1,640 matches
-
milițienii se băteau în piață, Merkel și Putin discutau pe firul scurt prețul la gaze. Doamna de fier a Europei e singura din păcate care poate rezolva problema ucraineană, împreună cu Putin. Angela merge mai departe... Obama face play-back. Dar, după Soci, a venit și reacția lui Putin. Ucraina, sau poate numai jumătatea sa nord-vestică, reprezintă în continuare "spațiul vital" de care nemții simt că au nevoie, de data aceasta împreună cu polonezii. Problema este cît sunt dispuși rușii să piardă aici, după
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
1971, pag. 20-24. 95. PETRU VINTILĂ, Eminescu roman cronologic, Edit. Cartea Românească, 1974, pag. 37. 96. IACOB ONEA, Eminescu în Blaj, "Epoca", București VIII, din 15 martie, 1903. 97. N. PETRA-PETRESCU, Din junețea lui Eminescu, Amintiri, în Anuarul III al Soc. pentru crearea unui fond de teatru român, pe anii 1899-1900, Brașov, 1900. 98. M. EMINESCU, Opere, ediția PERPESSICIUS, vol. V, pag. 26. 99. IDEM, ibidem, vol. I, pag. 454-461. 100. IDEM, ibidem, pag. 471-478. 101. M. EMINESCU, Opere vol. I
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
loc deschis; lucru; lucru agricol; luminat; luminos; de maci; magneți; mănos; meleag; miros; mistreți; mîncare; mușețel; naturalețe; negru; neliniște; ochi; odihnă; optimism; peisaj; picnic; pistă; pîine; plantații; plăcere; prăjește; primăvară; producție; răpită; recolta; relax; romanițe; romantic; scump; seceriș; sex; soare; soci; spic; stabilitate; stepă; tractor; țară; țărani; urcat; urcă; uscături; vară; văzduh; vedere; verde și mare; veselie; vînt; Windows; zare; zonă (1); 800/185/73/112/0 cînta: muzică (58); melodie (50); voce (43); cîntec (36); frumos (35); veselie (24); fredona
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mistuire; moale; de neînvins; nestins; noroc; pace; pai; pe paie; de paie; pană; panică; și pară; patimă; pădure; pămînt; perfecțiune; piele; pierzanie; plasmă; plăcut; plîns; ploaie; poluare; pompier; prăjeală; prăpăd; profunzime; răscoală; roată; scîntei; seducție; sentiment; soare; soba; din sobă; soc; spadă; spaimă; spălare; stinge; stins; strașnic; în suflet; sus; tăciuni; tărie; teamă; temperatură; teracotă; teribil; toaletă; țară; țigan; țigară; ură; văpaie; vitează; viu; vînt; vulcan; zodie (1); 819/189/66/123/0 frate: soră (191); familie (78); rudă (55); prieten
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plătește; povești; pregătește; prieten; prin urechile acului; produce; o pune; pungă; puțin; rădăcină; răscoli; nicio reacție; reiese; renunță la ceva; respins; a reuși; reușită; rezolvare; rezultat; rezultate; rezultă; sabie; sacou; a salva; sare; a scăpa; schimba; semințe; sentimente; sîmburii; sînul; soc; un strigăt; sulița; sunet; surpriză; terminat; tot; a trage; a trage ceva; trece; ud; uimite; umblă; umple; varză; în vileag; vileag; vine; vîsla; vorba; o vorbă; vrăji; zi (1); 743/302/97/205/0 scrie: pix (96); frumos (38); citește
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nu mai aibă gură căscată, / Limba ridicată, / Vorbă de rău / Asupra capului meu, / Să mă vorbească, / Să mă grăiască! / Bună ziua, alun mare, / Domn mare; / Ce rudă ești cu (cutare)? / Nimic. / Nimic să n-aleagă (cutare) / La judecătorie în divan. / Bună ziua, soc mare. / Domn mare, / Ce rudă e mă-ta cu tată-tău? / Nimic nu e. / Nimic să nu s-aleagă de (cutare) la judecată în divan..."396 De Sfântul Ilie, în Bucovina, mai ales în regiunile Crasna și Câmpulung, de sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
miez pisat de nucă, sau niște figurele în formă de om, făcute din făină curată de grâu, miere, miez de nucă și presărate pe deasupra cu zaharicale sau, sunt numai niște turte simple pe suprafața cărora, însă, cu o țeavă de soc ori de trestie figura unui om."411 Timpul sacru al sărbătorii dezvăluie spiritul tămăduitor al pământului care devine remediu împotriva făcăturilor și bolilor. Astfel, în Bucovina, în ziua de Paști, se pune sub ușă ca să stea trei zile, o glie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sara în casă, că-i rău de foc. Ziua de Sf. Foca [23 iulie] se ține spre a fi scutit prin întreg anul de vreo daună de foc sau ca să nu roadă șoarecii lucrurile din ladă. Cînd pui lemne de soc pe foc, te dor măselele. Nu e bine să lași sara focul neînvelit, ușa și ferestrele deschise, că diavolul vine, intră în casă și strînge copilul de-l îmbolnăvește. Cînd dai cuiva foc lunea, vine uliul la găini. Cînd, după ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scaunul lui Dumnezeu sau fața lui Hristos. (Gh.F.C.) Soarele și luna sînt frați. Soarele a vrut să-și ia de nevastă sora; atunci Dumnezeu i-a blestemat să cutreiere cerul, să lumineze pămîntul, dar să nu se vadă niciodată. (Gh.F.C.) Soc Lemnul de soc nu-l arde nimeni, crezîndu-se că la din contra, omul ar avea durere de mă sele. Solniță Chiperul și sarea din solniță de se varsă, te vei sfădi cu casnicii. Solomîzdră Solomîzdra* arsă în foc, făcută cenușă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sau fața lui Hristos. (Gh.F.C.) Soarele și luna sînt frați. Soarele a vrut să-și ia de nevastă sora; atunci Dumnezeu i-a blestemat să cutreiere cerul, să lumineze pămîntul, dar să nu se vadă niciodată. (Gh.F.C.) Soc Lemnul de soc nu-l arde nimeni, crezîndu-se că la din contra, omul ar avea durere de mă sele. Solniță Chiperul și sarea din solniță de se varsă, te vei sfădi cu casnicii. Solomîzdră Solomîzdra* arsă în foc, făcută cenușă și dată cuiva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
burduhan bîrneț - cingătoare în jurul capului blajini - neam de oameni care trăiesc lîngă Apa Sîmbetei blană - scîndură groasă blînzie - nepricepere boandă - pieptar boașă - testicul bob - sămînță de păstăioasă bobotă - flacără mare bobotină - boboc de rață boghet - gulerat bojie - bozie, varietate de soc bolfă - umflătură bolînd - smintit bolohan - bolovan boltă - pivniță boncălui (a) - a boloncăi, a boncăi, a rage prelung bondolan - greu de cap borăncăitură - urmă borti (a) - a găuri boșorog - bolnav de hernie botă - bîtă, măciucă bou de hăis - bou înjugat la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sînt mai multe văi, dintre care unele arabile, altele Împădurite, iar altele cu cîteva așezări gospodărești. Prima deschizăturăde vale, formată de doi pinteni, pornind de la „ Groapa Lupilor ” , cu un bot de deal Între ei, spre dreapta la intrare, este Valea Socului, vale bogată În vegetație și prielnică culturilor de grîu, porumb și fînețe, bogată În pomi fructiferi: meri, peri, cireși. Era o vale mult căutată de Îndrăgostiți, dar și o vale de recreere. De primăvara pînă toamna tîrziu, roadele Îmbelșugate ale
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
o vale de recreere. De primăvara pînă toamna tîrziu, roadele Îmbelșugate ale acestei văi, apa rece a celor două fîntîni, umbra răcoroasă a sălciilor pletoase, pomii roditori, ciripitul păsărilor, te Îmbie să respiri tihna acestei văi. În partea opusă văii Socului, tot În aceasta deschizătură, este Valea Trestiei, nume dat probabil, de la trestia de baltă ce crește pe vadul văii. Peste „ Dealul Trestiei ” și Între un alt deluleț, ce cade tot perpendicular pe matcă, este „ Valea Cuțilei ”, peste un altul „ Valea
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
luminiță de noapte, părăluțe, mușcată, panseluță, brumărele, păpădie, bujor, Platycodon grandiflorus, crețușcă, gălbenea, floarea-soarelui, trifoi roșu, lalea, valeriana, viorea, yucca și zucchini (dovlecei verziă. Florile arborilor și ale arbuștilor Cireș, tufă de zmeură, liliac, magnolie, măr sălbatic, măr, trandafir și soc. Ierburile aromatice și legumele Busuioc, mușețel, bostan, coriandru, dovleac, dovlecel, lavandă, ceapă, mazăre și mărar. Soiurile necomestibile Nu consumați florile recoltate de la plantele tratate cu pesticide și nici pe cele cumpărate de la florărie. Următoarele specii sunt necomestibile și toxice: omagul
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
Ludovic al XIV-lea, prin care nobilul se simțea îndreptățit să fie primul bărbat din viața fecioarelor de pe teritoriul său. Unii supuși francezi se înghe suiau chiar să-și ofere miresele regelui, sperând să obțină astfel favoruri la curte. În soci etatea noastră, a avea con tact sexual cu o virgină este o chestiune de prestigiu printre bărbații maturi, care consideră că au ce să învețe o fecioară sau au ga ranția că partenera este curată. Himenul otrăvit Ca un fel
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
mai importantă decât în opera altor scriitori, pentru că opera lui e comică, și într o astfel de operă, numele e o însușire mai esențială a personajului, decât în alte genuri literare.“ 5.10. IORDAN, IORGU: „Limba eroilor lui Caragiale“, București, Soc. de științe istorice și filologice, 1955, p. 56. Iorgu Iordan explică în studiul său cum posibilitățile de dezvoltare a vieții culturale în condițiile social-economice din a doua jumătate a secolului al XIX-lea sunt reduse la minimum. Învățământul superficial dă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
Olanda, Pactul a declanșat discuții în sînul conducerii 9, dar BP a adoptat pînă la urmă o poziție identică de apărare națională, favorabilă securității colective, denunțînd în același timp componentele societății olandeze, complice Munchen-ului, începînd cu burghezia și terminînd cu soci'is, socialiștii. El se aliniază de asemenea IC începînd din 13 septembrie, CPN lasă să reiasă din comentariile sale nuanțe ce marchează distanța menținută față de regimul hitlerist. Pentru Wim Pelt, CPN nu a arătat nici un entuziasm în propaganda pentru pace
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
mare măsură, explorarea trecutului, folosirea metodei longitudinale, biografice. Cunoașterea unui profil psihic se conturează mai bine prin dezvăluirea lui genetică. Sondajul retrospectiv ne ajută să vedem mai departe și în viitor. Anamneza pregătește prognosticul. Dacă prin situarea cuiva în raport cu alții (socii), de aceeași vârstă, cultură, profesiune etc., metoda transversală contribuie la înțelegerea unei persoane la un moment dat, metoda longitudinală ne ajută la explicarea structurii persoanei studiate în devenirea ei și, pe baza aceasta, la prevederea reacțiilor sale față de situații similare
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Astfel s-ar evita multe neplăceri determinate de un comportament agresiv al copilului. Pentru mai multe informații Bushman, B.J., Geen, R.G. (1990), „Role of cognitive-emotional mediators and individual differences in the effect of media violence on aggression”, Journal of Pers. Soc. Psychol., 58(1), pp. 156-163. Eron, L.D., Huseman, L.R., Lefkowitz, M.M., Walder, L.O. (1972), „Does television violence cause aggression?”, Am. Psychol., vol. 27, nr. 4, pp. 253-263. Huseman, L.R., Eron, L.D. (ed.) (1986), „Television and the aggressive child: A
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
diferitele argumentele pentru ele însele, cu onestitate intelectuală și fără prejudecăți legate de apartenența politică a vorbitorilor? Este o adevărată provocare. Pentru mai multe informații Mackie, D.M., Worth, L.T., Asuncion, A.G. (1990), „Processing of persuasive in-group. Messages”, Journal of Pers. Soc. Psychology, 58, pp. 812-823. Mitchell, J. et al. (2006), „Dissociable medial prefrontal contributions to judgments of similar and dissimilar others”, Neuron, vol. 50, p. 655. Van der Linden, G. (1990), „From eloquence to credulity - A study of «demagogy» in a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
internațion ale . Globalizarea reflectă apariția rețelelor și a sistemelor de interacțiune și de schimb interregionale. Aceste rețele care se întrepătrund și interacționează definesc o structură evolutivă car e impune constrângeri și, în același timp, conferă putere comunităților, statelor și forțelor soci ale. Globalizarea nu numai că a deve nit unul dintre cele mai la modă cu vinte pentru politicieni, oameni de afaceri sau ec onomiști, ci s-a transfor mat în țap ispășitor pentru tot ceea ce merge r ău în lume
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
regional, cât, mai ales, la nivel global, te nsiuni care trebuie cunoscute și gestionate. * Globalizarea este un fenomen care se extinde rapid în întreaga lume, provocând efecte pozitive și negative în întregul sistem, precum și schimbări de proporții în viața economică, soci ală și politică a tuturor comu nităților existente pe planetă; * Globalizarea este considerată ca fiind unul din tre cele mai complexe proce -se financiare, economice, politice și sociale pe care le a cunoscut omenirea până în prezent. Pentru majoritatea oamenilor, globalizarea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
vieții - economic, politic, social, cultural și de medi u - și presupune: Multiplicarea rețelelor de comunicare. Comunica ții mai perfor mante înseamnă că actorii de pe diferite piețe, fi rmele, organizațiile non-gu vernamentale, experții, persoanele fizice de pe si te-urile de relaționare soci ală și multe alte categorii devin tot mai bine int erconectați. Extinderea relațiilor. De exemplu, mall urile le oferă consumato rilor care își pot permite produse din toate co lțu rile lumii. Astfel, un calcula tor conține componente care au
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ere a barierelor create de stat în calea mobilității capitalului, extinderii co mer țului și reacțiile economice, sociale și politice la acest proces“. Globalismul poate fi definit, simplu și funcțio nal , ca evoluția graduală a interacțiunii și integrării economiilor și soci etă ților din lume. Alți autori con sideră globalizarea ca fiind „un stat al lumii care implică rețele de interde pendență la distanțe multicontinentale“ . Aceste rețele trebuie să fie exten sive spațial, reușind, astfel, să interacționez e p rin fluxurile
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
întreaga lume și să fie prelucrate instantaneu. In troducerea noilor tehnologii a permis reducerea cu 98 % a costurilor tranzacțiilor, tehnologia fiind, intre principalii vectoastfel, unul d ri ai expansiunii financiare din zilele noastre . Noțiunea de globalizare financiară acoperă și a soc iază trei tipuri de fenomene: * este vorba, mai întâi, despre suprimarea barierelor între diverse instituții, exercitând un anumit număr de funcț ii financiare; * al doilea aspect al globalizării financiare îl constituie dezvoltarea considerabilă a gamei de instrumente de finanțare și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]