1,301 matches
-
Srebert, 2001) : a) condiții interne (structura cognitivă, motivația, stilul de învățare ) și condiții externe (personalitatea profesorului, gestiunea timpului, atmosfera și climatul școlar și familial ) ; b) condiții individuale, intrapersonale ; c) condiții sociogrupale, interpersonale ; d) condiții biosomatice, psihologice, pedagogice, igienico ergonomice, ecologice, socioculturale. Productivă pentru studiul învățării școlare se conturează clasificarea plurifactorială, cu un minim identificabil de 7-10 elemente. Factorial, fiecare categorie se descompune într-o serie de elemente. Prioritare ca importanță sunt: 7.1. ELEV: sănătate; structura și operativitatea cognitivă; structura și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
lor sociale, și simțul scăzut al competenței sociale.143 Hall și Halberstadt (1986) au găsit că tensiunea socială funcționează ca un predictor foarte puternic al comportamentului zâmbetului. O varietate de orientări teoretice contemporane referitoare la identitate sunt reunite sub abordarea socioculturala generală: pornind de la ideea că identitatea este reflectarea nivelului de adaptare individuală la context (de ex. Baumeister, R. F. și Muraven; Côté, J. E. și C. Levine) sau o interacțiune reciprocă între individ și context (R. Lerner), până la sugestii mai
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
comportamentul sexual uman. Dr. Decebal Hudiță, șeful clinicii de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului ,,I. Cantacuzino", profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie "Carol Davila" din București. INTRODUCERE Sănătatea sexuală este experiența, trăirea unui proces fără întrerupere de bunăstare fizică, psihică și socioculturală legată de sexualitate. În 1975, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a făcut următoarea declarație: "Există drepturi fundamentale ale individului, incluzând dreptul la sănătatea sexuală și la capacitatea de a se bucura și de a controla comportamentul său sexual și reproductiv
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
AB Research Group și cu o echipă de specialiști de la Universitatea București, pe 1 999 persoane de 18 ani și peste, a cuprins unele elemente privind planificarea familială și sexualitatea [4]. Antropologia ca știință bioculturală, preocupată de aspecte biologice și socioculturale ale comportamentului uman, de modul cum interacționează acestea influențând bolile și sănătatea, este datoare să-și aducă contribuția la educația sexuală planificarea familiei, care sunt nu numai o problemă individuală, ci și una de sănătate publică, de fortificare a stării
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
577 293 52 1 898 Tabelul 14. Distribuția percepției veniturilor în funcție de grupa de vârstă Capitolul 4 EVENIMENTE EXISTENȚIALE MAJORE (debutul vieții sexuale, căsătoria, nașterea copiilor) 4.1. Rezultate preliminare ale cercetării privind debutul vieții sexuale Pornind de la ipoteza dublei determinări (socioculturală și biologică) a comportamentului sexual, căsătoriei, nașterii primului copil, am inițiat un studiu-pilot care să evalueze aceste aspecte. S-a aplicat un chestionar cu 90 de itemi unui număr de 448 femei și bărbați, distribuiți egalitar pe sexe, grupe de
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
o negare a dreptului acestora la reproducere. Absența majoră a diferențelor semnificative pe sexe privind cunoașterea și acordul cu noile tehnologii de reproducere reflectă că această problemă, cu excepția uneia, este mai mult legată de nivelul de instruire, vârstă și pattern sociocultural local. Excepția dată de metoda mamei-surogat în care o femeie acceptă să fie însămânțată cu sperma unui soț, poartă sarcina, naște și apoi renunță la copil (p < 0,001), unde ponderea femeilor care sunt de acord cu metoda este aproape
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
aceste aspecte. Luând în considerare maturitatea biologică, profesională și socială de-a lungul timpului, momentul optim pentru procreare a fost apreciat diferit. Pentru spațiul european contemporan, ca și pentru alte populații de pe alte continente aflate în stadii similare de evoluție socioculturală și economică, se consideră că vârsta ideală pentru a deveni tată este 25-35 ani și pentru a deveni mamă 22-30 ani. Desigur, căsătorii și nașteri au loc și în afara acestor intervale. A deveni părinte mai devreme de 18 ani ridică
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
după 45 de ani se diminuează până la dispariție posibilitatea repetării actului sexual în cursul aceleiași întâlniri (coitus iteratus) [4]. Biologic se vorbește de o ,,constituție sexuală" care introduce variații individuale la persoane aflate la aceeași vârstă și în același spațiu sociocultural. Se apreciază că bărbații și femeile sexualizați tardiv tind să fie dispuși pentru 3-4 raporturi sexuale pe săptămână. Unele statistici au arătat că la persoanele până în 40 de ani media raporturilor sexuale variază de la 1 până la 6,5 raporturi sexuale
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
și social Luând în considerare maturitatea biologică, profesională și socială de-a lungul timpului, momentul optim pentru procreare a fost apreciat diferit. Pentru spațiul european contemporan, ca și pentru alte populații de pe alte continente aflate în stadii similare de evoluție socioculturală și economică, se consideră că vârsta ideală pentru a deveni tată este 25-35 ani și pentru a deveni mamă 22-30 ani. Desigur, căsătorii și nașteri au loc și în afara acestor intervale. A deveni părinte mai devreme de 18 ani ridică
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
din capitală, comentarii elogioase asupra festivalului de muzică de la Dresda 1989, a unui concert Enescu susținut la Moscova de o interpretă româncă. Precum și o referință din spațiul francez, publicarea unui volum de 762 de pagini, sub egida Universității, consacrat diversităților socioculturale ale Revoluției franceze. Cu o mențiune, în sfârșit, privind prestația de neuitat a unui grup folcloric românesc din Curtea de Argeș în Olanda. Astfel, structura acestui număr al României literare din iulie 1989 este exemplară: dogma, țările surori, succesele muzicale ale României
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
definitorii și traseele de dezvoltare sau de tranziție. Demersurile istoriciste au toate șansele de înflorire în acest mediu cognitiv. Am putea chiar considera că epoca postmodernă a încetat să existe, deoarece nu a existat vreodată, decât ca unitate de timp sociocultural tranzitoriu. Mai benefică ar fi însă o abordare prin care "construcția organică a societății" să fie analizată din perspectiva constatărilor asupra fenomenelor incontrolabile care ne perturbă traseele clasice ale existenței sociale, prin varianțe cum ar fi cele din domeniul comunicațional
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
faptul că probabil trebuie să regândim într-un oarecare mod însăși ideea de iertare, pentru ca ea să nu fie banalizată și nici să apară ca o cale prea facilă. În mod critic, Enzo Bianchi observă că astăzi, „într-un context sociocultural în care s-a răspândit obișnuința de a ierta în fața camerelor video, riscând să se comită astfel un act de exhibiție și de protagonism care primește aplauzele lumii”, iertarea riscă să se transforme într-un fel de indulgență cerută și
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
Daniela Gîrleanu-Șoitu • România religioasă: pe valul european sau în urma lui?, Mălina Voicu • Românii mod de utilizare, Bogdan Voicu, Mălina Voicu (coord.) • Sociologia Parisului, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Socioantropologia fenomenelor divinatorii, Cristina Gavriluță În curs de apariție Schimbare socială și identitate socioculturală, Horațiu Rusu LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției SOCIOLOGIE ALBA IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bl. CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu, nr. 2, tel. 0257/284749 BACĂU Librăria Glissando, Bd. Nicolae Bălcescu, nr. 8, tel. 0234
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mișcarea și limbajul. 2.1.4. Lărgirea orizontului temporal și motricitatea secvențială La începutul vârstei preșcolare copilul trăiește în prezent, orizontul lui temporal fiind limitat. Cu timpul, datorită experiențelor trăite în sânul familiei (sărbătoare, zi de naștere) sau a celor socioculturale (sărbătorile de Crăciun și Paște) el începe să fixeze câteva aspecte din trecutul său, iar cu ajutorul limbajului se va reconstitui ordinea temporală a evenimentelor trăite. După Piaget “când un copil de 4 ani vrea să povestească o plimbare, o vizită
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
posibilitățile financiare pe care el procură. Ea acționează, deci printr-un veritabil fenomen de desacralizare, în măsura în care mai puțin de 10 dintre tineri atacă împreună o oarecare valoare ideologică sau morală, a muncii și acesta este cel care a sosit în mijlocul socioculturalului. Motivația obținută prin alegerea unei viitoare meserii creatoare de un spirit carieristic, nu a fost mai mult ca altă dată o virtute stimulantă. Concluzie: Afirmarea de sine condiție esențială fundamentală de dezvoltare a adolescentului nu poate trece numai prin perspectiva
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
numeroase țări. Participarea la "târguri"121 și "saloane" oferă posibilitatea de a lega contacte cu potențiali clienți și de a culege informații despre concurenții locali 122. În conceperea mesajelor, cei care vor să vândă trebuie să acorde atenție particulară diferențelor socioculturale și lingvistice ale consumatorilor (care pot să interpreteze în mod diferit mesajele ce le sunt destinate 123). În elaborarea mesajului trebuie să se țină seama de semnificațiile date de consumator calității, cantității, frumuseții, luxului etc. în sociocultura sa, dar și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
dintre locatari, măsurarea liantului comunitar etc. Au fost folosite sugestiile arhitecților laureați ai unui concurs Să schimbăm imaginea cartierului L și ale sociologilor care au realizat anchete, sondaje, au organizat focus-grupuri etc. Comisiile s-au implicat în realizarea de echipament sociocultural, sportiv, noi spații comerciale, în acțiuni de inserție prin activitate economică. În Centrul de dezvoltare comunitară s-a creat postul de agent de dezvoltare economică și socială. Au fost organizate expoziții de fotografii ale modului în care arată și prelucrate
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cetățenilor. Se decidea împreună dacă proiectele rămâneau așa cum au fost propuse, trebuiau modificate, sau se renunța la ele... Luarea în seamă efectivă a părerilor cetățenilor a întărit coeziunea socială, iar observatorii au remarcat apariția unei noi cetățenii produse prin mutații socioculturale profunde, prin schimbarea metodică a spațiilor locuite, a rutinelor cotidiene, a modurilor de viață, a spațiilor comune, a ambientului. REGENERARE URBANA. Raport de cercetare Populația țintă: locuințe de pe strada C, orașul I.; eșantion: 65 locuințe Sex Masculin Feminin 41% 59
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
teritorii aflăm în zona Veneției, Lombardiei, în anumite zone rurale ale Franței Jura). Unele sate au devenit așezări periurbane, caracterizate prin prezența mare a navetiștilor, servicii, activități care au de suferit din cauza concurenței orașului apropiat, habitat predominant rezidențial, cu identitate socioculturală erodată. Numeroase teritorii rurale au populație îmbătrânită, dependentă de asistență medicală și socială, în care sunt vizibile declinul economic si social, rata scăzută a ocupării, o slabă punere în valoare a teritoriului, chiar o abandonare a capitalului patrimonial, un nivel
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
este posibilă refacerea lui, chiar dacă acest fapt cere timp și investiții importante. Este vorba aici de interesul și de conștiința identității legate de teritoriu. Mulți nu se (mai) simt legați de satul în care s-au născut, au pierdut obișnuințele socioculturale bune... Orbiți de profitul pe termen scurt, unii nu sunt conștienți de toate efectele negative produse mediului înconjurător. Atunci când este o situație de urgență (teren poluat cu cianuri, inundat din cauza defrișării pădurilor), localnicii sunt mai ușor de mobilizat. Când "urgența
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și circumstanțe favorizante menținerii sănătății, condiții și circumstanțe favorizante apariției bolilor, de a propune explicații care să ajute oamenii să-și regândească acțiunile în vederea menținerii, promovării sănătății, să le atragă atenția asupra importanței unei vieți sănătoase. Sănătatea este o valoare socioculturală, un capital, un bine suprem etc., dar logicile instituțiilor medicale, ale medicilor, ale pacienților, ale farmaciștilor, ale direcțiilor de sănătate publică sunt diverse. Sociologii caută să vadă cum se articulează logicile cu comportamentele. În Carta conferinței de la Ottawa (1986), OMS
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
persoanele o dau bolilor, motivele recursului la îngrijire dincolo de sistemul medical, le aflăm în reprezentări și sisteme diverse de gândire. În diferitele societăți, boala nu este văzută doar ca eveniment natural. Fiecare societate explică și "gestionează" boala în conformitate cu sistemul său sociocultural, cu organizarea sa, cu religiile sale. Modelele fundamentale de explicare a bolii ce apar în societățile africane (sub forma bolii-sancțiune, sau a bolii-persecuție) pot fi regăsite în forme diferite și în Europa, indiferent de nivelul cunoștințelor medicale 386. Concepțiile despre
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
și în Europa, indiferent de nivelul cunoștințelor medicale 386. Concepțiile despre corp, îngrijire, boală etc. sunt revelatoarele unei viziuni mai largi despre viață și societate. Medicina modernă, științifică, evoluează paralel cu medicinile "paralele". Medicina nu este total independentă de sistemul sociocultural (deși medicocentrarea este foarte mare387). Boala și tratarea ei nu sunt fapte pur biologice. Faptul că o persoană devine bolnavă, felul bolii, natura îngrijirii etc. depind de numeroase elemente socioculturale. Programele de prevenire și de combatere a bolii nu au
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cu medicinile "paralele". Medicina nu este total independentă de sistemul sociocultural (deși medicocentrarea este foarte mare387). Boala și tratarea ei nu sunt fapte pur biologice. Faptul că o persoană devine bolnavă, felul bolii, natura îngrijirii etc. depind de numeroase elemente socioculturale. Programele de prevenire și de combatere a bolii nu au mari șanse de succes dacă nu țin seama de asemenea elemente. De fapt, sistemul de sănătate este un subsistem specializat al sistemului sociocultural care răspunde amenințării bolii (de aceea există
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
natura îngrijirii etc. depind de numeroase elemente socioculturale. Programele de prevenire și de combatere a bolii nu au mari șanse de succes dacă nu țin seama de asemenea elemente. De fapt, sistemul de sănătate este un subsistem specializat al sistemului sociocultural care răspunde amenințării bolii (de aceea există o mare varietate a sistemelor de sănătate). Dacă în societățile dezvoltate, medicina a înlăturat, a marginalizat medicina tradițională, în multe alte societăți, schema sistemului de sănătate este mult mai complexă (mărimea sectoarelor diferă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]