1,004 matches
-
dizigoți arată rolul accelerator pentru maturizare al intervențiilor educative precoce și complexe. Nu în ultimă instanță, rolul factorilor sociali în personogeneză este confirmat și de imposibilitatea umanizării „copiilor lup”. Relațiile interpersonale - pe verticală părinți și pe orizontală congeneri - influențează voința, sociabilitatea, farmecul și alte dimensiuni ale personalității din modelul celor cinci factori și din cel al celor șapte factori. Pe de altă parte, jocurile de rol favorizează dezvoltarea de trăsături caracteriale diferite. Personogeneza se substituie unui proces etapizat, fiecare etapă fiind
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
este condiționată genetic și cognitiv, prin intermediul imaginii sinelui, dar și prin consecințele acțiunilor din fiecare zi, iar la acest nivel se poate face diferențierea personalității normale de personalitatea patologică. Și în cazul personalităților patologice se pot descrie raporturi asemănătoare. Astfel, sociabilitatea, impulsivitatea, cunoașterea noului și modalitățile de manifestare a instinctului sexual sunt relativ stabile în timp, din copilărie până la vârsta adultă, în cazul TP antisocială. Pe de altă parte, copiii cu trăsături anxios-evitante părăsesc mai târziu familia parentală și se integrează
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a identificat opt tipologii personologice patologice: antisocială, histrionică, pasiv-agresivă, pasiv-dependentă, explozivă, obsesivă, schizoidă și ciclotimică. Trăsăturile caracteriale au fost adăugate corespunzător faptului că studiile care au aplicat sistemul tridimensional nu au avut o relevanță diagnostică așteptată. Astfel, perseverența, simțul responsabilității, sociabilitatea și deschiderea spirituală au devenit reperele caracteriale semnificative ale modelului celor șapte factori, mult mai eficient și mai apreciat în personologia zilelor noastre. În Clasificarea Internațională a bolilor psihice (ICD, din 1987Ă s-a încercat introducerea categoriei personalităților accentuate, la
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
izolarea și stilul pasiv-agresiv. În perioada de adult tânăr, se accentuează comportamentul evitant cu un deficit adaptativ crescut, iar la adultul matur are loc stabilizarea statutului evitant (Bornstein, 1999Ă. Se conturează un cerc vicios în cadrul căruia: teama de respingere → hipervigilitate → sociabilitate scăzută cu viziuni catastrofice → creșterea vigilității → creșterea autocompătimirii → intensificarea comportamentului evitant. Atributele dominante ale tulburării de personalitate evitantă interferează în cea mai mare măsură cu cele ale tulburării de personalitate dependente. Aceasta, spre deosebire de tulburarea de personalitate evitantă - care doar le
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și riposta la injurii au și ele limite greu de stabilit între normalitate și entități psihiatrice, care s-ar cere supuse tratamentului. Unele trăsături tipologice caracteriale sunt promovate și premiate în cadrul stilului de viață contemporan și altele amendate. Sunt promovate sociabilitatea și pragmatismul, inițiativa și adaptarea rapidă la schimbări Nu sunt tolerate retragerea, inhibiția, emotivitatea, depresia sau prea marele atașament față de tradiție. Nu e încurajată toleranța la suferință, suportarea acesteia. De asemenea, nu e promovat în mod suficient autocontrolul calm, răbdarea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a se valoriza în fața celor din jur. Antisocialul - în pofida aparențelor - poate fi atras într-o alianță terapeutică atunci când condițiile comorbide de Axa I îl afectează într-o măsură semnificativă, sursă de disconfort continuu. Personalitățile evitantă și dependentă au niveluri de sociabilitate relativ crescute deși mascată de autostima scăzută și pot întreține cu îndemânare o relație terapeutică. Rigoarea obsesiv-compulsivului care devine hiperresponsabil în orice rol îl determină să devină la rândul său - în contextul dat - un garantat partener de dialog. Cea mai
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
poate amplifica progresiv. Constructul DSM-IV al TP antisociale a adultului este unul destul de compozit. El se centrează pe agresivitate, impulsivitate, delictualitate, iresponsabilitate. Sunt și aspecte polare și aparent contradictorii. Pe de o parte e evidențiată o variantă egosintonă cu buna sociabilitate, pe de altă parte trăiri disforice, de tip egodiston. Primul aspect și în general încadrarea în clusterul B - extrovertit, flamboiant - sugerează apropieri față de TP borderline și narcisică. Varianta morocănoasă, disforică înclină spre depresivul iritabil, impulsiv și suspicios. Grandiozitatea ar putea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care are importante deficiențe în relațiile interpersonale și în respectarea normelor sociale și morale, un om ce nu-și creează un drum de viață ordonat și statornic, deși poate fi acceptat și apreciat social în multe medii. Aspectul esențial este sociabilitatea cuceritoare care creează o mască de om normal, sănătos, în spatele căreia sunt prezente multiple deficiențe în primul rând semantice, de înțelegere a unor noțiuni ca responsivitatea, generozitatea. Psihopatul lui CLECKLEY nu are trăsăturile și caracteristicile tipurilor lui KRAEPELIN: excitabil, instabil
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihiatria germană clasică. Este inițiat de SCHNEIDER sub forma psihopatului hipertim, apoi de către von ZERSSEN în tradiția cazurilor de „manie cronică” și prin opoziție cu Tipus Melancolicus a lui TELLEMBACH. E posibil ca particularitățile socio-culturale ale lumii actuale care promovează sociabilitatea, inițiativa continuă, acțiunea, afirmarea, proiectele îndrăznețe, manifestarea, decizia rapidă, performanța, etc. să mascheze existența acestui tip, în măsura în care el nu ajunge la agresivitate și infracțiuni. Oricum, faptul că psihopatul CLECKLEY acoperă trăsături prezente la mai multe categorii de tulburări de personalitate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
XXII-a „Psihosociologia”, arătând că aceasta „este ramura sociologiei care urmărește aspectul psihic al vieții sociale sau al fenomenelor sociale”. Distinsul discipol al profesorului Dimitrie Gusti considera că „Psihosociologia” urmărește probleme foarte variate, cum ar fi: a) factorii psihici ai sociabilității; b) factorii psihici ai structurii sociale; c) factorii psihici ai evoluției sociale; d) factorii individuali în viața socială; e) rolul stărilor psihice în viața socială; f) consecințele sociale ale diferiților factori psihici (ibidem). Spre deosebire de psihosociologie (psihologia socială a sociologilor), sociopsihologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
literaturilor naționale nu federează resursele pe care le presupune. În al doilea rând, la întâlnirea celor două modele ale genialității s-a deplasat spațiul de referință al limbii, "funcția" la care trimit practicile spontane. Geniul francez era orientat de valorile sociabilității, de idealul comunicării reușite și al schimbului fericit de idei; prin contrast, geniul micilor culturi naționale s-a situat în domeniul valorilor etice, bazându-se pe comportamente, atitudini, stiluri și moduri de a fi. Ceea ce trebuie subliniat e faptul că
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
întâlnirea, centralitatea, capitala), asumând în același timp o anchetă mai vastă și mai vagă, orientată spre alte moduri de folosire a limbajului, și în alte spații. Consecința cea mai importantă a acestei mutații a fost descentrarea practicilor spontaneității. Prin dispariția sociabilității din orizontul geniului, s-a produs o "explozie" a formelor productive, a numărului și distribuției lor: geniul, care se găsea în secolul al XVIII-lea concentrat în saloane și cancelarii, se dispersează în secolul al XIX-lea spre domeniile marginale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
De aceea Herder insistă asupra practicilor sociale care se răsfrâng în repetițiile poeziei după ce s-au reflectat în redundanțele limbii. În paralelism e la lucru o "natură", aceea a dialogului intim ("viața fraților când locuiesc împreună"), un tip aparte de sociabilitate, care se bazează pe reluare și confirmare, nu pe conflict și dominație: "Cele două părți se întăresc reciproc, se ridică una pe alta, se inspiră în mod natural, fie că propovăduiesc, fie că exprimă bucuria, tristețea sau dragostea [...]. Când sufletul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
realitate: în condiții "obișnuite", literatura ni se oferă cantitativ în cadrul unor forme de comunicare specializate (cei care își cumpără cărțile din librărie, cei care citesc literatură de consum sau experimentală, cei care fac sau vehiculează texte în cadrul diverselor forme de sociabilitate literară etc.). În raport cu literatura nu simțim solidaritatea cu milioanele de români, ci cu straturi sociale mult mai strâns determinate. Cum ar trebui ajustat unghiul de percepție ca să angajăm în domeniul literar cifrele mari ale demografiei? Aș compara situația cu modelul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
separă - pe istoricul literaturii franceze din 1930 și pe animatorul literaturii române de la 1830 -, scopul urmărit prin exploatarea antonomazei e același. Heliade Rădulescu vrea să antreneze literatura română prin valuri ample de scriitori. Nu are încredere în structurile mici ale sociabilității literare, în cenacluri și bisericuțe și își imaginează cadența literaturii române exclusiv în funcție de succesiunea generațiilor. În acest sens ar trebui citită o idee care revine adesea în scrierile lui, aceea a geniului ca germene al întregii omeniri viitoare: În primul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Michelet cu o reprezentare aproape utopică. Pentru istoricul francez poeziile populare reprezentau un partaj de intimitate care nu depindea de formele sociale consacrate de tradiție și de cadrele instituționalizate ale spațiului public. Punctul lui de referință era idealul francez al sociabilității definit de instituțiile publice ale salonulului, curții regale sau conversației. Prin contrast, cultura română mobiliza forme de atașament colectiv lipsite de dimensiune publică. Era sociabilitatea Franței minus instituțiile ei. Dacă versurile vorbeau despre sentimente față de iubită sau față de tovarăși, Michelet
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și de cadrele instituționalizate ale spațiului public. Punctul lui de referință era idealul francez al sociabilității definit de instituțiile publice ale salonulului, curții regale sau conversației. Prin contrast, cultura română mobiliza forme de atașament colectiv lipsite de dimensiune publică. Era sociabilitatea Franței minus instituțiile ei. Dacă versurile vorbeau despre sentimente față de iubită sau față de tovarăși, Michelet le presupunea ca ținând de sfera privată, constrânse de împrejurările istorice să se restrângă în domeniul intim al cercului familial: "strivită din toate părțile, pare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
l-a citit pe Michelet e sensibil în textele lui Alecsandri la figurile fraternității, ale iubirii și ale prieteniei. Aproape toate analizele sunt desfășurate după o metodă tematistă, care recuperează din poezii sintagmele explicite care se referă la forme ale sociabilității "naturale". Faptul că într-o poezie se evocă tovărășia, atașamentul față de ceilalți, amorul, e văzut ca semn al libertății și al unei atitudini politice implicite. De aceea selectează dintr-o doină trei tipologii ale iubirii ("amorul filial, amorul patriei, ș-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
inimii" se creează un cadru de oglindiri și de reverberări multiple. Amorul tematizat în poezie își regăsește "taina" în amorul trăit de poet și se oferă astfel pentru a fi experimentat în propria interioritate de către ascultător. În acest fel, valoarea sociabilității pe care Rosetti o împrumutase din lectura lui Michelet se construiește simultan și reiterativ pe mai multe planuri, ca și cum ar exista un flux comun care face să circule aceeași pasiune a simpatiei din viața culegătorului, în viața autorului anonim și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
prilejuri de a înălța acolo câte un monument. * * * Vreau să insist asupra acestei prime figuri a angajamentului afectiv în literatură recurgând la un text clasic. Spinoza este cel care a reflectat asupra imitației de afecte și asupra rivalității în structurarea sociabilității umane 25. Toate textele care mă interesează se găsesc în Etica, mai exact în secțiunea referitoare la Originea și natura afectelor. E mai întâi Propoziția 27: "Dacă ne imaginăm că un lucru care ne seamănă și față de care n-am
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
zise naționale, vor fi reci și nepăsătoare pentru talente?99 " Prima întâlnire cu poetul" e o redare caracteristică, intens codificată, pe care o regăsim în numeroase documente ale vieții literare în modernitate 100. La fel ca și alte reprezentări ale sociabilității în lumea scriitorilor desfășurate în cadre specifice (cenaclul, revista literară) și în virtutea unei inițieri prealabile (" Îl întrebai de este frate cu poetul, despre care vorbisem altădată..."), această evocare participă la definirea unei marginalități. Pentru că atunci când sunt scoase în evidență, ritualurile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
autori. În același sens a acționat și procesul de profesionalizare a literaturii, realizat prin precizarea progresivă a pozițiilor legitime din câmpul literar: definirea socială a statutului de scriitor, organizarea uniunilor de creație, delimitarea unor spații privilegiate ale comunicării și ale sociabilității literare, determinarea acțiunii critice, prescrierea conduitelor cititorului de literatură etc. În vreme ce reflecția în marginea productivității implica masa extinsă a populației, profesionalizarea se baza pe normarea strictă a sferelor de creație și consum. Cu excepția câtorva momente când specializarea practicilor literare a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
edificii etc., putând fi înstrăinate ca și bunurile particulare". Comuna, spune practicianul și teoreticianul Gavril Ursu, reprezintă o asociațiune naturală de mai multe familii, legate între ele prin legături de sânge și vecinătate, care își găsește explicațiunea în instinctul de sociabilitate și pe motive economico-morale. Însuși satul este rezultatul simțului de sociabilitate a oamenilor, ei neputând viețui stingeri, izolați. Născută în mod spontan, pe o anumită treaptă a dezvoltării sociale, comuna reprezintă embrionul societății și elementul constitutiv al organizării sociale a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
practicianul și teoreticianul Gavril Ursu, reprezintă o asociațiune naturală de mai multe familii, legate între ele prin legături de sânge și vecinătate, care își găsește explicațiunea în instinctul de sociabilitate și pe motive economico-morale. Însuși satul este rezultatul simțului de sociabilitate a oamenilor, ei neputând viețui stingeri, izolați. Născută în mod spontan, pe o anumită treaptă a dezvoltării sociale, comuna reprezintă embrionul societății și elementul constitutiv al organizării sociale a oamenilor, ea precedând însăși organizarea statală. Făcând un excurs în dezvoltarea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Meritele autorului sunt legate de capacitatea de sinteză a evoluțiilor presei catolice din Spania, Italia și Franța (subcapitolul I.3), dar mai ales de încercarea de a înțelege modul în care Vaticanul a regândit aspectul și rolul presei o dată cu noua sociabilitate de factură modernă, sub influența mediilor intelectuale catolice din țările Occidentului, până la constituirea unei doctrine proprii în domeniul mass-mediei. Aș evidenția la acest nivel subcapitolul I. 1.2, Giuseppe Chiaudano și modelul ziarului catolic, unul care plecând de la exegeza unei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]