1,210 matches
-
sovieticus. Din incubator al naționalismului etnic cu tente xenofobe, școala a devenit un laborator al patriotismului socialist compatibilizat în cadrele internaționalismului proletar. Memoria istorică națională, dospită în avangarda reflecției social politice încă din generația pașoptistă și răscoaptă în ariergarda consensului societal al literaturii didactice începând cu jumătatea secundă a secolului al XIX-lea, a fost substituită cu o memorie istorică impregnată cu puternice tente antinaționale. După cum am arătat în corpul lucrării, această revoluție mnemonică antinațională, al cărei artizan principal a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sărăcit fondul publicistic asupra căruia a fost rulată analiza este reprezentată de manualele de educație civică introduse în perioada postcomunistă. Proiectate explicit ca instrumente didactice de modelare axiologică, manualele de educație civică relevă în mod transparent sistemul de valori, modelul societal și tipul cetățeanului ideal imaginate și promovate de elitele puterii. În fine, tabloul deficiențelor trebuie completat cu absența revistelor culturale din analiza întreprinsă. O mai mare atenție acordată vieții intelectuale desfășurată în revistele culturale, ca spații instituționale ale avangardei reflecției
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o fereastră înspre descifrarea mecanismelor ce stau în spatele inovației ideatice și producției culturale a noutății în materie de conceptualizare a trecutului. Totuși, după cum am argumentat în corpul lucrării, analiza s-a axat cu preponderență pe ceea ce am numit "ariergarda consensului societal" reprezentat de literatura didactică, lucrarea de față manifestându-și interesul predilect nu atât pentru istoria ideilor elitiste produse în laboratoarele intelectuale ale revistelor culturale în care se experimentează noi formule ideaționale, cât mai ales pentru ideile standardizate și difuzate masiv
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și Artă. Ursu, I. (1924). Concepția istorică. Caracterizarea și împărțirea istoriei românilor. Două lecții de introducere la cursul de istoria românilor. București: Tipografia "Antonescu". Zeletin, Ș. (1925). Burghezia română: originea și rolul ei istoric. București: Editura "Cultura Națională". Ariergarda consensului societal. Literatură didactică Abecedare, cărți de citire, prime cunoștințe 1797. ABC sáu Bucavna spe folosul scolelor niamului Romanesc. ABC oder Namenbüchlein zum Gebrauche der Nazional-Schulen in dem Königreiche Ungarn. Buda [Text în limbile română și germană în paralel]. 1828. Pleșoianu, Grigore
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin stufosul aparat bibliografic, lucrările menționate au fost împărțite în două mari categorii: a) avangarda reflecției social politice și istorice românești, secțiune în care sunt grupate operele care au pus în circulației idei novatoare în cultura română; b) ariergarda consensului societal, reprezentat de literatura didactică discursul care exprimă, de regulă, ortodoxia interpretativă a vremii. Pentru și mai multă ordine, lucrările din această ultimă categorie au fost grupate în patru subcategorii: i) abecedare, cărți de citire, prime cunoștințe, ii) manuale de istorie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un rol marcant. Înainte de a-l explicita, revin la precizarea că înțeleg conceptul de ideologie, la modul general, într-un sens pozitiv. Ca figură centrală a imaginarului social prezent în orice societate, ideologia contribuie atât la "aranjamentul" socio-politic al cadrului societal, cât și, implicit, la instituirea unor episteme în contextul cărora se manifestă formele de cunoaștere ale unei epoci. Pe de altă parte, schimbarea socială, ca efect al evoluției cunoașterii influențează, la rândul său, evoluția ideologică a societății. În acest cadru
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
socio-politică. Din punctul meu de vedere, cele trei ideologii politice ale modernității liberalismul, conservatorismul și socialismul se plasează în câte o epistemă specifică, pe care o influențează, producând expresii ideologice ale cunoașterii sociale și politice și contribuind, astfel, la schimbarea societală. În sens invers, schimbarea societală lucrează asupra formelor cunoașterii sociale și politice, inducând astfel schimbări de epistemă și producând, finalmente, inclusiv mutații ideologice la nivelul imaginarului social. Din acest mecanism decurge atât evoluția societății în plan socio-politic, economic și cultural
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
vedere, cele trei ideologii politice ale modernității liberalismul, conservatorismul și socialismul se plasează în câte o epistemă specifică, pe care o influențează, producând expresii ideologice ale cunoașterii sociale și politice și contribuind, astfel, la schimbarea societală. În sens invers, schimbarea societală lucrează asupra formelor cunoașterii sociale și politice, inducând astfel schimbări de epistemă și producând, finalmente, inclusiv mutații ideologice la nivelul imaginarului social. Din acest mecanism decurge atât evoluția societății în plan socio-politic, economic și cultural -, cât și evoluția cunoașterii ca
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
civilizației occidentale, dintre care se remarcă libertatea individului 55. Mizând pe asumarea obiectivității ca "intersubiectivitate a metodei științifice" sau definind-o prin "caracterul public al metodei științifice"56, această perspectivă epistemologică va contribui la deschiderea problemelor cunoașterii științifice înspre spațiul societal și la "transparentizarea" rolului social asociat descoperirilor științifice, în condițiile în care, astăzi, publicul are acces la informații care în urmă cu mai puțin de o sută de ani erau doar apanajul unor inițiați care proveneau fie din sfera comunității
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
în care se realizează instituirea convențiilor ideologice. Din punctul meu de vedere, acestea reprezintă expresia social-instituționalizată a credințelor împărtășite de membrii unei societăți, credințe ce servesc drept "borne" ale cunoașterii socio-politice și care își pot modifica sensurile în contextul schimbărilor societale produse de această cunoaștere. În cercetarea modului în care aceste convenții ideologice care pot fi generale, dar pot fi și particulare, în funcție de co anumită comunitate, un anumit regim politic ori o anumită epocă socio-istorică contribuie la înțelegerea înțelesului social, un
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
la nivelul instituțiilor sociale, fiind astfel reproduse discursiv, inclusiv în manieră simbolică sub formă de coduri, norme, regulamente, habitudini, comportamente etc., deopotrivă formale și informale convențiile ideologice reprezintă o expresie a identității sociale, fiind utile în explicarea și înțelegerea realității societale, ca și a posibilităților de evoluție a acesteia. În fine, cea de a treia secțiune a studiului de față se orientează înspre analiza ideologică a cunoașterii sociale. Sunt puse la lucru, aici, valențele epistemologice ale conceptului de ideologie, fiind devoalat
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
schimbare socială. Asumpția de bază pe care o am în vedere este aceea că nu toată cunoașterea socială este ideologică, dar elementul ideologic este inevitabil în procesul de configurare a acestei cunoașteri, contribuind decisiv la schimbările ce survin în plan societal. Trei precizări suplimentare se impun, cred, înspre finalul părții introductive. Prima dintre ele vizează faptul că prezentul capitol are ca punct de plecare o încercare de a sistematiza, deopotrivă teoretico-politic și epistemologic, problematica ideologiei, într-o direcție care să depășească
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
acest punct de vedere, cred că putem admite definiția potrivit căreia convențiile ideologice reprezintă expresia social-instituționalizată a credințelor împărtășite de membrii unei societăți, credințe ce servesc drept "borne" ale cunoașterii sociale și care își pot modifica sensurile în contextul schimbărilor societale produse de această cunoaștere. Ceea ce putem extrage, mai întâi, din această definire a convențiilor ideologice este că ele nu se confundă cu ideologia ca atare, ci sunt expresii "împământenite" social ale sistemului de credințe configurat de ideologie în baza constituirii
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
supra acesteia și, implicit, asupra procesului de schimbare socială. Reiterez, de aceea, ideea că, deși nu toată cunoașterea socială este ideologică, elementele ideologice sunt inevitabile în procesul de configurare a acestei cunoașteri, contribuind decisiv la schimbările ce survin în plan societal și fiind, la rându-le, afectate de acestea. Revenind la termenul weberian al "presupozițiilor", trebuie spus că, în procesul cunoașterii, acestea reprezintă factori ce influențează atât subiectul cunoscător, cât și obiectul cunoașterii. Cunoașterea însăși, ca proces, nu se poate extrage
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și pe latura sa declarat "științifică"), ca unul ce ar fi net detașat de mediul social 51 și, pe de altă parte, ritmul accelerat în care se dezvoltă cunoașterea, un ritm ce are drept consecință directă variate schimbări în plan societal. Deloc întâmplător, prin urmare, vorbim despre identificarea cunoașterii sociale într-o societate care a fost definită, în ultimii cincizeci de ani, în diferite maniere. Așa cum arată, spre exemplu, teoreticianul social David Goldblatt, societatea finalului secolului trecut și începutul noului mileniu
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
el trebuie să fie constrâns (moral, juridic etc), astfel încât să se supună autorității. Alături de proprietate, autoritatea se constituie în unul dintre conceptele fundamentale ale conservatorismului. Autoritatea este reprezentată, mai întâi, de tradiție, și apoi de către codurile sociale înrădăcinate în contextul societal. Chiar și teoreticienii contemporani ai conservatorismului, precum Oakeshott, Voegelin și Russell Kirk susțin că, deși puterea etatică are obligația "de a interveni cât mai puțin în domeniul economic, social și moral", păstrând astfel ideea unei sfere private și a necesității
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
și democrațiile concrete aproximează doar, mai mult sau mai puțin exact, parametrii polarizanți respectivi"22. Dincolo de aceste perspective diferite, putem reține că produsul proiecției ideologice totalitare poate fi conceput în sensul "societății închise" de care amintea Karl Popper, o formă societală caracterizată prin intruziunea nepermisă a statului în sfera deciziilor individuale. Ideologia nazistă și tipul său de regim politic. Extrăgânu-și, la rându-i, resursele ideologice din fascism, dar manifestându-le într-o formulă radicală, nazismul s-a impus în Germania interbelică
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
5), 2006), 650. 43 Din punctul meu de vedere, convențiile ideologice reprezintă expresia social-instituționalizată a ideilor și credințelor împărtășite de membrii unei societăți, credințe ce servesc drept "borne" ale cunoașterii sociale și care își pot modifica sensurile în contextul schimbărilor societale produse de această cunoaștere. 44 În teoria politică a contemporaneității, se specifică faptul că, în măsura în care vorbim despre ideologii ca reprezentare plurală a conceptului de ideologie, avem șansa de a ne apropia și mai mult de înțelegerea adecvată a fenomenelor politice
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
largă, de standarde de conduită percepute drept morale și drepte de către indivizii dintr-o corporație, luând în considerare bunăstarea celor afectați de deciziile și comportamentul corporației (Holt, Wigginton, 2002). Etica nu se reduce la respectarea legilor, pentru că nu toate normele societale sunt transpuse într-o lege, pentru că uneori afacerile se dezvoltă mai repede decât poate legislația să controleze și pentru că unele legislații naționale sunt prea slabe. Saee (2005) enumeră motivele pentru care corporațiile transnaționale ar trebui să aibă comportamente etice: - ca să
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
sistemului social: subsistemele economic, politic, cultural... Și alte teorii sociologice consacrate își găsesc aplicabilitate în educația adulților; printre acestea, le enumerăm pe următoarele: - teoria relațiilor interpersonale (fie că sunt primare sau secundare, manifeste sau latente, normale sau deviante, comunitare sau societale etc.); - teoria grupurilor sociale, știința sociologică operând cu analize structurale și funcționale ale diferitelor grupuri sociale și asupra dinamicii lor, pornind de la microgrupul familial la macrogrupurile reprezentate de clasele sociale, de lacomunități locale la națiuni sau comunități internaționale. Diverse analize
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
efectele societății de consum sau extinderea influențelor pragmatismului economic în toate domeniile vieții sociale justifică această situație. În plus, se poate constata o accentuare a preocupării pentru evaluarea corectă a costurilor și beneficiilor educației adulților la nivel individual, instituțional și societal, atât din perspectiva asigurării eficienței investițiilor, cât și din cea a obținerii de evidențe cu privire la oferirea calității în schimbul sumelor cheltuite, a realizării de „afaceri profitabile”. Piața educației adulților este determinată de cerere și ofertă, existând, totodată, diverse caracteristici cu privire la tipul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lungul vieții” și „rețelele de învățare”. Învățarea de-a lungul vieții poate fi văzută ca o activitate desfășurată de oameni pe întreaga perioadă a vieții lor, pentru îmbunătățirea cunoștințelor, abilităților și competențelor în diverse domenii de cunoaștere, din motive personale, societale, de angajare etc. (http://prola.aps.org/abstract). Aplicarea conceptului de învățare pe întreg parcursul vieții aduce beneficii societății și persoanelor, ca urmare a creșterii competitivității acestora, a dezvoltării personale și a creșterii potențialului de angajare, fiind mijlocul de a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sistemului social: subsistemele economic, politic, cultural... Și alte teorii sociologice consacrate își găsesc aplicabilitate în educația adulților; printre acestea, le enumerăm pe următoarele: - teoria relațiilor interpersonale (fie că sunt primare sau secundare, manifeste sau latente, normale sau deviante, comunitare sau societale etc.); - teoria grupurilor sociale, știința sociologică operând cu analize structurale și funcționale ale diferitelor grupuri sociale și asupra dinamicii lor, pornind de la microgrupul familial la macrogrupurile reprezentate de clasele sociale, de lacomunități locale la națiuni sau comunități internaționale. Diverse analize
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
efectele societății de consum sau extinderea influențelor pragmatismului economic în toate domeniile vieții sociale justifică această situație. În plus, se poate constata o accentuare a preocupării pentru evaluarea corectă a costurilor și beneficiilor educației adulților la nivel individual, instituțional și societal, atât din perspectiva asigurării eficienței investițiilor, cât și din cea a obținerii de evidențe cu privire la oferirea calității în schimbul sumelor cheltuite, a realizării de „afaceri profitabile”. Piața educației adulților este determinată de cerere și ofertă, existând, totodată, diverse caracteristici cu privire la tipul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lungul vieții” și „rețelele de învățare”. Învățarea de-a lungul vieții poate fi văzută ca o activitate desfășurată de oameni pe întreaga perioadă a vieții lor, pentru îmbunătățirea cunoștințelor, abilităților și competențelor în diverse domenii de cunoaștere, din motive personale, societale, de angajare etc. (http://prola.aps.org/abstract). Aplicarea conceptului de învățare pe întreg parcursul vieții aduce beneficii societății și persoanelor, ca urmare a creșterii competitivității acestora, a dezvoltării personale și a creșterii potențialului de angajare, fiind mijlocul de a
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]