3,963 matches
-
Citește mai mult ELOGIU CURGERII...am mai spus, poate, cậndva,ca toți faraonii au vrut să ascundăși timpul, si sufletele, sub pietre -iar grecii în trupurile căilor...mai bine cerneau tote deserturile,ori topeau toate stậncile,ori se cununau cu sirenele -așteptậnd botezul înainte-mergătorului...și, de la toți zeii lor, citiren-ar mai fi curs nici o lacrimăîn altare și cimitire -nici o ruga, ori blestem, dinspre oracole.... XXV. ELOGIU CONCRETULUI, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 285 din 12 octombrie 2011. ELOGIU
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
cine nu doarme pe mare, de drag, să se lege de sufletul tău, de catarg, să te-asculte cum taci, cum te legeni, cum ești cel mai mult dintre catarge, cel mai plin de povești, și nu-i golf cu sirene să nu-l poată trece ținând fruntea lipită de lemnul tău rece ... Întoarcerea în Ithaca Și parca-a fost mai veselă Ithacha în val privită seară, sub corăbii, si Penelopa mai îngândurata și parcă sânge mai curat pe săbii; și
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]
-
dădea semnalul începerii unei vieți. Era anul când începea ofensiva lui Montgomery împotriva lui Rommel la El-Alamein, în Egipt. În orașul Drăgășani, mai târziu, s-au simțit bombardamentele americane care ținteau podul de fier de peste Olt. În timpul acela, când sunau sirenele anunțând un nou bombardament, tata și mama cu mine în brațe, punându-mi pălăria lui tata în cap să mă ferească de soare, fugeau pe Dealul Viilor adăpostindu-se sub umbra viței de vie. Era perioada când locuiam cu chirie
TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
-
ce armonie s-a revặrsat din unghiuri, Din linii verticale și fặrặ rotunjimi, Care ne trag din umbrặ catifelate junghiuri Ferite de ispite cu drepte-mprejmuiri. Cu dogme, ilustrații pierdute într-o garặ Īn care n-a oprit vreodatặ nici un tren. Sirenă ne sfîșie amurgul că o fiarặ Greu de închis în miezul anostului catren. Poem BAROC TREI Cînd noaptea se crapặ-ntr-o stea că o parặ Lirismul bezmetic ține loc de breloc Și-nghesuita-n ramă acelui gînd de fiarặ, Aud cum
PE MINE NU M-A IUBIT NICI O FEMEIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355671_a_357000]
-
dădea semnalul începerii unei vieți. Era anul când începea ofensiva lui Montgomery împotriva lui Rommel la El-Alamein, în Egipt. În orașul Drăgășani, mai târziu, s-au simțit bombardamentele americane care ținteau podul de fier de peste Olt. În timpul acela, când sunau sirenele anunțând un nou bombardament, tata și mama cu mine în brațe, punându-mi pălăria lui tata în cap să mă ferească de soare, fugeau pe Dealul Viilor adăpostindu-se sub umbra viței de vie. Era perioada când locuiam cu chirie
SCOTOCIND PRIN LADA DE AMINTIRI CU AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346042_a_347371]
-
ce armonie s-a revặrsat din unghiuri, Din linii verticale și fặrặ rotunjimi, Care ne trag din umbrặ catifelate junghiuri Ferite de ispite cu drepte-mprejmuiri. Cu dogme, ilustrații pierdute într-o garặ Īn care n-a oprit vreodatặ nici un tren. Sirenă ne sfîșie amurgul că o fiarặ Greu de închis în miezul anostului catren. POEM BAROC TREI Cînd noaptea se crapặ-ntr-o stea că o parặ Lirismul bezmetic ține loc de breloc Și-nghesuită-n ramă acelui gînd de fiarặ, Aud cum
POEME BILINGVE (1) / POÉMES BILINGUES (1) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346086_a_347415]
-
pe pat de stele Și cai de mare-or trage Caleașca-n joc de iele, Iar mă grăbesc spre tine, Tu te ascunzi în mare Și valul care vine Te duce-n depărtare, Târziu în miez de noapte Vom asculta sirene Și cotropit de șoapte Te sărutam pe gene, Tăcuți ca două umbre Ce rătăcesc pe mare, Plecăm din locuri sumbre Ne cufundăm în zare, Și după rătăcire Vom reveni în zori, O noapte de iubire Ne-a transformat în sori
AZI MĂ GRĂBESC SPRE TINE de VALER POPEAN în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356111_a_357440]
-
sau o floare. Am navigat de la-nceput Spre Golful Marilor Speranțe, Luai și platoșă și scut Să-nfrunt furtună și distanțe. Am ancorat, dar fui învins În Gloful Marii Deziluzii. Mări de furtuni, cazan încins Și Marea Marilor Confuzii. Cântau sirenele de zor, Și nu puteam să nu le ascult, Au fermecat cu cântul lor Navigatori mai de demult. Am mers spre Mările de Gheață, Spre tropice, ecuator, Sub soare cald de dimineață, În compania aștrilor. Sunt Olandezul Zburător În permanență
JURNAL DE BORD, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356235_a_357564]
-
pământul să ne fugă de sub picioare. Vroiam să trecem strada înapoi către casă, însă ne temeam de firele electrice rupte ce făceau încă flamă, multe atârnând pe asfalt. Lumea ieșise pe stradă de prin casele vecine, începuseră să se audă sirene ale salvărilor și mașinilor miliției. La blocuri cineva fusese rănit, poate din cei ce săriseră pe geam, sau răniți de obiectele în cădere,în apartamente. Din știrile de după cutremur, de a doua zi, se părea că în Pitești fusese doar
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
inelate, negre ca pana corbului ale tinerei profesoare, care pluteau haotic într-un lichid gros, de un roșu intens. Rochia ei albă, mulată pe corpul suplu, părea o pictură impresionistă. În spatele lor, celelalte două tinere stăteau încremenite. Se auzi apoi sirena salvării și oamenii cu veste portocalii deschiseră cu greu, ușile blocate ale autoturismului. Radu simți cum niște mâini puternice îl iau și-l pun pe o targă. - Șoferul este viu! Mai trăiește încă! strigă unul dintre ei. Medicul salvării luă
“CURBA DESTINELOR” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369801_a_371130]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > CHEMARE Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1798 din 03 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Aruncă harponul în mare, În marea speranței din noi, Sirena ne cântă -o chemare, Pe colțul de inimă -nmoi; Topește ghețarul de soare, La marginea marii străini, Și lasă pescărușul să zboare, În dreptul oricărei lumini. În noaptea polară cu stele, Acolo, sub cercul polar... De sfere ce intră sub piele
CHEMARE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369902_a_371231]
-
fata se apăra involuntar fără însă a remarca naturala reticență. Cert, juca un rol împotriva firii și nu era ajutată de talent. După ce o mângâie obsesiv rup-se tăcerea așternută: - Am uitat să-ți spun că puștoaicele sunt în larg sirene. Cântă frumos, te îmbie dar dacă pui mâna dai de coada de pește. Uită-te la piciorușe. Nu vezi coada care ți-a crescut? Cum să-ți fa copilul dorit? - Prostule! Profită de vraja care m-a cuprins dar deflorează
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
fetico că te iubesc? Te iubesc ca Eminescu pe Veronica sa. Ce ar fi ajuns opera lui dacă Veronica ceda? - Și vrei să iubești veșnic un idol? Uite am coborât de pe soclu. Întinde măna și mă ai pe tavă. - Dragă sireno, m-ai fermecat, te-aș iubi dar mă zgârie solzii tăi. - Nu sunt sirenă. Uite pot desface picioarele, mă pot deschide pentru tine. De ce mă respingi? Dar picioarele au rămas pudic unite în coadă de pește. Nu decăzuse într-atât
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
ajuns opera lui dacă Veronica ceda? - Și vrei să iubești veșnic un idol? Uite am coborât de pe soclu. Întinde măna și mă ai pe tavă. - Dragă sireno, m-ai fermecat, te-aș iubi dar mă zgârie solzii tăi. - Nu sunt sirenă. Uite pot desface picioarele, mă pot deschide pentru tine. De ce mă respingi? Dar picioarele au rămas pudic unite în coadă de pește. Nu decăzuse într-atât. - Te-a încălzit soarele prea tare. Mâine vom face o escală să-ți cumperi
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
Aaaa! Cum rămâne cu cererea în căsătorie? Încă nu am spus da! - Vei spune în fața popii. - Atunci pofta-n cui. Nu mă mărit cu-n srăinez chiar dacă nu este decât temporar orășean. - Ce alternativă îmi rămâne? - În genunchi! - În fața unei sirene? Stai să-ți fac o poză cum arătai la acceptarea măritișului. O s-o afișăm mare, la primăria din sat. - Dacă apari și tu în genunchi totul este în regulă. Fă poza. Și poza se făcu, în mai multe poziții care
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
ea s-a repezit în cabină să-și pună hulitul costum de baie. Când a reieșit pe punte Ionel a îmbrățișat-o ca să-i spună la ureche? - Trebuie să fi orășeancă? Nu-i mai bine ca-n apă să rămâi sirena mea dragă? - Adică mă vrei din nou nudă? Pentru ce, doar m-ai avut și-ți aparțin. Sub privirea lui dojenitoare și-a dat jos costumul în ritul unei muzici divine într-un fel de striptis. Când a terminat și
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
de navă confirm căsătoria. Cu alte cuvinte te accept și ca amantă și trebuie să te satisfac. Vino la tătuc! Și începură jocurile de dragoste cu toată dăruirea reciprocă sub razele înfierbântate ale soarelui. Erau frânți de oboseala procreării când sirena ambarcațiunii vesti o schimbare a vântului care nu putea fi preluată de robot. În fond era o schimbare de direcție deoarece se apropiau de debarcader. La un control sumar fata se dovedi încă virgină. Deflorarea nu a avut loc deși
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
că n-am scăpat niciodată în noroi crucea pe care urma să fiu răstignit amețit de simfonia minciunilor fulgurante de sub cupola himerei vrăjit de zigzagul clipei lunecoase prin fluviul de cuvinte mușcat de o singurătate turbată fermecat de cântecul de sirenă al deșertăciunii și de potecile basmului în care m-am rătăcit mângâiat de neant și ispitit de zâmbetul colorat al iluziei găunoase tânjind cu petulanță după o străfulgerare de absolut și o așchie de liniște pentru a-mi găsi sălașul
TAINĂ ȘI TĂCERE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369998_a_371327]
-
rug,/ fierbinte de har Ție îți striga/ Unele ca acestea-n amurg.” (Ieroschimonahul Daniil de la Rarău, Sfințita-Rugăciune. Ed. Christiana, București 2000) *** NUMELE TĂU - MARIA În fiecare literă e-un limpede înțeles, în jocul care face slova de mătase, cum cântecul Sirenei din valuri se brodase, cum cântecu-i logodna pentru cel ales, cum floarea în miresmele sublime se desface. Ca o holdă de aur e numele Tău, un Trandafir cât cerul înflorit e scris de-o mână albă ca de pruncă, din
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
pe valurile zbuciumate ale mării de ale cărei primejdii se ferește, lăsându-se legată, ca eroul grec, cu „otgoane groase” de „catargul cel înalt”, își astupă urechile, pentru a nu se lăsa ademenită de sunetele aducătoare de moarte ale unor sirene, poartă în inima sa imaginea iubirii de odinioară cu speranța că o va regăsi: „Seară de seară, mă opresc pe val,/Scrutez cu ochii malul de otravă;/ Spre farul sfânt al singurei iubiri,/ Eu trec plutind aievea, pe o navă
REVERII AUTUMNALE ŞI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369366_a_370695]
-
valurile zbuciumate ale mării de ale cărei primejdii se ferește lăsându-se legată, ca eroul grec, cu „otgoane groase” de „catargul cel înalt” și își astupă urechile pentru a nu se lăsa ademenită de sunetele aducătoare de moarte ale unor sirene, poartă în inima sa imaginea iubirii de odinioară cu speranța că o va regăsi: „Seară de seară, mă opresc pe val,/Scrutez cu ochii malul de otravă;/ Spre farul sfânt al singurei iubiri,/ Eu trec plutind aievea, pe o navă
REVERII AUTUMNALE ȘI RAFINAMENT METAFORIC de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369453_a_370782]
-
având capacitatea de a raționa în cele mai diverse moduri. Despre acea calitate a lui Ulise referitoare la dorința sa de cunoaștere, la comprehensiunea și vocația sa pentru știință, exegetul român consideră că Ulise a fost ispitit să afle secretele Sirenelor cunoscându-le omnisciența și puterea de a da această știință. Anton Dumitriu consideră că numai un polytropos ca Ulise avea mintea pregătită în acest sens și, de aceea, le astupă tovarășilor săi urechile cu ceară, aceștia neavând această calitate fiind
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
în text, distinsul poet apelează la un sinonim al termenului vopsea, „germanismul imperial-habsburgic-reșițean“ pătruns în graiul bănățean-de-munte, Farbe > farbă), când «puși pe fapte / mari, inepte, / alarme necoapte / scriem sub trepte» (Vitralii de vitregie, p. 10), când „bărcuțele-s scufundate de sirene“ în timp ce mijgură, în vreme ce «plouă gângav» peste conclavul râșilor cu subțiori transpirate, dar și „teribil, direct / în buletinul provincial“ (p. 11), poate, până se înregistrează - «în creier - când se uscă prunii» (p. 13), după vreo grindinoasă «biciuire până la înflorire» (p. 18
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Impact > Relatare > RUPTURĂ Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1590 din 09 mai 2015 Toate Articolele Autorului La primul țipat al sirenei, cercetașul se năpusti spre cel mai apropiat adăpost, cu speranța că va ajunge să se pună în siguranță înainte de a se dezlănțui iadul. Nimeri din plin într-un amalgam nebun de oameni, animale și mașinării. Reuși să se lipească de
RUPTURA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368031_a_369360]
-
se aruncau lacrimile evreilor și polonezilor la comun precum mormintele, și viața fugea îngrozită, devastând orașele, cicatrizând pentru eternitate obrazul acelui loc distrus, rostogolit în negura unui timp sfârtecat de chin.” Scenariile sunt cu adevărat sinistre: frig, îngheț, bombe, foame, sirene, incendii, ruine, sânge, mult sânge, scene cutremurătoare cum e cea cu fetița decapitată de o bombă, sub privirile îngrozite ale adolescentului Maor. Autoarea gradează emoțiile, începând în Varșovia, ca să ne conducă în adevăratul iad, cel al ghetoului varșovian și apoi
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]