1,118 matches
-
și implicare. Aceste rezultate sunt conforme, cu excepția LOC, celor prezentate într-o sinteză mult mai veche (Rabinowitz, Hall, 1977). Ele rămân deci constante în ciuda trecerii timpului și a transformărilor aferente; • implicarea în muncă este în mare măsură dependentă de variabile situaționale. Toate caracteristicile postului incluse în modelul lui Hackman și Oldham sunt legate de implicare. Validitatea modelului își găsește aici o nouă confirmare. De asemenea, participarea și considerația sunt însoțite de o implicare mare. Participarea are cele mai puternice efecte; • În
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
la promovări...). Doar cu satisfacția dată de salariu implicarea nu este corelată pozitiv. 4. Discuție Brown (1996) realizează o meta-analiză de mare amploare. Această lucrare arată că implicarea depinde atât de variabile personale (stima de sine...), cât și de variabile situaționale (caracteristicile postului, comanda). Implicarea este numai slab legată de performanțe. Rezultatul nu este surprinzător. El se explică prin faptul că motivația furnizează energia aflată la baza comportamentelor și face ca ele să fie menținute. Ea explică, de asemenea, performanța. Implicarea
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
referitoare la stres, singurele care iau în considerare emoțiile la locul de muncă. De aceea merită dezvoltate. DE REȚINUT • Implicarea este un concept multidimensional. • Ea depinde de variabile personale (stima de sine și adeziunea la etica protestantă) și de variabile situaționale (caracteristicile postului și participarea). • Relația între implicare, performanță și absenteism este slabă. Satisfacția este o stare emoțională. Ea rezultă din punerea în relație a așteptărilor individului față de muncă cu ceea ce îi oferă munca. Capitolul 8 Șomajul și gestionarea efectelor lui
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
internă și externă. Atât pentru locul controlului, cât și pentru atribuire, cercetările au demonstrat că există o "înclinație" de internalitate. Aceasta constă în a pune în prim-plan mai ales explicațiile interne și a acorda mai puțin loc ponderii factorilor situaționali. Este vorba (Dubois, 1994) "de o supraestimare a ponderii actorului ca factor cauzal". Mai multe explicații au fost avansate pentru acest fenomen (vezi Dubois, 1994). Jellison și Green (1981) propun o explicație în termeni de normă socială: ar exista o
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
cât mai simplu, fără a fi elaborate reguli. Explicate în diferite situații, aceste semne vor fi însușite de catre elevi, iar mai târziu ajung la acumulări de noi fapte pe baza cărora vor realiza analiza și sinteza. Tot pe baza explicațiilor situaționale elevii vor fi obișnuiți încă din clasa I, cu scrierea cuvintelor care se termină cu doi de i () ii ). Pentru a le ușura înțelegerea se poate folosi jocul Eu spun unul, tu spui mulți, joc ce cuprinde exerciții de modificare
Particularităţi m etodologice de însuşire a normelor de ortografie şi punctuaţie la clasele I şi a II - a by Atofanei Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91851_a_92996]
-
de muncă, consideram însă clasificarea OMS care ofera elemente obiective în aprecierea stadiului HTA, pe lîngă valorile tensionale propriu-zise, ca fiind mult mai utilă. Utilizarea acestei clasificări poate preveni erori determinate de lipsă sau nerespectarea tratamentului adecvat, supraadăugarea unor factori situaționali etc. Pentru practica se folosește frecvent o clasificare bazată pe valorile TAD: a) HTA ușoară - TAD = 9-140 mmHg. ... b) HTA moderată - TAD = 105-114 mmHg ... c) HTA severă- TAD = 115 mmHg. ... În oricare dintre clasificările amintite, HTA accelerată sau malignă este
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
semantice; - recunoașterea și utilizarea unor elemente și structuri gramaticale studiate. . să dovedească capacitatea de a analiza și interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent și convingător; . să dovedească capacitatea de exprimare în scris prin: - construirea unui dialog situațional; - redactarea unei scrisori/a unui articol de presă, integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal; - relatarea sau descrierea unui eveniment/unui fapt divers/unor întâmplări/unei experiențe personale; - continuarea unui text, unei idei / construirea unui text pe un subiect
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
și a relațiilor semantice (1-2 ore și Minorități/L3); . să interpreteze textul într-o manieră personală prin: - rezumarea acestuia (desprinderea și selectarea ideilor și a elementelor relevante din text); - identificarea sensului unor cuvinte și a relațiilor semantice; - construirea unui dialog situațional (pornind de la reperele oferite de text); (3-4 și 5-7 ore). Acest item urmărește evaluarea capacității candidaților de a înțelege un text necunoscut, de a-l analiza și interpreta, de a se exprima corect, din punct de vedere lexical și gramatical
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
15% din notă finală. . itemul trei va solicita candidaților să construiască un discurs logic, coerent și convingător, pe baza unei teme date. Candidații vor fi solicitați să se exprime în scris efectuând: . pentru 1-2 ore și Minorități/L3: . un dialog situațional; . o redactare tematica, la alegere între a sau b: a) relatarea/descrierea unui eveniment/unui fapt divers/unor întâmplări/unei experiențe personale sau construirea unui text pe un subiect/plan dat; ... b) descrierea, caracterizarea unui personaj/comentarea unui subiect/exprimarea
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
limbii ruse, precum și elemente de cultură și civilizație rusă, pentru a fi capabili sa recepteze și să umita mesaje în situații reale de comunicare. Pentru evaluarea competențelor de comunicare ale candidaților, aceștia vor fi solicitați: 1. să susțină un dialog * situațional (cu sau fără suport vizual), în cadrul căruia să producă - în limita mijloacelor lingvistice disponibile următoarele acte de limbaj: - a se prezenta/a prezenta pe cineva cuiva; - a exprima satisfacția/bucuria/regretul în legătură cu ceva; - a exprima, formal/informal, o rugăminte/un
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
concentrare, distributivitate, flexibilitate, stabilitate și rezistența la factori perturbatori; - probe psihomotorii referitoare la reactivitatea simplă și completă, nivelul dezvoltării abilităților motorii, calitățile reactivității (rapiditate, precizie, corectitudine, autocontrol), nivelul sensibilității vizuale, auditive, kinestezice. 3. Teste de personalitate (chestionare, teste proiective, teste situaționale) privind: - echilibrul emoțional, autocontrolul, responsabilitatea; - sistemul de atitudini și aspirații, nivelul intereselor și motivației vocaționale; - integrarea socială și atitudinile interpersonale. 4. Observația subiectului sub aspect constituțional și comportamental cu referire la: - simptomatica stabilă - tip constituțional, aspecte fizionomice; - simptomatica dinamică - ținută
INSTRUCŢIUNI din 26 aprilie 2002 privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146157_a_147486]
-
un stil bazat pe relații pentru a-și menține adepți. Organizațiile vor avea succes dacă oferă liderilor o bună evaluare a propriilor caracteristici, a performanțelor grupurilor lor și dacă conștientizează situațiile favorizante, întrucât conducerea și conducătorii buni promovează o abordare situațională a capacității cognitive și stilului de conducere. 6.6. Influențe ale managementului organizațional din perspectiva factorilor care produc satisfacție și insatisfacție în muncă Americanul F. Herzberg (1976), profesor emerit de management, efectuează împreună cu colectivul său un studiu asupra factorilor care
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
desfășurată și despre organizație, cu efecte asupra activității desfășurate. Cea mai importantă cerință formulată față de manageri din perspectiva conceptului Modelului Complex, este aceea de a fi buni diagnosticieni, de a identifica problemele astfel încât să poată aborda o conduită flexibilă, adaptată situațional, față de fiecare angajat, să promoveze o abordare a opțiunilor alternative. „Un manager eficient trebuie să fie bun diagnostician și să prețuiască spiritul iscoditor”. (E. H Schein-1985). CAPITOLUL 7. MANAGERUL MODERN 7.1. Atributele și caracteristicile managerului modern Managementul activității sportive
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
care și-o asumă și că funcția managerială de organizare trebuie să determine modificări structurale rapide și oportune. Evoluția sistemelor de management a condus la apariția conceptului de „management prin răspunsuri flexibile și rapide” (C. Russu, 1998) caracterizat prin: planificarea situațională, axarea pe rezultate strategice, pe perceperea evenimentelor cu impact semnificativ asupra activității organizației, pe reacția oportună la „surprizele strategice”. Se consideră că sistemele de management evoluează în două direcții: a. trecerea de la focalizarea preocupărilor pe situația internă la creșterea importanței
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
a obiectivelor și activităților organizației, precum și modalitățile de evaluare. Conceptul modern sesizat este acela al reorientării concentrării gândirii și acțiunii manageriale de la mediul intern și termenul scurt către mediul extern și perspectiva organizației pe termen mediu și lung în context situațional. Strategia este un produs al managementului strategic, materializată formal în planul strategic, care trebuie să îndeplinească următoarele cerințe generale: * să fie cuprinzătoare (dar nu neapărat mare), în sensul acoperirii domeniilor de interes ale organizației sportive; * să exprime o concepție unitară
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
soluționări practice și investigații teoretico metodologice; 1.3. să ia în considerare determinări de natură economică, socială, politică și tehnologică; 2. premisa considerării diversității, noutății și dinamismului formelor de management; 3. premisa determinării celor mai eficace mijloace într-un context situațional; 4. premisa că importul / transferul de cunoștințe / informații este mai productiv decât cel din tehnologie; 5. premisa concordanței între factorii sociali, culturali și de mediu. Necesitatea apariției și dezvoltării managementului comparat este explicată de specialiștii domeniului cu argumente solide. O.
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
internaționale, cum este activitatea sportivă. Extrapolând conceptele formulate de W. Newman și R. Farmer 1988, considerăm că scopurile managementului comparat în activitatea sportivă pot fi formulate astfel: * descoperirea problemelor și tehnicilor manageriale care pot avea o valabilitate universală; * identificarea contextului situațional din fiecare mediu investigat care cere o adaptare a elementelor de management declarate ca valabilitate universală; * să ajute managerii să înțeleagă diferențele dintre atitudinile și practicile manageriale din diferite contexte, în vederea creșterii raționalității și eficacității activității; * analiza comportamentelor diferite ale
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
muncă (deci condițiile în care ne desfășurăm cea mai mare parte a vieții) sunt considerate, drept urmare, principala cauză a stress-ului, în general, al celui ocupațional, în special, dar acțiunea lor este filtrată (mediată) de caracteristicile intrinseci ale indivizilor și / sau situaționale concrete. Vorbind despre această situație, se impune punctarea stresorilor ce acționează în aceste condiții analizate: 1. Munca oamenilor este afectată de cinci tipuri de factori motivanți proprii indivizilor, ținând cont de modul cum fiecare își organizează activitatea și timpul și
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
numai prin r; e din re funcționează ca dezinență de număr și caz: venir(e), revenir(e) - venir(i), revenir(i). Purtătoare a sensului lexical, componenta constantă asigură cuvântului desfășurarea funcției denominative, în interiorul raportului cod-referent, în relativă autonomie față de cadrul situațional (deixis-ul) al actului lingvistic concret și de relațiile sintactice în care intră în organizarea textului - produs al comunicării. Variabila, purtătoare a sensurilor gramaticale, reprezentată de morfemul gramatical (sau grup de morfeme gramaticale), numită și flectiv 2, asigură cuvântului desfășurarea funcției
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
morfemul gramatical (sau grup de morfeme gramaticale), numită și flectiv 2, asigură cuvântului desfășurarea funcției de semnificare (proprie morfemelor, în funcție de poziția lor în sistemul gramatical al limbii) și participarea la funcția de comunicare a enunțului, în strânsă dependență de cadrul situațional al actului lingvistic și (sau) de relațiile sintactice în care intră în structura textului. Caracterul de interdependență al raportului dintre sistemul lexical al limbii și rolul pe care îl are sistemul gramatical în dezvoltarea funcției denominative a cuvântului, componentă fundamentală
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ceea ce nu înseamnă că, în structura cuvintelor flexibile, ar putea exista în afara flectivului, ci doar că flectivul nu-i condiționează identitatea concretă); • sensuri lexico-gramaticale, aflate într-un raport de intercondiționare cu flectivul, dar fără a influența autonomia constantei față de cadrul situațional în care se desfășoară comunicarea. Astfel, în planul semantic al rădăcinii lupta cuvântului luptă, sensul lexical ‘a lupta’ se însoțește cu sensul lexico-gramatical ‘verb’, dacă flectivul -ă dezvoltă în text sensul gramatical ‘persoana a III-a’, ca urmare a apartenenței
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
110) În plan deictic, substantivul se definește ca o clasă lexico-gramaticală circumscrisă în mod esențial obiectului comunicării. Prin aceasta, substantivul se impune ca o clasă de cuvinte cu identitate fixată în planul limbii și, în general, independentă (gramatical) de cadrul situațional al comunicării lingvistice. În planul vorbirii, în structura textului, deci, substantivul este concomitent expresie a obiectului denumit și a clasei de obiecte din care face parte. Actualizarea sa ca semn lingvistic complex se realizează în spațiul variabilei, prin diferite categorii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nurori). Planul semantic al termenului (pronume) trei, întrebuințat adjectival nu reprezintă interpretarea lingvistică a unor trăsături intrinseci obiectului, ca în cazul adjectivului calificativ: frunză verde (verde face parte din frunză), ci interpretarea unei trăsături extrinseci, numărul „obiectelor” este o caracteristică situațională: trei frunze (frunză se ia în trei exemplare; este pluralitatea concretă a singularului frunză); de altfel, termenul (pronume adjectival) trei determină situarea substantivului frunză la plural; adjectivul calificativ, în schimb, nu influențează nici într-un fel substantivul pe care îl
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizează diferite funcții sintactice, prin constituenți analitici, în complementaritate cu un nume: Ajuns doctor, nu și-a mai păstrat vechile prietenii.” șcirc. timp/cauzăț Să-l văd ajuns doctor și-apoi nu-mi fac nici o grijă. șcompl. predicativț În enunțuri situaționale, participiul pasiv asigură o relativă autonomie, prin înglobarea în semantica sa și a auxiliarului de diateză a structurilor în care intră: aceste enunțuri - enunțuri participiale - sunt o alternativă la enunțurile infinitivale: Fumatul interzis! - A nu se fuma! Staționarea interzisă! - A
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
originea, construcția sa - mediată de întreaga sintagmă - este reprezentată de funcția sintactică de subiect: Rămâne de văzut cine vine. Mai rămâne de venit Tudor. Este greu de stabilit ordinea/cine este primul. * Prin elipsă, supinul dezvoltă o variantă de enunțuri situaționale, a căror autonomie este asigurată de complementaritatea cu dimensiunile (temporală, spațială) situației de comunicare, prin care se împlinește și planul semantic global: De închiriat = „șAceastă casă esteț de închiriat. De revăzut = „șAceastă expresie/traducere esteț de revăzut. De neimaginat! = „șAceastă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]