906 matches
-
preotul îi zice: „Suflă și-l scuipă pe el.” Iar el sau nașul suflă de trei ori și scuipă de trei ori. Și făcându-se acestea, preotul întoarce cu fața spre răsărit pe cel ce se botează, care ține mâinle slobode în jos, și îl întreabă: „Te unești cu Hristos?” Și răspunde cel ce vine să se boteze sau nașul: „Mă unesc.” Preotul iarăși îl întreabă a doua oară: „Te unești cu Hristos?” El sau nașul răspunde a doua oară: „Mă
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
neamul omenesc se înfățișează întinat de tot răul și neînclinat spre bine. Viața cea de sus este curată și fără de păcat, iar cea de aici, de pe pământ, nemernică, aplecată spre tot păcatul. Atunci viața veșnică, cea din înalturi, curată și slobodă de tot răul, poate da oamenilor sporire în a face voia cea bună a lui Dumnezeu, deoarece acolo nu există răul, ci acolo apare, cu necesitate, binele. Pierzând comunicarea cu binele, viața noastră a căzut și din voia lui Dumnezeu
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de dezmierdare înșelându-ne, în multe chipuri am greșit, și, cu urâte pofte nefolositoare și vătămătoare amăgindu-ne, ne-am purtat; sau, cu mânie și cu iuțeală dobitocește pornindu-ne, am scârbit pe vreun frate al nostru, sau, cu limbă slobodă și neînfrânată, în tari curse ne-am prins; sau, cu vreunul din simțurile noastre sau cu toate, de voie sau de nevoie, cu știință sau cu neștiință, sau din întărâtare sau din deprindere, nebuneșe am alunecat; sau, cu gânduri viclene
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
nu numai ca un om, ci și mai rău decât dobitocul. Păcatele mele cele de voie și cele fără de voie, cele știute și cele neștiute, care sunt din tinerețe și din obiceiul cel rău și care sunt din voia cea slobodă și din lene; ori de m-am jurat cu numele Tău, ori de l-am hulit în gândul meu sau pe cineva am ocărât sau pe cineva am clevetit în mânia mea sau am scârbit sau de ceva m-am
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ales mai degrabă să fie închis cu toți prietenii lui români (lotul Noica-Pillat) decât să se poarte ca un „ovrei fricos”. Și, paradoxal, tocmai închisoarea i-a oferit prilejul de a scrie un Jurnal al fericirii: „De neînchipuit cât de slobod și de fericit m-am simțit în detenție, în camera 34 pe Reduit, la Jilava, spre pildă, o cameră deosebit de sinistră, asemănătoare unui canal, unui maț subpământean, unei mine părăsite, unei regii în stil Monte Cristo.” Nu este singurul care
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
neoficiale erau preocupați să-i asigure premisele juridice. Ei acordau o atenție deosebită garantării și extinderii autonomiei ca bază pentru independența viitoare. Argumentul esențial în demonstrarea legitimității acesteia îl constituie faptul că românii “dintr-un început au fost un norod slobod și nesupus”, context în care eliberarea lor apare ca o revenire la vechea stare de lucruri. Principalele revendicări vizau recunoașterea autonomiei interne, a neutralității și chiar a independentei, inviolabilitatea și integritatea teritorială dreptul de a reînființa „oastea țării”, dreptul la
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
ale frumuseții; frumusețea transpare în inima luminii ca miez al unei arătări nevăzute, transparente. Sunt pleoapa unei taine, acopăr, nu ascund"57; atât și nimic mai mult, căci ceea ce se acoperă în arătare se descoperă ca imagine. Doar în imagine "slobodă, spre cer, înfloritoare,/ Inima mea nu mai întârzie./ Zbucnește afară în limpezimi petale/ Să lege rod tainic, bob de poezie"58. Frumusețea ce respiră în ritmul inimii creează frumusețe, apare și se descoperă ca limpezime. Ceea ce e astfel limpezit este
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în ochii purtătorului. Odată, în timpul unuia din "violurile" neduse la îndeplinire cu care Rică o obișnuise, ea îi strânsese puternic între pulpe mâna angajată prea îndrăzneț în căutări cupide. Dar brățara blocase strânsoarea, iar mâna alunecase deodată afară din ea, slobodă întru prăpăd. Zăbovise în aer o clipa foarte lungă, ca o pasăre de pradă gata să se repeadă în picaj, după care se lăsase însă pacific asupra victimei hirsute și, trăgându-și agale penajul prin părul ei zbârlit de groază
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
încă de neexplorate posibilități. Începu să privească atent la ceilalți conducători auto pe lângă care trecea, cu aerul lor blazat și apatic, care numai a libertate nu mirosea; abia amintirea celor șase luni de detenție îl îndreptățea să se simtă mai slobod decât ei, în vreme ce mașina nu făcea decât să sporească o penibilă confuzie. Dacă totuși... Aproape nu-îndrăznea să-și formuleze gândul de teamă să nu i se risipească senzația de bine ce-l luase-n stăpânire. Dacă... până la urmă... boieria nu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Afirmația lui că ea are nevoie de liniște ascunde intenția de a o închide într-un azil : Vreți să mă băgați la nebuni (III, p. 642). Marghioala ajunge să fie încolțită chiar de familie, în timp ce mistrețul prețuit de ea, făptură slobodă printre porcii din jur, este hăituit de vânători, semn că pădurea de la poalele muntelui e pândită de o nenorocire (III, p. 648). Romanița cheamă salvarea, îi dă apă mamei cu forța și o culcă pe pat, iar Ionel decretează : s
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
senzații, îndepărtându-se tot mai mult de omul nou crescut în actul eroic al spiritului (p. 24). Paradoxal, spiritul tragic se refugiază, parcă, în comedia lui Aristofan, căci libertatea duhului născută în lupta tragică se manifestă mai degrabă în râsul slobod al marelui comic decât în patetismul acut al lui Euripide (p. 25). Cel din urmă dramaturg imprimă tragicului pecetea unui pesimism filosofic, în timp ce la Eschil tragicul este mai ales suferința fecundă a celui care se întâlnește cu misterul și luptă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
au deplasat trei delegații pentru a conveni reînnoirea "vechilor așezăminte pentru vămi și târguri", astfel, la Dâmbovița se precizau ca taxe vamale: "câți cai de car, atâția ducați și un pește, iar de un cal încărcat 3 bani, un cal slobod 1 ducat, pedestru nimica". În 1424, tarifele sunt modificate, astfel: "câți cai, atâția bani și de la car un pește, de la mărfuri nimica, cal slobod, citov, adică sănătos 1 ban, pedestru 1 ban." Hrisovul lui Vlad Țepeș, din 1437, stabilea: "câți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
de car, atâția ducați și un pește, iar de un cal încărcat 3 bani, un cal slobod 1 ducat, pedestru nimica". În 1424, tarifele sunt modificate, astfel: "câți cai, atâția bani și de la car un pește, de la mărfuri nimica, cal slobod, citov, adică sănătos 1 ban, pedestru 1 ban." Hrisovul lui Vlad Țepeș, din 1437, stabilea: "câți cai la car, atâția ducați și un pește, cal încărcat 3 bani, cal slobod 1 ducat, pentru mărfuri nimica." Pe Drumul Carului, așa cum rezultă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Hotiniul se obliga să comercializeze carnea „drept la cântar,iar nu lipsă”și nimeni „altul fără de mine nu este slobod a deschide căsăpie și a vinde carne, afară de carne de mai sus pentru care este obicinuit târgul acesta a fi slobod.” Blănarii din Huși pot sacrifica miei numai cu acceptul serdarului Ioniță Hotiniul. Grăsimea se comercializează cu 54 parale oca. Lipsa hranei și creșterea prețurilor sunt puse, la 20 martie 1836, de Departamentul Treburilor din Lăuntru pe seama evreilor care „s-au
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Cuza. Raportul lui Grigore Cuza constituie obiectul cercetării Sfatului cârmuitor care îl supune atenției domnești prin anaforaua cu nr. 2270. Construcția salhanalei nu este considerată jignitoare, ci folositoare „și nici împotriva hrisovului pentru imașul obștei”, înaintându-se propunerea „să fie slobodă clădire ac(eăi zalhanale.” Salhanalele din târg încă mai funcționau la 21 septembrie 1849. Ivanciu Neagu solicita permisiunea Departamentului de a continua activitatea salhanalei până în luna noiembrie 1849 primind și acceptul. Stolnicul Vasile Glodeanu este și el păsuit cu desființarea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mă rog Înălțimii tale să am punere la cale cu îndestulare atât întruna a satisfacției și a păgubirii pricinuite din arătari 108 neadevărate,cât și întru nestrămutarea folosului orânzilor numitelor sate după urmatul obicei din va[...],rămâind și căsăpie târgului slobodă despre acest fel de muștereu,căci Episcopie precum și până astăzi așa și de acum va avea purtare de grijă.Neamestecându-să nici dregătorii întruv aceasta spre a să curma și prilejuirile iscoditoare de pricina casapilor pentru interesuri și rușfeturi de cât
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
spui! Răspunde Bahluiul: Nu-i greu să ghicești, E Toma Costică, țăran din Cernești!!! ... URARE Ioan Mercheș Ce-ți doresc eu ție, Mișule, bădie, Dascăl și părinte, prieten credincios? La aniversare, numai bucurie, Viață fericită, cerul luminos! Lasă-ți gândul slobod și în urmă cată, Spre acei ce viață și carte ți-au dat. Fie-le strădania binecuvântată! Cinste celui care sfatul le-a urmat! Dar mai amintește-ți de prima iubire Și de gunguritul noului sosit, Ce acum, la rîndu-ți
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
holteii puri + duri, la data aceea, Liviu Cangeopol, Dorin Spineanu, Lucian Vasiliu și Măritul de mine. Holtei: adică inși momentan liberi și apți să-și deie obolul la jocuri societale de tipul bîzei, fazanului, șepticului, lecturii presei literare, ascultatului Europei Slobode. Întrunirile aveau loc în garsonierele de pe Corabia Nebună, din Cartierul Latrin al Nicolinei, sau în Casa lui Cang de pe Moara de Vînt... (Luca Pițu, La Cafeneaua hermeneutică, București, Nemira, 1998) CORESPONDENȚĂ AUREL DUMITRAȘCU GELLU DORIAN (1980-1990) 1980 Borca, 16 noiembrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
pe Silvia și nicidecum s-o omor pe bapțea. De ce stai și privești cu indiferență la "robii" și la "oile" Tale pe care zici că le iubești? De ce?! "Tu n-ai făcut pământul din milă și iubire, Îți trebuia loc slobod, întins, de cimitire." (T. Arghezi) 18. BUNICA ȘI NEPOATA În timp ce bapțea era privegheată de cele două bătrâne care mai moțăiau, mai scăpau capul în jos, mai bolboroseau câte ceva, dar care își făceau cu maximum de competență trista lor misiune, părinții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și să crești 18 copii? Tatăl meu fusese al nouălea din seria de optsprezece. Așa că, pe bună dreptate, bunicii i s-a acrit să mai vadă picior de plod în fața ei. Voia și avea tot dreptul să respire ceva mai slobod, în deplină singurătate. Dar să revenim. M-am trezit cu un retevei în mâini, care avea cam lungimea a două făcălețe puse cap la cap. Era un băț zdravăn de corn, plin de noduri, având oarecum conformația unei bâte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
se pot abate mă zbat cumplit să scap de sub lăcate durerea-n pieptul țeapăn nu se curmă cu cât încerc să ies de sub strânsură cu-atât se cască rana mai ușor și-n oase simt o crâncenă arsură iar zborul slobod e amăgitor îmi intră zgura nemilos în gură și-n juru-mi fluturi cu duiumul mor (Brașov/Galați, ianuarie 2014) Mihaela Albu M-ai întrebat și despre sintagma "mari necunoscuți ai culturii române". Am formulat-o ca titlu pentru un ciclu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
regretat toată viața, dacă nu mi s-ar fi ivit, poate unicul prilej, de a fi văzut atâtea Într-un timp atât de scurt. Fără doar și poate că „viteza” nu este cel mai nimerit atribut când gândul trebuie lăsat slobod peste locuri și vestigii atât de scumpe ale trecutului, despre care nu știai până atunci decât foarte puțin din cărți sau povestiri. Dar după ce le-ai parcurs, chiar pe nerăsuflate, ești totuși mulțumit și liniștit că ai avut acest prilej
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
lui Simion om smead și întunecat. Lazăr Pitărel Mama Marușcăi jup Anca Stratonic Drăghici Toader Calistrat Jupâneasa Teodora Malorosianca naltă oacheșă Simion Jder postelnic al doilea jold podvezi Când era în pedeapsă la Cetatea Neamțu, Ionuț se ducea în săptămâna slobodă trei zile la părintele Nicodim la învățătură: amintire nu tocmai dulce; dar învățătura mai pe urmă i-a priit. Marele paharnic e stăpân peste slujitorii și călăreții dela Cotnari. La moartea lui Petru Aron, Ștefan și-a luat canon pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
viață luptând; războinicul își isprăvește datoria luptând. Copilul, chiar copilul nu cunoaște mila. Credincioasă e prietinia, dar mai credincioasă răzbunarea: Nu cade picătură de sânge fără răzbunare. Deasemeni dragostea, ca și ura, e fără măsură. Salut, Caucaz cu fruntea albă, Slobod pământ al munților Mi-apari sălbatic însă mândru. Prăpăstiile îți sunt altare, Și ceața serii stă pe culmi Cu-aripi ce fâlfâie-n înalt Născând fantome ca-ntr-un vis Când luna lunecă pe cer În spațiile substelare. Ce dragi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dus sprinten devale. Iar devale a amirosit tăpșanurile, a răspuns zbierând simpatic cântecului de clopote și, despovărat de samar, a cotit într-o văiugă și a prins a ronțăi iarba înflorită. Sus, în ograda îngrădită cu răzlogi de lângă biserică, umblă slobod. Când intră vizitatori din vale, numaidecât dă veste din trâmbița lui înfricoșată. După aceea vine la împrejmuirea de răzlogi și cere darul ce socoate el că i se cuvine: o bucățică de zahăr, o felie de pâne, un fruct. După
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]