1,313 matches
-
mănăstiri. În anul 1895 satul devine parte componentă a orașului Cluj. Conform datelor ultimului recensământ separat pentru Mănăștur, din anul 1890, din totalul de 3.099 de locuitori, 1.569 s-au declarat maghiari, 1.489 români, 16 germani, 5 slovaci ș.a. La începutul secolului al XX-lea satul era unul mixt, româno-maghiar. La Mănăștur existau în perioada interbelică două parohii, una greco-catolică, deservită de călugării din Ordinul Sf. Vasile cel Mare, care avea drept lăcaș de cult (închiriat pe 30
Cluj-Mănăștur () [Corola-website/Science/297968_a_299297]
-
este cunoscută apartenența confesională. Notă: În cazul persoanelor numărate drept "sârbi" este vorba în general de bulgari. La recensământul din 1930 lipovenii au fost incluși la categoria "alții" (la recensămintele ulterioare au fost incluși rușilor), iar cehii au fost incluși slovacilor. La recensământul din 2002 au fost numărați 21 ceangăi care au fost incluși la categoria "alții". În anul 2002, structura confesională era: 1.850.414 ortodocși (96,05%), 23.450 romano-catolici (1,21%), 9.488 musulmani (0,49%), 7.558
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
delegația care a dus Memorandumul la Viena; în 1894 a organizat marea adunare populară de la Sibiu care a protestat față de hotărârea guvernului Ungariei de desființare a Partidului Național Român; în 1895 a fost principalul organizator al Congresului naționalităților (români, sârbi, slovaci) de la Budapesta. În ultima parte a vieții, s-a situat însă pe o poziție diametral opusă, devenind unul dintre oamenii de încredere ai guvernului ungar: în 1910 deputat la Ceica, Bihor, cu program guvernamental; la 24 iulie/6 august 1916
Vasile Mangra () [Corola-website/Science/307190_a_308519]
-
Grila TVR 3 este formată din producții ale studiourilor teritoriale TVR Iași, TVR Craiova, TVR Cluj, TVR Timișoara, TVR Tîrgu-Mureș. TVR 3 produce și programe dedicate minorităților naționale (maghiari, germani, sârbi, bulgari, croați, ruși, lipoveni, turci, tătari, greci, ucraineni, evrei, slovaci, rromi), realizate în limbile lor materne. Mai multe informații despre TVR 3: <nowiki>http://www.facebook.com/fanTVR 3</nowiki>.
TVR Iași () [Corola-website/Science/307323_a_308652]
-
este un oraș în districtul Gödöllő, județul Pesta, Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de slovaci (%) și romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), persoane fără religie (%), reformați (%), atei (%) și luterani (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Kistarcsa () [Corola-website/Science/308274_a_309603]
-
este un oraș în districtul Sátoraljaújhely, județul Borsod-Abaúj-Zemplén, Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de slovaci (%) și ruteni (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind romano-catolici (%), reformați (%), greco-catolici (%) și persoane fără religie (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Pálháza () [Corola-website/Science/308283_a_309612]
-
(în , în ) este un oraș în districtul Orosház, județul Békés, Ungaria, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, orașul avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau maghiari, existând și minorități de slovaci (%) și romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Nu există o religie majoritară, locuitorii fiind persoane fără religie (%), luterani (%), romano-catolici (%) și reformați (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Tótkomlós () [Corola-website/Science/308291_a_309620]
-
Albă era vorbitoare de rusă (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și română Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Fântâna Albă se ridica la 819 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruși lipoveni (25,76%), cu o minoritate de cehi\slovaci (0,12%) și una de români (1,83%). Restul locuitorilor au declarat că aparțin altor neamuri (72,29%), dar probabil aceștia erau, marea majoritate, ruși lipoveni. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși pe stil vechi (lipoveni) (98
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
ndau, nervi, niam-niam, normanzi, norvegieni, nubieni olandezi, onguți, oseți, ostiaci, ostrogoți, otomani, ovambo pakistanezi, papuași, perși, peruani, polinezieni, polonezi, portughezi români, români, ruși, ruteni sakalavi, salieni, sân, santali, sârbi, sarmați, sarzi, saxoni, sciți, scoțieni, selgiuci, semiți, siamezi, singhalezi, sirieni, slavi, slovaci, sloveni, somalezi, sorbi, spanioli, suedezi, sumo, swazi, șvabi tadjici, taiuți, tamili, tătari, teutoni, thai, tibetani, tibu, traci, tuaregi, tukulori, tunguși, tunisieni, turci, turkmeni ubi, ucrainieni, uiguri, umbri, unguri, uzbeci valahi, valoni, vandali, vedda, venzi, vietnamezi, vikingi, vlami wagwangara, walisi, waluta
Popor () [Corola-website/Science/306937_a_308266]
-
Paris 1956). În Germania, Institutul German pentru Lingvistica Gemană (Institut für Deutsche Sprache - IDS) păstrează la Universitatea din Göttingen, arhiva pentru numele apelor din Germania" (Archiv für Gewässernamen Deutschlands). În Europa de Est, sunt de remarcat preocupările din domeniul hidronomiei ale cercetătorilor slovaci, dintre care unul din cei mai însemnați este Milan Majtan. În România, Universitatea din Timișoara a dovedit un interes deosebit pentru problemele de hidronimie. Dintre lucrările cercetătorilor care s-au ocupat de probleme de toponimie și hidronimie sunt de remarcat
Hidronimie () [Corola-website/Science/306954_a_308283]
-
Eibenthal, Sfânta Elena și Gârnic. Rromii se găsesc în special în localitățile Eșelnița și Berzasca reprezentând pe ansamblu 1,72% din totalul populației. Alte naționalități: maghiari 0,73%, germani (svabi) 0,39%, la acesta se adaugă un număr mic de slovaci, ucrainieni, bulgari și alte naționalități. Deoarece Parcul Natural Porțile de Fier dispune de resurse de substanțe minerale, activitățile industriale preponderente sunt legate în primul rând de exploatarea acestor resurse. Din cauza situației economice actuale, o parte a exploatărilor au fost închise
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
pe 12 noiembrie 1994, avea să marcheze primul său gol la echipa națională, în meciul cu Slovacia, și ce gol, un gol decisiv, care a asigurat victoria României cu 3-2. Golul venea în minutul 81, la doar un minut după ce slovacii egalaseră la 2, iar meciul se disputa chiar pe Ghencea, stadionul cu care era familiarizat atât de bine. Și datorită acestei victorii cu Slovacia, România s-a calificat la Campionatul European din 1996, din Anglia, unul din cele mai slabe
Daniel Prodan () [Corola-website/Science/307879_a_309208]
-
În anul 1930, populația satului Ițcani-Gară era de 1.708 locuitori, dintre care 592 germani (34,66%), 413 evrei (24,18%), 403 români (23,59%), 124 ruteni (7,25%), 102 polonezi (5,97%), 46 ruși (2,69%), 19 cehi și slovaci, 6 unguri, 2 sârbi, croați sau sloveni și 1 armean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 534 romano-catolici (31,26%), 414 mozaici (24,23%), 411 ortodocși (24,06%), 180 evanghelici (luterani) (10,53%), 160 greco-catolici (9,36%) și 9
Biserica Sfinții Apostoli din Ițcani () [Corola-website/Science/308316_a_309645]
-
În anul 1930, populația satului Ițcani-Gară era de 1.708 locuitori, dintre care 592 germani (34,66%), 413 evrei (24,18%), 403 români (23,59%), 124 ruteni (7,25%), 102 polonezi (5,97%), 46 ruși (2,69%), 19 cehi și slovaci, 6 unguri, 2 sârbi, croați sau sloveni și 1 armean. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 534 romano-catolici (31,26%), 414 mozaici (24,23%), 411 ortodocși (24,06%), 180 evanghelici (luterani) (10,53%), 160 greco-catolici (9,36%) și 9
Sinagoga din Ițcani () [Corola-website/Science/308363_a_309692]
-
a ținut în Praga, în 1848 și a fost antiaustriacă, dar și antirusă. Panslavismul s-a bucurat de o anumită influența printre politicienii cehi, dar nu a fost o doctrină politică dominantă, poate cu excepția aceleia care susținea că cehii și slovacii sunt ramuri ale unei singure națiuni. Panslavismul a fost folosit ca unealtă politică de Imperiul Rus. În timpul în care mișcarea panslavă era dominată de ruși, iar ideea unității panslave a ajuns să se confunde cu aceea a unirii tuturor slavilor
Panslavism () [Corola-website/Science/303076_a_304405]
-
fost îndemnați să lupte împotriva "opresiunii din Imperiul Austro-Ungar". Astfel s-au format, de exemplu, legiunile cehoslovace. Întemeierea Cehoslovaciei independente au făcut vechile idei panslave anacronice. Relațiile dintre statele slave au avut suișuri și coborâșuri, apărând chiar și tensiuni între slovaci și cehi. Apariția așa-numitului bloc răsăritean după încheierea celui de-al doilea război mondial și, în special, după ocuparea Cehoslaovaciei de Armata Roșie în 1968, au aruncat în ridicol ideea panslavă. Panslavismul din Balcani a fost total diferit de
Panslavism () [Corola-website/Science/303076_a_304405]
-
de la Paris a refuzat însă această propunere. Populația Republicii Bănățene era de 1.582.133, dintre care 592.049 români (37,42%), 387.545 germani (24,50%), 284.329 sârbi (17,97%), 242.152 unguri (15,31%), precum și comunități de slovaci, croați (carașoveni) și ruteni. Componența religioasă era după cum urmează: 855.852 ortodocși (54,10%), 591.447 romano-catolici (37,38%), precum și grupuri mai puțin numeroase de calviniști, luterani, greco-catolici, evrei etc.
Republica bănățeană () [Corola-website/Science/302373_a_303702]
-
de Jos se ridica la 3302 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (94,15%), cu o minoritate de germani (1,2%), una de polonezi (1,1%) și una de evrei (1,4%). Alte persoane s-au declarat: ruteni (1 persoană), cehi\slovaci ( 1 persoană), ruși (7 persoane) și maghiari (8 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (95,68%), dar existau și romano-catolici (2,8%), mozaici (1,4%). Alte persoane au declarat: evanghelici\luterani (3 persoane).
Comuna Pârteștii de Jos, Suceava () [Corola-website/Science/301982_a_303311]
-
1.687 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (88,2%), cu o minoritate de germani (6,7%), una de evrei (2,07%) și una de maghiari (0,89%). Alte persoane s-au declarat: ruși (1 persoană), polonezi (5 persoane) și cehi\slovaci (1 persoană). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (89,0%), dar existau și romano-catolici (8,0%), mozaici (2,07%) și evanghelici\luterani (0,71%) . Alte persoane au declarat: greco-catolici (1 persoană) și religie nedeclarată (1 persoană). Urme
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
Oravița (reședința județului) și Reșița (cel mai mare oraș al județului). Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 200.929 locuitori, dintre care 69,5% români, 12,8% germani, 4,9% sârbi și croați, 3,6% cehi și slovaci, 2,8% țigani, 2,5% maghiari ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 70,3% ortodocși, 21,5% romano-catolici, 5,1% greco-catolici, 1,5% baptiști ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului era de 29.453 locuitori, dintre
Județul Caraș (interbelic) () [Corola-website/Science/302096_a_303425]
-
70,3% ortodocși, 21,5% romano-catolici, 5,1% greco-catolici, 1,5% baptiști ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului era de 29.453 locuitori, dintre care 43,4% germani, 42,2% români, 8,8% maghiari, 1,6% cehi și slovaci, 1,4% evrei ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 50,5% romano-catolici, 39,7% ortodocși, 3,7% greco-catolici, 2,1% reformați, 1,7% mozaici, 1,6% luterani ș.a.
Județul Caraș (interbelic) () [Corola-website/Science/302096_a_303425]
-
1836 turnul baroc este distrus, în locul său construindu-se un turn piramidal simplu. Actualmente, după ce o perioadă de aproape cinci decenii de ateism comunist a fost spațiu de păstrare, a fost renovată și din anul 2000 este biserică funcțională pentru slovacii romano-catolici din Oradea. În anul 2007 a fost înființata la Oradea o Parohie personală pentru romano catolici de etnia slovacă, iar biserica din cetatea Oradea le-a fost încredințată lor drept biserica parohială cu filiala Mădăras care aparține de această
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
nu lipseau nici eforturile de maghiarizare și nici masivele colonizări străine. Pentru a schimba caracterul etnic al Banatului - și totodată și pe cel religios - autoritățile austriece au colonizat în zonă germani (așa numiții „șvabi”, aduși din Suebia), sârbi, și chiar slovaci, cehi, unguri, ruteni și alte naționalități. Ca urmare românii ortodocși, populația autohtonă a Banatului și inițial majoritatea covârșitoare, vor ajunge după cca. 150 de ani să fie abia jumătate din populație. Aceeași politică rasistă anti-românească s-a dus și în
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
era un aliniament favorabil din punct de vedere militar. La 16 aprilie, contraofensiva română a atins în patru zile zona Munților Apuseni și, apoi, linia stabilită. Acțiunea a fost salutată de populația din regiune. La Oradea, români, unguri, germani și slovaci „întâmpină pe români cu flori și cu strigăte de bucurie, scoase în limba lor”, scria Nicolae Iorga, pentru că i-au salvat de bolșevici. La 30 aprilie și 1 mai, trupele române au ajuns la Tisa pe întreaga lungime a frontului
Gheorghe Mărdărescu () [Corola-website/Science/302701_a_304030]
-
României din război alături de puterile Axei și dăduse semnalul punerii în aplicare a acțiunii de instalare a unui guvern supus cu numele de cod "Operation Panzerfaust" (Operațiunea Puștii Antitanc). Se apreciază că peste 20.000 de evrei polonezi, români și slovaci au fost trimiși în 1941 în zonele abia cucerite din Polonia răsăriteană, la muncă forțată. Abia au scăpat câțiva de la moarte, pentru a evada și a povesti cele întâmplate. Alți peste 50.000 de evrei au fost trimiși de autoritățile
Miklós Horthy () [Corola-website/Science/302681_a_304010]