725,910 matches
-
de 62.100 să cheltuiască. De altfel, noul DOOM a admis ca variantă literară, pe locul al doilea, forma fără sufix (cheltuiesc / cheltui). În noua Gramatică a limbii române (2005, volumul I, p. 559-561), Gabriela Pană Dindelegan discută în detaliu situația actuală a variațiilor pe care le prezintă aceste tipuri de verbe, cu diferențe de comportament adesea greu de explicat și cu tendințe contradictorii; printre altele, autoarea constată, pe de o parte, tendința de abandonare a sufixului, la verbele deja existente
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
cu un echilibru al sincerităților. "în plus, adesea feminitatea, cu precădere în momentele de criză, este resimțită ca o povară, din care eul asaltat tinde să se refugieze în afară". Așadar are loc o "egalizare" a sexelor auctoriale în fața unor situații ce solicită fondul general de umanitate, îndeobște punînd în paranteză erotismul excesiv, cochetăria, tacticile seducției "oarecum suspecte de ipocrizie"... E o pertinentă introducere la seria de jurnale investigate de cercetătoare, scrieri ce acordă atenție nu doar "dezastrelor" personale ci și
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
într-o și mai flagrantă ruptură cu Constituția României. Premierul și liberalii din jurul său vor să răstoarne criza politică în favoarea lor, într-o tentativă disperată de a-și recăpăta popularitatea și de a-l pune pe președintele Băsescu într-o situație de românul rău, care îi ține în Irak pe militarii români, în ciuda victimelor și a reacției generale de respingere a prezenței României acolo. Or aici nu e vorba de decizia lui Băsescu, ci de continuarea unei politici în care România
Cuvîntul României și cuvîntul lui Tăriceanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10482_a_11807]
-
de o parte problema stărilor sufletești ale celor hărțuiți pe tema apartenenței la poliția politică, a traumelor morale ale celor ce palpită în așteptarea rezultatului final - dar noi dosare apar la toată ziua - și să luăm în considerare o altă situație: a celor care, suferind de o maladie necruțătoare, încep să dea semne exterioare ale răului care-i macină. Culoarea feței celui invadat de morb devine cenușie, nasul i se ascute ceros, urechile i se usucă, ochii i se înfundă în
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
Așa se explică importanța pe care autorul o acordă literaturii spațiului grăniceresc sau celei dialectale, fenomene tipic bănățene, necunoscute celorlalte regiuni cuprinse în ampla sinteză Geografia literaturii române, azi. Cornel Ungureanu nu ezită, atunci când este cazul, să judece comparativ anumite situații (Victor Vlad Delamarina este pus în relație cu George Coșbuc, Sorin Titel cu Nicolae Breban), sau chiar polemic. Scriind despre Eugen Todoran în contextul Cercului Literar de la Sibiu, autorul remarcă polemicile acestuia cu filosofii la modă ai timpului trecut, dar
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
apărut. Nu trebuie scăpat din vedere că în jurul lui Voiculescu s-au adunat oameni cu o anumită greutate economică: investitori, patroni, directori, intelectuali fără operă, dar cu bună știință a relațiilor sociale, profitori ai mișcărilor de bursă și speculanți ai situațiilor favorabile. E de înțeles de ce, pentru astfel de oameni, prezența în Parlament e vitală. Fără informații, fără puterea de a manipula împrejurările, fără posibilitatea de a interveni direct asupra pârghiilor puterii tot talentul și ambiția lor n-au nici o valoare
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
nu înseamnă absolut nimic. Tehnica devierii acuzațiilor - despre care am mai vorbit - îl va ajuta să iasă și din împrejurări mai grele decât acelea ale unor îngălbenite pagini de dosar. În emisiunea de televiziune invocată, pus de Mircea Dinescu în fața situației de a răspunde cu "da" sau "nu" în legătură cu dosarul de Securitate, Voiculescu a adoptat strategia contraatacului pe la spate: a evocat întâmplări ce n-aveau nici o legătură cu întrebarea, a acuzat și a răsacuzat, ca și cum problema colaborării ipotetice lui Mircea Dinescu
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
crimă, hărțuită și tîrîtă în plin absurd de niște impostori, neterminați și confuzi, slujitori obtuzi ai unui regim obtuz, el însuși criminal. În atitudinea copilărească, naivă a unei femei, de fapt, care, cu lațul unei condamnări aberante și nedrepte, naște situații în care prostia se amestecă cu nebunia învinuitului fără vină care apelează, parcă, la basm, la fantasme copilărești, ca să scape de formele unui absurd șocant. Toate astea cu farmec scenic. Șerban Cellea, de asemenea, m-a surprins ca voce, în
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
în care a cerut să fie cercetate noile dosare scoase din ghearele Securității sugerează două lucruri: ori că personajul mergea la cacialmaua absolută, ori că avea asigurări că probele referitoare la activitatea sa de turnător au dispărut. În oricare din situații, e evident că șeful "conservator" are serioase probleme de raportare la realitate. Și atunci, cum mai poate avea pretenția de-a rămâne în fruntea partidului? Din câte îmi dau seama, nu există nici o șansă ca el să-și depună demisia
Cu pucul la Securitate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10507_a_11832]
-
se plânge, cu bună dreptate, de dificultățile de documentare pe care le întâmpină cercetătorii români: bibliotecile noastre sunt foarte sărace în comparație cu cele de care beneficiază colegii noștri occidentali și, în mod evident autoritatea publică trebuie să găsească soluții pentru ameliorarea situației. Dar, faptul că avem un handicap serios în această privință nu trebuie să ne împiedice să contribuim la adâncirea unor chestiuni care preocupă lumea savantă de multă vreme. Dacă avem idei și rigoare în dezvoltările intelectuale, dacă stăpânim cu adevărat
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
va deveni membră a Uniunii Europene; piața muncii se va liberaliza; în Occident există un șomaj în rândul tineretului academic. Oare nu vor fi tentați mulți dintre ei să concureze la catedre în România? Cum vor face față în această situație tinerii noștri care se vor măsura cu specialiști cu publicații în marile reviste academice ale domeniului, în timp ce românii se vor prezenta numai cu articole și cărți în limba română în reviste neștiute de mai nimeni în plan european? Va trebui
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
senină: "poate că unele dintre lucrurile pe care ți le-am spus pot părea grosolane, dar la vîrsta mea trebuie să fixezi niște parametri". În fine, iată ce vă pot oferi în schimbul ordaliei. - Care credeți că este cea mai dificilă situație în teatru/film, din punct de vedere thespian? - Cred că orice actor îți va da acest răspuns. Eschil, Sofocle și Euripide sînt dificili în termeni de traducere, de interpretare, de producție, pînă și de locul unde producția e plasată. Nici un
O artistă veterană by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10524_a_11849]
-
responsabilitate. În ceea ce privește rolul Clarissei Dalloway, scenarista Eileen Atkins a scris acest rol special pentru mine. - Au mai fost cazuri de personaje de film care vă erau destinate în această manieră? - Nu, acesta a fost singurul. A mai existat însă o situație similară, dar nu tocmai, cînd am lucrat la filmul Julia (pentru care a luat Oscarul pentru Cea mai bună actriță într-un rol secundar, vă reamintesc), în 1978. Co-scenarista era Lillian Hellman, autoarea poveștii pe care se baza lungmetrajul, poveste
O artistă veterană by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10524_a_11849]
-
destin comun. Dacă primul dintre aceste volume m-a deziluzionat, al doilea m-a entuziasmat de-a dreptul. Prin urmare, doar hazardul face ca aceste două cărți să fie judecate împreună. Gagica literară... Pentru început, încercați să vă imaginați următoarea situație: Adrian Urmanov, autorul manifestului celui mai debil -ism poetic din literatura română postbelică, utilitarismul, retras la o mînăstire unde a primit rasă și a devenit Părintele Serafim, a inițiat în spațiul monahal de la Râșca un program de creative writing, al
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]
-
proceseze astfel pentru că altfel s-ar plictisi. Tot ce fac, spun ori gîndesc alții (decît el și eventual ai lui) îl plictisește îngrozitor, îl disperă. Iar dacă respectivele spuse ori scrise se întîmplă să aibă ecou, ei bine, o asemenea situație îl dezgustă pur și simplu." În același număr atrag atenția cele două interviuri pe care Laura Albulescu le ia Antoanetei Ralian și lui Jean Grosu, doi monștri sacri ai traducerilor în limba română. Din ele, ca de altminteri și din
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10528_a_11853]
-
pot izvorî atît bucurii, cît și decepții. Dacă, bunăoară, atenția amfiteatrului se menține sau nu trează. Dacă, ecoul unei cărți este sau nu pe măsura așteptărilor. Dacă un mesaj civic se bucură sau nu de răspunsul adecvat. în toate aceste situații, succesul ori insuccesul comunicării poate fi atribuit atît emițătorului, cît și receptorului. Mai înțelept ar fi, desigur, să-ți asumi tu răspunderea eșecurilor. Dar nu întotdeauna ai tăria s-o faci... După această - poate prea lungă - paranteză, revin la întrebarea
Ștefan Cazimir: "Sîntem prea convinși pentru a fi și convingători" by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10521_a_11846]
-
toate ca o pildă personală), cînd, sprijinindu-se pe un articol al lui Dumitru Țepeneag, subliniază că revizuirile trebuie să înceapă cu critica și cu criticii: "Numai astfel se poate constata existența sau non-existența dimensiunii etice a criticii care, în situația de restriște în care s-a aflat literatura română, trebuia să o preceadă pe cea estetică, menționînd autonomia criticului". Deci, se impune o autorevizuire a comentariului închinat literaturii, cu o nobilă paradigmă, cea a lui E. Lovinescu, care n-a
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
la sfîrșitul vieții (1989) și să fi fost împiedicat să-și publice operele, fără ca cerchiștii (unii cu funcții importante în instituțiile Uniunii Scriitorilor precum Ștefan Aug. Doinaș sau Ioanichie Olteanu) să intervină în vreun fel pentru a i se ameliora situația". Oricâte obiecții am putea aduna în contul acestui mușchetar vanitos, înzorzonat cu o amplă coleretă, cu pantaloni bufanți și cu dantele spumoase la mîneci, care e Marin Mincu, e sigur că fără d-sa literatura noastră actuală ar fi fost
Un muschetar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10514_a_11839]
-
integrală - 10% din total produse analizate; - alte tipuri (fără gluten, cu cartofi, din grâu sălbatic, cu amestecuri de făinuri, cu esteri de stanoli din plante) - 10% din total produse analizate.radițională - Pâine intermediară - 4% din total produse analizate. În funcție de gramaj, situația se prezintă astfel: - 240 g - 2% din pâinea analizată. - 280 g - 2% din pâinea analizată; - 300 g - 15% din pâinea analizată; - 400 g - 10% din pâinea analizată; - 500 g - 40% din pâinea analizată; - 600 g - 27% din pâinea analizată; - 700
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
lucru, tot nu se încadrează în cerință prevăzută în Regulament, adică în produs să nu existe mai mult de 0,12 grame de sodiu sau valoarea echivalentă de sare pentru 100 grame. „Pâinea feliata este un produs care, în cele mai multe situații, nu mai are nimic din gustul și savoarea pâinii tradiționale. În compoziția ei există ingrediente care au denaturat rețetă acestui produs, cum ar fi: margarina, uleiul de palmier, făină de fasole, făină de soia, fibrele de citrice etc, la care
96% din pâinea feliată nu respectă rețeta tradițională! [Corola-blog/BlogPost/94235_a_95527]
-
informa corect - și adevăratele motivații ale oamenilor din interior care își oferă serviciile. Probleme care, în ultimă instanță, aparțin domeniului eticii profesionale, chestiuni pe care Tolontan Cătălin nu pare a le avea în atenție, considerându-le probabil, neimportante. În această situație, apare o posibilitate, ciudată. Posibilitatea ca aceste surse să-i fie servite și atunci, Tolontan Cătălin să devine buzduganul adevăratului manipulator, sub aparențele indignării etice care cere imperios corectarea disfuncțiilor. Devine un asemenea buzdugan, conștient sau nu. Căci rezultă că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
nu. Căci rezultă că nu prea este adeptul autoanalizei. Căci, în viziunea lui, greșește foarte rar și atunci când se întâmplă, este vorba despre erori minore. Tot conștient sau nu - Mircea Badea descifra corect mecanismul de gândire tolontanian - pornind de la o situație adevărată, contextualizează și accentuează retoric în așa fel, punând în scenă indignarea și argumentând ritos că membrii publicului, chiar aflați în suferință, chiar zbătându-se între viață și moarte, au dreptul la adevăr (ceea ce strict teoretic, nu poate să fie
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
publicului, chiar aflați în suferință, chiar zbătându-se între viață și moarte, au dreptul la adevăr (ceea ce strict teoretic, nu poate să fie contrazis. Ce este însă de discutat este dacă invocarea logicii imperativului categoric kantian este utilă în toate situațiile.). În acest punct, tăvălugul tolontanesc devine necruțător. Mari medici, uriașe eforturi, impresionante momente de dăruire profesională și umană devin sub tirul său nemilos, păcate capitale. Or, Tolontan Cătălin, mânat de intransigența lui care nu iartă nimic și pe nimeni, se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
de tristețe și de istorie, plină de romanitate, am plecat într-o zi trei oameni în sensul invers acelor de ceasornic. Am lăsat în urma noastră aerul plin de mirosul toamnei și de neputința de a întreprinde ceva pentru îndreptarea unei situații ce-ți insuflă tristețe. Am plecat vorbind aprins despre planuri de salvare a unui monstru cu șase capete, îmbrățișat de ape și acoperit de aurul nisipului. Într-un târziu, chiar am plecat!... Noaptea căzuse peste noi ca o cortină și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
poate de tranșant: „Convins că Biserica nu-și poate manifesta din plin viața prin mădularele sale legate și imobilizate... socotesc că trebuie să li se dea tuturor credincioșilor toată slobozenia, și în slobozenie, toate drepturile ce li se cuvin, potrivit situației lor de mădulare vii ale bisericii. Altfel biserica nu va fie vie niciodată, ci va vegeta mereu“. Avertismentul din anul 1939 al teologului ortodox român rămâne periculos de valabil. Prestația și conștiința mireanului în Biserica noastră rămâne problematică, iar relația
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]