1,909 matches
-
HTA de tip diastolic este o formă mult mai rară, care apare la mai pu in de 10% dintre hipertensivii peste 70 de ani (1,20,22) (figura 3.2). Hipertensiunea arterială și riscul cardiovascular la vârstnici Deși importanța TA sistolice (TAS) este recunoscută de-abia spre sfârșitul secolului XX, primele studii care ridică problema rolului său ca factor de risc cardiovascular aparțin anilor ’40 (primul studiu de acest gen - „Build and Blood Pressure Study”). Studiile aduc rezultate concordante, și anume
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
a activității vasomotorii simpatice (57). În ansamblu, modificările structurale cardiovasculare legate de vârstă și accentuate de procesul de ATS, accelerate de HTA, conferă vârstnicului un profil hemodinamic particular, caracterizat prin:-funcție cardiacă cu parametri normali în repaus (debit cardiac, debit sistolic, fracție de ejecție), dar cu tendință de reducere la efort;-frecvență cardiacă normală sau ușoară tendință la bradicardie;-creșterea disproporționată a TAS față de TAD, comportament justificat de elementul caracteristic patogenic - rigidizarea arterială;-hipervolemie și scăderea activității reninei plasmatice;-variabilitate marcată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
a HTA mascate, precum și prognostică pentru evidențierea profiului tensional și a variabilității TA, de altfel marcate la vârstnici. Hipertensiunea de halat alb este estimată la 15-25% dintre pacienții vârstnici, dar devine mai frecventă la centenari și la ABPM în HTA sistolică izolată (42%) (67,68). Este reco - mandată atunci când există discordanță între valorile TA la cabinet și absența afectării organelor-țintă. Există și opinia că ISH nu este o condiție clinică constantă, modificarea arborelui vascular și creșterea variabilității TA cu vârsta amplificând
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
există discordanță între valorile TA la cabinet și absența afectării organelor-țintă. Există și opinia că ISH nu este o condiție clinică constantă, modificarea arborelui vascular și creșterea variabilității TA cu vârsta amplificând așa-numitul efect „de alterare a răspunsului TA sistolice”. Diferențele TAS de aproximativ 22-26 mmHg între măsurarea clinică și prin ABPM au impus standardizarea metodei, pentru încadrarea corectă a vârstnicului ca normo- sau hipertensiv. În studiul PAMELA se concluzionează că (69): -TA pe 24 ore și TA diurnă, ca
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
a vârstnicului, un mecanism deter - minant fiind HVS. Studiile raportează incidențe de până la 82% la vârstnicii peste 65 de ani, cu inflectarea procentului la 55% după o decadă (Lakkata E cit. de 1). Particular pentru vârstnici este IC cu funcție sistolică prezervată, situație observată la 22,6% dintre hiperten - sivii de peste 65 de ani (91). O cauză frecventă a IC la această categorie de pacienți este IM, fiind raportată la 75% dintre cazuri după 5 ani de urmărire (92), precum și DZ
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
de scăderea tonusului parasimpatic stimulează contractilitatea și frecvența cardiacă, contribuind la creșterea debitului cardiac de la 5 - 6 l / min, până la 30 l/min. De remarcat că acesta crește în timpul efortului mai mult pe seama frecvenței cardiace, la neantrenați, și pe seama volumului sistolic la sportivii bine antrenați. În timp ce volumulbătaie al neantrenaților crește doar cu 50%, (de la 70-75ml la 105ml), ritmul cardiac prezintă creșteri de până la 250% (de la 75 până la 185 bătăi /min.). La sportivii de performanță , din contră, se constată valori mai mari
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
la 10pulsații/5secunde și apoi scădere sub valorile de repaus = nesatisfăcător, inapt pentru performanță; V. FC crește rapid la 10 pulsații/5secunde și apoi scade la 6-7- menținându-se pe toată durata apneei = labil vegetativ- emotiv. Proba Burger măsoară TA sistolică în repaus, în timpul efortului (20sec contra unei coloane de Hg de 40mm) și după terminarea efortului. Interpretare: - scădere ușoară în efort (până la 20mmHg); - creștere după efort (până la 40mmHg față de repaus); și revenire în circa 40secunde - tipul A( corp normal); tipul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
maximală pe loc 15 sec și alergare pe loc cu 180 pași pe minut timp de 3 minute - la femei și copii sub 15 ani numai 2 minute). Letunov descrie o normotonă și una distonă (creșterea mare a FC, TA sistolică, apariția tonului infinit). Alte câteva probe care au importanță în explorarea sportivilor sunt cele cu caracter hepatic, și anume: anamneza și examenul clinic, investigația biochimică (hemoleucograma, VSH, timpul de sângerare și coagulare, timpul de protrombină, reacția tymol, reacția cu sulfat
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
rapidă; în următoarele 4-5 minute revenirea se face mai lent iar după câteva zeci de minute revine la valoarea din repaus. La sportivii bine antrenați, revenirea se face mai repede decât la cei neantrenați, în cazul unui efort similar. Volumul sistolic. La un adult neantrenat, în repaus clinostatic volumul sistolic este de 6080ml sânge și scade cu 10-40 % în ortostatism, iar în efort poate ajunge la 120-130ml. În efortul fizic, intens de durată lungă, volumul sistolic poate ajunge la 130-150ml, dar
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
lent iar după câteva zeci de minute revine la valoarea din repaus. La sportivii bine antrenați, revenirea se face mai repede decât la cei neantrenați, în cazul unui efort similar. Volumul sistolic. La un adult neantrenat, în repaus clinostatic volumul sistolic este de 6080ml sânge și scade cu 10-40 % în ortostatism, iar în efort poate ajunge la 120-130ml. În efortul fizic, intens de durată lungă, volumul sistolic poate ajunge la 130-150ml, dar nu poate depăși 200-250ml chiar la sportivii foarte bine
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
cazul unui efort similar. Volumul sistolic. La un adult neantrenat, în repaus clinostatic volumul sistolic este de 6080ml sânge și scade cu 10-40 % în ortostatism, iar în efort poate ajunge la 120-130ml. În efortul fizic, intens de durată lungă, volumul sistolic poate ajunge la 130-150ml, dar nu poate depăși 200-250ml chiar la sportivii foarte bine antrenați. Creșterea mare a volumului sistolic (Musshoff și Reindell citați de Apostol, 1998), se datorește unor contracții mai puternice ale ventricolului, ceea ce asigură o golire mai
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
scade cu 10-40 % în ortostatism, iar în efort poate ajunge la 120-130ml. În efortul fizic, intens de durată lungă, volumul sistolic poate ajunge la 130-150ml, dar nu poate depăși 200-250ml chiar la sportivii foarte bine antrenați. Creșterea mare a volumului sistolic (Musshoff și Reindell citați de Apostol, 1998), se datorește unor contracții mai puternice ale ventricolului, ceea ce asigură o golire mai bună în timpul sistolei ventriculare. Debitul sistolic nu crește proporțional cu frecvența cardiacă, deoarece la o frecvență cardiacă mare, timpul diastolei
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
nu poate depăși 200-250ml chiar la sportivii foarte bine antrenați. Creșterea mare a volumului sistolic (Musshoff și Reindell citați de Apostol, 1998), se datorește unor contracții mai puternice ale ventricolului, ceea ce asigură o golire mai bună în timpul sistolei ventriculare. Debitul sistolic nu crește proporțional cu frecvența cardiacă, deoarece la o frecvență cardiacă mare, timpul diastolei se scurtează și umplerea atriilor se face incomplet. Volumul sistolic variază cu sexul și cu gradul de antrenament al organismului. La femei debitul sistolic este mai
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
unor contracții mai puternice ale ventricolului, ceea ce asigură o golire mai bună în timpul sistolei ventriculare. Debitul sistolic nu crește proporțional cu frecvența cardiacă, deoarece la o frecvență cardiacă mare, timpul diastolei se scurtează și umplerea atriilor se face incomplet. Volumul sistolic variază cu sexul și cu gradul de antrenament al organismului. La femei debitul sistolic este mai mic. Cercetările au demonstrat că la femei, la aceeași frecvență cardiacă, capacitatea scăzută de transport a O2, se datorește volumului sistolic scăzut. La sportivii
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
ventriculare. Debitul sistolic nu crește proporțional cu frecvența cardiacă, deoarece la o frecvență cardiacă mare, timpul diastolei se scurtează și umplerea atriilor se face incomplet. Volumul sistolic variază cu sexul și cu gradul de antrenament al organismului. La femei debitul sistolic este mai mic. Cercetările au demonstrat că la femei, la aceeași frecvență cardiacă, capacitatea scăzută de transport a O2, se datorește volumului sistolic scăzut. La sportivii bine antrenați, debitul sistolic scade, ajungând, în repaus la aproximativ 40-50ml sânge. Aceasta se
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
face incomplet. Volumul sistolic variază cu sexul și cu gradul de antrenament al organismului. La femei debitul sistolic este mai mic. Cercetările au demonstrat că la femei, la aceeași frecvență cardiacă, capacitatea scăzută de transport a O2, se datorește volumului sistolic scăzut. La sportivii bine antrenați, debitul sistolic scade, ajungând, în repaus la aproximativ 40-50ml sânge. Aceasta se datorește tonusului vagal crescut pe care îl prezintă sportivii în repaus. În schimb, în timpul efortului, debitul sistolic la sportiv' se mărește de 2-3
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
și cu gradul de antrenament al organismului. La femei debitul sistolic este mai mic. Cercetările au demonstrat că la femei, la aceeași frecvență cardiacă, capacitatea scăzută de transport a O2, se datorește volumului sistolic scăzut. La sportivii bine antrenați, debitul sistolic scade, ajungând, în repaus la aproximativ 40-50ml sânge. Aceasta se datorește tonusului vagal crescut pe care îl prezintă sportivii în repaus. În schimb, în timpul efortului, debitul sistolic la sportiv' se mărește de 2-3 ori față de neantrenați. Debitul cardiac - sau minut-volumul
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
transport a O2, se datorește volumului sistolic scăzut. La sportivii bine antrenați, debitul sistolic scade, ajungând, în repaus la aproximativ 40-50ml sânge. Aceasta se datorește tonusului vagal crescut pe care îl prezintă sportivii în repaus. În schimb, în timpul efortului, debitul sistolic la sportiv' se mărește de 2-3 ori față de neantrenați. Debitul cardiac - sau minut-volumul inimii este de 4-5 litri / minut, în repaus la adultul neantrenat și de 2,5-3 l / minut la sportivi. În efort, el poate ajunge la valori de
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
în repaus la adultul neantrenat și de 2,5-3 l / minut la sportivi. În efort, el poate ajunge la valori de 20-25 l / minut, la neantrenați și 35-45 l / minut la sportivii care depun eforturi de rezistență, datorită creșterii volumului sistolic și a frecvenței cardiace. Debitul cardiac mai poate crește în timpul digestie, în stări de excitație sau în mediu cu temperatura ridicată. Cercetările prof. dr. A. Demeter au confirmat că în timpul efortului izometric intens și prelungit, debitul cardiac scade datorită întoarcerii
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
un sportiv antrenat debitul cardiac diferă față de unul începător, fiind mai mic la cel neantrenat, iar mecanismul fiziologic de creștere a ritmului cardiac diferă și el: la cel neantrenat crește pe seama frecvenței cardiace, iar la cel antrenat, prin creșterea debitului sistolic. Când consumul de O2 în timpul unui efort crește cu 1 l / minut, debitul cardiac crește cu 6l / minut. Volumul inimii - prezintă modificări imediat după efort. prin măsurători efectuate înainte și după efort, se constată modificări ale volumului inimii datorită tonusului
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
natura efortului și gradul de antrenament al sportivului. În eforturile intense, datorită vasodilatației periferice, tensiunea diastolică scade cu 10-15mmHg, dar poate ajunge și la ton infinit. Tensiunea diferențială se mărește atunci când organismul supus la efort se adaptează bine. Când tensiunea sistolică se mărește, dar se mărește si tensiunea diastolică, arată o stare nefavorabilă, o neadaptare la efort sau o stare de oboseală, rezultată dintr-o vasoconstricție periferică, deci o irigație mai slabă la nivelul periferiei și al mușchilor. Acest fenomen se
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
40-50 bătăi/minut (bradicardie). Bradicardia face ca pauza mai lungă dintre sistole să permită o relaxare mai bună a miocardului și o refacere mai bună a potențialului biologic al inimii. Deci, instalarea bradicardiei arată o bună stare de antrenament. Volumul sistolic - la cei antrenați este de 4050ml, datorită acetilcolinei eliberate de terminațiile nervului vag în miocard; acetilcolina produce o încetinire a frecvenței cardiace și o reducere a intensității sitolei ventriculare producând așa numitul “regim de cruțare “ în repaus. După un antrenament
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
în miocard; acetilcolina produce o încetinire a frecvenței cardiace și o reducere a intensității sitolei ventriculare producând așa numitul “regim de cruțare “ în repaus. După un antrenament îndelungat sistolele ventriculare sunt mult mai puternice decât la un neantrenat, iar debitul sistolic poate crește la sportivul antrenat până 180-200 ml, față de 100-120 ml, la cel neantrenat. Debitul cardiac - la cei neantrenați este de 5 l / minut, iar la cei antrenați (în repaus) este de 3 l / minut, datorită adaptării treptate la hipoxie
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
este de 3 l / minut, datorită adaptării treptate la hipoxie, transportul O2 pentru acoperirea nevoilor organismului făcându-se cu o cantitate mai mică de sânge. În repaus, când nevoia de O2 și substanțe energetice este mică inima trimite un debit sistolic mic (40ml), iar în ventricul rămâne o cantitate apreciabilă de sânge care reprezintă sângele de rezervă. El este folosit în primele momente ale efortului când întoarcerea venoasă este stânjenită datorită presiunii intratoracice. În eforturi intense, volumul sistolic și debitul cardiac
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
trimite un debit sistolic mic (40ml), iar în ventricul rămâne o cantitate apreciabilă de sânge care reprezintă sângele de rezervă. El este folosit în primele momente ale efortului când întoarcerea venoasă este stânjenită datorită presiunii intratoracice. În eforturi intense, volumul sistolic și debitul cardiac cresc prin golirea mai completă a ventricolelor și nu prin creșterea frecvenței cardiace cum se produce la cei neantrenați. Orice efort făcut sub 130 pulsații pe minut nu modifică dimensiunile inimii. La fel se întâmplă și în
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]