. drept superior, inferior, medial și lateral, m. oblic superior și m. oblic inferior. Cea mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
șapte oase: frontal, sfenoid, etmoid, maxila, zigomatic, lacrimal și palatin (fig. 4.210) [11]. Conținutul orbitei este reprezentat de globul ocular, nervul optic, anexele lor musculare, vasculonervoase, de susținere și aparatul lacrimal. Orbitele comunică direct cu cavitatea craniană, sinusul frontal, sinusul etmoidal, sinusul sfenoidal, sinusul maxilar, regiunea temporală, regiunea infratemporală, regiunea anterioară a feței. Elementele musculare intraorbitale sunt m. ridicător al pleoapei superioare, m. drept superior, inferior, medial și lateral, m. oblic superior și m. oblic inferior. Cea mai mare parte
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
frontal, sfenoid, etmoid, maxila, zigomatic, lacrimal și palatin (fig. 4.210) [11]. Conținutul orbitei este reprezentat de globul ocular, nervul optic, anexele lor musculare, vasculonervoase, de susținere și aparatul lacrimal. Orbitele comunică direct cu cavitatea craniană, sinusul frontal, sinusul etmoidal, sinusul sfenoidal, sinusul maxilar, regiunea temporală, regiunea infratemporală, regiunea anterioară a feței. Elementele musculare intraorbitale sunt m. ridicător al pleoapei superioare, m. drept superior, inferior, medial și lateral, m. oblic superior și m. oblic inferior. Cea mai mare parte a lor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
etmoid, maxila, zigomatic, lacrimal și palatin (fig. 4.210) [11]. Conținutul orbitei este reprezentat de globul ocular, nervul optic, anexele lor musculare, vasculonervoase, de susținere și aparatul lacrimal. Orbitele comunică direct cu cavitatea craniană, sinusul frontal, sinusul etmoidal, sinusul sfenoidal, sinusul maxilar, regiunea temporală, regiunea infratemporală, regiunea anterioară a feței. Elementele musculare intraorbitale sunt m. ridicător al pleoapei superioare, m. drept superior, inferior, medial și lateral, m. oblic superior și m. oblic inferior. Cea mai mare parte a lor își au
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
valoare în diferențierea, diagnosticul, tratamentul și urmărirea clinică a cazurilor de orbitopatie tiroidiană sau miozită orbitală. EXAMENUL NEURORADIOLOGIC ȘI NEUROIMAGISTIC [24,25] Radiografia simplă de craniu efectuată în incidențe standard AP, LL sau incidențe speciale pentru găuri optice, orbite sau sinusuri anterioare ale feței, nu și-a pierdut valoarea în diagnosticul tumorilor de orbită. Poate evidenția lărigirea sau îngustarea unilaterală a găurii optice, mărirea unilaterală a orbitei, distrucția pereților orbitei, hiperostoze, calcificări sau osificări intraorbitale, asocierea cu leziuni intracraniene sau craniofaciale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fibromul, fibrosarcomul), tumorile osoase și cartilaginoase (osteom, sarcom osteogenetic, condrom, condrosarcom, displazia fibroasă, chist osos anevrismal), mezenchimale (lipom, liposarcom), carcinoame (spinocelular, adenoid chistic, adenocarcinom, bazocelular, sebaceu). Tumorile intraorbitale secundare mai frecvente sunt - carcinoamele spinocelulare sau nediferențiate, extinse în orbită de la sinusurile paranazale, epitelioamele bazocelulare cu originea în orbita anterioară, meningioamele sau tumorile maligne extinse de la neurocraniu, sarcoamele cu extindere de la fosa temporală sau infratemporală. Se întâlnesc tumori metastatice, predominant cu punct de plecare adenocarcianome mamare sau gastrice, pulmonare sau boli limfoproliferative
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
a tratamentului oncologic. Prognosticul este foarte bun pentru formele localizate intraorbital, mai rezervat în cazurile diseminate [43]. Carcinomul spinocelular intraorbital secundar: este considerat în multe statistici cea mai frecventă tumoră intraorbitală secundară malignă [44]. Are ca punct de plecare principal, sinusurile paranazale. Poate avea originea și în orbita anterioară, conjunctiva epibulbară, aparatul lacrimal sau regiunea nazofaringiană. Se poate manifesta prin exoftalmie unilaterală progresivă, dureroasă, cu chemosis și hemoragie conjunctivală, mimând o tumoră intraorbitaă primară. La aceste semne se 317 pot adăuga
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
stadii - celulită, abces extraperiostal, abces neîncapsulat, abces încapsulat. Prezintă exoftalmie mare, dureroasă, oftalmoplegie, secreție conjunctivală cu puroi. Infecții orbitale fungice. Mucormicoza. Infecție fungică gravă. Elemente de diferențiere sunt: terenul diabetic greu controlabil, scăderea imunității, originea la nivelul cavității nazale sau sinusurilor paranazale. Boli parazitare intraorbitale: chistul hidatic intraorbital. Poate fi primar sau secundar. Elemente de diferențiere sunt: exoftalmia lentă, contextul epidemiologic, IDR Cassoni pozitivă. Hematomul intraorbital posttraumatic. Elemente de diferențiere sunt: traumatismul orbital premergător, exoftalmia . Boli de sistem cu determinare intraorbitală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în leziunile cu extensie bilaterală, contraindicațiile fiind aceleași ca mai sus. c. Abordul superior transciliar - în care pătrunderea în orbită se realizează printr-o craniectomie unilaterală minimă supraciliară. d. Abordul superior transfrontosinusal - în care pătrunderea în orbită se realizează prin sinusul frontal hipertrofiat. Abordul lateral Abordul lateral al orbitei este calea de pătrundere chirurgicală în orbită prin peretele orbital lateral (fig. 4.238) [58]. Indicațiile generale ale abordului lateral al orbitei sunt: procesele expansive de glandă lacrimală; tumorile orbitale posterioare și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tulburări vegetative (triada Cushing), sindrom piramidal, interesarea nervilor cranieni. Hipertensiunea intracraniană idiopatică Hipertensiunea intracraniană idiopatică numita încă și pseudotumor cerebri este caracterizată prin creșterea presiunii intracraniene în absența unui proces expansiv intracranian, a hidrocefaliei, a unei infecții intracraniene, a trombozei sinusurilor venoase durale sau a encefalopatiei hipertensive. Astfel, hipertensiunea intracraniană idiopatică corespunde doar parțial vechii denumiri de pseudotumor cerebri. Diagnosticul de hipertensiune intracraniană idiopatică poate fi pus numai după măsurarea presiunii intracraniene și după explorarea neuroimagistică completă [1]. Criteriile de diagnostic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sau rezonanță magnetică constată aspecte normale cranio-cerebrale, eventual se poate evidenția un sistem ventricular redus de dimensiuni (de aspect colabat) - fără semnificație, sau șa turcească goală (empty sella); de asemenea nu există vreo suspiciune clinică sau neuroimagistică de tromboză de sinus venos intracranian. Un element orientativ este predominența sexului feminin cu o proporție femei/bărbați de aproximativ 2-8/1, cu interesarea grupelor de vârstă 20-50 de ani și cu incidența maximă în decada a treia de vârstă. Pentru situațiile patologice foarte
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
se folosesc puncții lombare de drenaj, repetate. Hipertensiunea intracraniană prin scăderea rezorbției LCS-ului Hipertensiunea intracraniană este determinată de scăderea rezorbției lichidului cefalorahidian prin diverse cauze care afectează direct mecanismele de rezorbție. Structurile anatomice care asigură drenajul LCR-ului în sinusurile venoase pot fi interesate în meningita acută, în hemoragia subarahnoidiană din traumatisme, anevrisme etc., în carcinomatoză meningeală, în meningită cronică din sarcoidoză etc. Lichidul cefalorahidian se acumulează în sistemul ventricular și se produce o hidrocefalie comunicantă, cu edem cerebral hidrocefalic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mărirea volumului sanguin cerebral („creier congestiv”) cu creșterea secundară a presiunii intracraniene. Tipurile vasculare de hipertensiune intracraniană au etiologii caracteristice și apar prin: - încetinirea sau scăderea fluxului venos intracranian în tromboflebitele și trombozele venoase cerebrale, scăderea fluxului venos la nivelul sinusului longitudinal superior (SLS) în leziuni compresive direct (fractură cu înfundare etc.) sau în șuntarea SLS printr-o malformație arterio-venoasă intracraniană, sau bolile extracraniene care blochează circulația venoasă de retur la nivel cervical, reduc drenajul venos cerebral și determină scăderea absorbției
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
oprit în cazul bolilor care afectează circulația venoasă intracraniană sau în afecțiuni extracraniene care interesează vasele mari de la baza gâtului, în general prin compresiune de vecinătate. Circulația venoasă cerebrală este redusă în: tromboflebite cerebrale și tromboze venoase corticale superficiale, trombozele sinusurilor durale, tromboza sistemului venos profund și tromboza sinusului cavernos. Ocluzia venoasă trombotică apare mai frecvent în următoarele situații etiologice: infecții, leziuni tumorale la nivelul sinusului, traumatisme cranio-cerebrale, sarcină și lehuzie etc., o incidență redusă o au calcificările coasei extinse sinusal
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
intracraniană sau în afecțiuni extracraniene care interesează vasele mari de la baza gâtului, în general prin compresiune de vecinătate. Circulația venoasă cerebrală este redusă în: tromboflebite cerebrale și tromboze venoase corticale superficiale, trombozele sinusurilor durale, tromboza sistemului venos profund și tromboza sinusului cavernos. Ocluzia venoasă trombotică apare mai frecvent în următoarele situații etiologice: infecții, leziuni tumorale la nivelul sinusului, traumatisme cranio-cerebrale, sarcină și lehuzie etc., o incidență redusă o au calcificările coasei extinse sinusal. Simptomatologia este determinată de leziunea cauzală inițială, după
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
vecinătate. Circulația venoasă cerebrală este redusă în: tromboflebite cerebrale și tromboze venoase corticale superficiale, trombozele sinusurilor durale, tromboza sistemului venos profund și tromboza sinusului cavernos. Ocluzia venoasă trombotică apare mai frecvent în următoarele situații etiologice: infecții, leziuni tumorale la nivelul sinusului, traumatisme cranio-cerebrale, sarcină și lehuzie etc., o incidență redusă o au calcificările coasei extinse sinusal. Simptomatologia este determinată de leziunea cauzală inițială, după care pot apare simptome focale neurologice legate de progresia trombozei venoase și simptome determinate de creșterea presiunii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sindrom incomplet sau complet de hipertensiune intracraniană. Tratamentul trombozelor venoase cu sindrom de HIC este: - etiologic și patogenic pentru afecțiunea vasculară, când este posibil, - patogenic pentru sindromul de hipertensiune intracraniană. Un mecanism patogenic particular este scăderea fluxului venos la nivelul sinusului longitudinal superior (SLS) cu blocaj important al rezorbției LCR-ului: - în malformațiile arterio-venoase cu interesarea venei Galien (anevrisme de venă Galien); - la sugar și copilul mic simptomatologia dominantă este afectarea cardiacă datorită creșterii întoarcerii venoase și la copilul mai mare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
afectarea cardiacă datorită creșterii întoarcerii venoase și la copilul mai mare apare sindromul de HIC; 354 - în cazul unei fracturi craniene intruzive mediane care interesează treimea posterioară a SLS; - la copiii cu craniostenoze cu anomalii ale drenajului venos care interesează sinusul sigmoid și vena jugulară ce poate determina o hipertensiune venoasă, cu diminuarea drenajului LCR-ului și creșterea presiunii intracraniene. Encefalopatia hipertensivă Hipertensiunea arterială este cel mai important factor predispozant pentru bolile cerebro-vasculare și cea mai frecventă complicație este hemoragia cerebrală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
deja declanșate, - hipertensiunea intracraniană parenchimatoasă prin edem cerebral posttraumatic, edem cerebral hipoxic prin ischemia cerebrală secundară posttraumatică sau din hemoragia subarahnoidiană, intoxicații generale cu neurotoxine (endogene sau exogene) etc. - hipertensiunea intracraniană de tip vascular prin tromboze venoase cerebrale, tromboză de sinus sagital superior cu scăderea drenajului venos si blocarea absorbției de LCR sau în edemul cerebral ischemic secundar din stroke-ul ischemic determinat de ocluzia sau stenoza vaselor cerebrale mari, - hipertensiunea intracraniană prin tulburarea dinamicii LCR-ului, - hipertensiunea intracraniană idiopatică mai ales
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ameliorare în câteva zile. III. În cazul encefalopatiei hipertensive tratamentul etiologic este tratamentul crizei hipertensive cu revenirea progresivă, dar destul de rapid, la valori normale ale tensiunii arteriale. IV. În hipertensiunea intracraniană de tip vascular prin tromboze venoase cerebrale, tromboză de sinus sagital superior etc. se pot folosi substanțe antitrombotice și anticoagulante. V. În stroke-ul ischemic determinat de ocluzia sau stenoza vaselor cerebrale mari se pot folosi substanțe cu acțiune fibrinolitică: tromboliza intravenoasă, enzime ce degradează fibrinogenul etc. Ocluzia trombotică de arteră
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
periferice, colorarea albastră a tegumentelor confirmă un diagnostic cert pentru angiom. Referindu-se la pneumatocele, autorul arată că aceste colecții gazoase se produc ca urmare a leziunii și perforației lente a peretelui extern al cavităților umplute cu aer (celulele mastoidiene, sinusurile frontale). Sunt adunate din literatura 12 observații. Evoluția pneumatocelului este lentă și cuprinde În câteva luni jumătate de craniu. Prognosticul nu este grav. În 10 observații s-au constatat 8 vindecări definitive și 2 decese. Encefalocelele sunt rare În această
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
prin extremitatea să anterioară proemină În interiorul craniului. De asemenea, stînca temporalului prezintă o linie de fractură la 2 cm de vîrf. În urmă deschiderii cutiei craniene se constată prezența unui hematom occipitoparietal stâng supradural, care se Întinde intern pînă la sinusul longitudinal superior, posterior pînă la sinusul lateral stâng, iar extern până la baza apofizei mastoide. În fosa cerebeloasa stânga se descrie un alt hematom. La nivelul lobului frontal drept se observă o hemoragie difuza, Însoțită de congestie, care corespunde unei contuzii
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]