852 matches
-
direct în toate statele membre. Adoptat la Bruxelles, 18 august 1972. Pentru Consiliu Președintele T. WESTERTERP ANEXĂ A. Produse corosive și asfixiante: 1. La manipulare: Halogeni, acizi hidrohalogenați (acizi clorhidric și fluorhidric), fluoruri de halogeni; acid sulfuric, clorură de sulf, sodă caustică și potasă caustică, amoniac. 2. În procesele tehnice: Decaparea și pasivizarea oțelurilor inoxidabile și a aliajelor ușoare, prin submersie sau contact direct, cu ajutorul agenților de oxidare sau decapare. B. Produse toxice: 1. La manipulare: Produse radioactive sub formă toxică
jrc174as1972 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85309_a_86096]
-
de întreținere a pielii Rauwolfia Serpentina Extract este un extract din rădăcini de rădăcina șarpelui, Rauwolfia serpentina, Apocynaceae II/15 (doar alcaloizi și sărurile lor) Agent de întreținere a pielii/agent astringent Celuloză regenerată. Produsul obținut prin tratarea celulozei cu sodă caustică, reacția cu disulfură de carbon, dizolvarea în soluție alcalină și extruderea în acid pentru a forma un fir continuu de vâscoză. Agent de reglare a vâscozității/agent de afânare Petrolatum. Combinație complexă de hidrocarburi, obținută sub formă semisolidă prin
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
kg S NACE 21.11: Fabricarea celulozei 21.11.11.00 Pastă chimică din lemn, pastă de celuloză tratată cu dizolvant 4702 kg 90 % s.u. T 21.11.12.13 Pastă chimică din lemn de conifere nealbită, tratată cu sodă sau sulfat (excl. cea tratată cu dizolvant) 4703.11 kg 90 % s.u. T 21.11.12.15 Pastă chimică din lemn de conifere semialbită sau albită, tratată cu sodă sau sulfat (excl. cea tratată cu dizolvant) 4703.21 kg
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
13 Pastă chimică din lemn de conifere nealbită, tratată cu sodă sau sulfat (excl. cea tratată cu dizolvant) 4703.11 kg 90 % s.u. T 21.11.12.15 Pastă chimică din lemn de conifere semialbită sau albită, tratată cu sodă sau sulfat (excl. cea tratată cu dizolvant) 4703.21 kg 90 % s.u. T 21.11.12.53 Pastă chimică din alt lemn decât cel de conifere, nealbită, tratată cu sodă sau sulfat (excl. cea tratată cu dizolvant) 4703.19
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
din lemn de conifere semialbită sau albită, tratată cu sodă sau sulfat (excl. cea tratată cu dizolvant) 4703.21 kg 90 % s.u. T 21.11.12.53 Pastă chimică din alt lemn decât cel de conifere, nealbită, tratată cu sodă sau sulfat (excl. cea tratată cu dizolvant) 4703.19 kg 90 % s.u. T 21.11.12.55 Pastă chimică din alt lemn decât cel de conifere, semialbită sau albită, tratată cu sodă sau sulfat (excl. cea tratată cu dizolvant
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
decât cel de conifere, nealbită, tratată cu sodă sau sulfat (excl. cea tratată cu dizolvant) 4703.19 kg 90 % s.u. T 21.11.12.55 Pastă chimică din alt lemn decât cel de conifere, semialbită sau albită, tratată cu sodă sau sulfat (excl. cea tratată cu dizolvant) 4703.29 kg 90 % s.u. T 21.11.13.13 Pastă chimică din lemn de conifere nealbită, tratată cu sulfit (excl. cea tratată cu dizolvant) 4704.11 kg 90 % s.u. T
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
14.73 Acid fluorhidric 2811.11 kg HF @ T 24.13.14.75 Dioxid de siliciu 2811.22 kg Si2 @ T 24.13.14.77 Dioxid de sulf 2811.23 kg SO2 @ T 24.13.15.25 Hidroxid de sodiu (sodă caustică); solid 2815.11 kg NaOH @ T 24.13.15.27 Hidroxid de sodiu în soluție apoasă (leșie de sodă sau sodă lichidă) 2815.12 kg NaOH T 24.13.15.35 Hidroxid de potasiu (potasă caustică); solid 2815.20
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
T 24.13.14.77 Dioxid de sulf 2811.23 kg SO2 @ T 24.13.15.25 Hidroxid de sodiu (sodă caustică); solid 2815.11 kg NaOH @ T 24.13.15.27 Hidroxid de sodiu în soluție apoasă (leșie de sodă sau sodă lichidă) 2815.12 kg NaOH T 24.13.15.35 Hidroxid de potasiu (potasă caustică); solid 2815.20.10 kg KOH @ T 24.13.15.37 Hidroxid de potasiu în soluție apoasă (leșie de potasiu sau potasiu lichid
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
13.14.77 Dioxid de sulf 2811.23 kg SO2 @ T 24.13.15.25 Hidroxid de sodiu (sodă caustică); solid 2815.11 kg NaOH @ T 24.13.15.27 Hidroxid de sodiu în soluție apoasă (leșie de sodă sau sodă lichidă) 2815.12 kg NaOH T 24.13.15.35 Hidroxid de potasiu (potasă caustică); solid 2815.20.10 kg KOH @ T 24.13.15.37 Hidroxid de potasiu în soluție apoasă (leșie de potasiu sau potasiu lichid) 2815.20
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
inițial numai pentru valorificarea fructelor din zonă (marmelade și dulcețuri), apoi și pentru prelucrarea legumelor și carne, unitate care se menține. La început pe teritoriul orașului Ocnele Mari, apoi prin reorganizări teritoriale la Râmnicu Vâlcea, a luat ființă "„Uzina de Sodă Govora”" în anul 1954. Denumirea de „Govora” se datorează faptului că CFR-ul dăduse denumirea de "Halta Govorii" pentru stația care deservea stațiunea Băile Govora aflată la 12 km. De fapt localitatea componentă se numește "Stolniceni". Această uzină va constitui
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
Sticlăria este un sat în comuna Scobinți din județul Iași, Moldova, România. Așezarea, atestată documentar în 1764, evocă, prin numele său existența pe aceste meleaguri a unei manufacturi (fabrici) de sticlă, transformată, apoi, în fabrică de sodă. Manufactura de sticlă, prima din Moldova, a fost înființată, în anul 1768, de către Marcu Jidov(Marcovici Herței), pe moșia Vitejeni, aparținând familiei Cantacuzino. Fabrica avea trei meșteri și 60 lucrători. Folosea nisipurile sarmațiene locale, care au un orizont gros de
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
fugit la mama sa, la Budapesta. În anul 1914, la numai 9 ani, după o ceartă cu sora lui cea mare, Jolán, a încercat pentru prima oară să-și pună capăt vieții, prin înghițirea a ceea ce a crezut că era sodă caustică, dar din fericire, s-a dovedit a fi doar amidon. La vârsta de 13 ani fundația de caritate Regele Carol l-a trimis într-o vacanță de vară de câteva săptămâni în stațiunea balneară Abbazia, azi Opatija, în Croația
Attila József () [Corola-website/Science/300029_a_301358]
-
în solvenți organici apolari. Alcaloizii sub formă de săruri sînt substanțe solide, cristalizate, fără miros, cu gust foarte amar si puncte de topire nete, solubile în apă și în alcool. Însuși denumirea lor de alcaloizi, care derivă din arabul "al-kaly" (sodă), arată principala lor proprietate, bazicitatea. Aceasta variază în limite foarte largi și este imprimată de perechea de electroni ai atomului de azot, de sistemul heterociclic, de prezența unor duble legături și de grupele electrofile adiacente azotului. Dacă în jurul atomului sunt
Alcaloid () [Corola-website/Science/301538_a_302867]
-
inodor, insipid, de obicei inert, diatomic și nemetalic, constitutie 78% din atmosfera Pământului și este o parte componentă a tuturor țesuturilor vii. ul formează numeroși compuși chimici, precum aminoacizii, amoniacul, acidul nitric și cianurile. Nitrogenul (latină "nitrum", greacă "Nitron" însemnând "sodă nativă", "geneză", "formare") este considerat a fi descoperit de Daniel Rutherford în 1772, care l-a numit "aer fix". Faptul că exista aer care nu participa la combustie era un element cunoscut de chimiștii de la sfârșitul secolului al XVIII-lea
Azot () [Corola-website/Science/300740_a_302069]
-
sursă: "Ao" de la numele anterior numelui Macau "Heung San O". Macau mai este cunoscut și ca Ho King O (壕鏡澳; Haojing'ao; "Trench-mirror Inlet"), Heung San O (香山澳; Xiangshan'ao; "Fragrant-mountain Inlet"), Lin Do (蓮島; Liandao; "Lotus Island"), ca ș "Soda port" (疏打埠). În timp ce "Àomén"/"Ou3 Mun4" este numele tradițional chinezesc al locului, se obișnuiește ca printre populația vorbitoare de cantoneză a teritoriului să se folosească numele portughez atunci când vorbesc în cantoneză, pronunțându-l Maa3 Gaau1 (în romanizare Jyutping), și redându
Macao () [Corola-website/Science/299248_a_300577]
-
intra în componenta unor aparate optice sau de analiză, utilizate în laboratoare de fizică, chimie sau tehnică fotografică. Plinius menționează în "Istoria naturală" o poveste despre descoperirea sticlei. Pe scurt, un grup de marinari fenicieni de pe un vas ce transporta sodă a venit la țărm spre a face focul. Plaja întinsă era plină de nisip, dar nici un bolovan pentru a ține vasul la foc. Marinarilor le-a venit ideea de a folosi câțiva bulgări de sodă de pe corabie. Și au făcut
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
de pe un vas ce transporta sodă a venit la țărm spre a face focul. Plaja întinsă era plină de nisip, dar nici un bolovan pentru a ține vasul la foc. Marinarilor le-a venit ideea de a folosi câțiva bulgări de sodă de pe corabie. Și au făcut focul, pregătindu-și mâncarea și apoi dormind. Dimineață, scormonind din întâmplare prin cenușa focului, un marinar a găsit câteva pietricele lucioase, care nu semănau cu nici un material obișnuit. Erau bucățele de sticlă. Întâmplarea a fost
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
bază de cărbune, nu poate duce la temperaturi suficient de mari pentru producerea topirii nisipului (prima condiție pentru apariția sticlei). Povestea lui Pliniu a fost catalogată ca fiind falsă. Acest lucru este însă greșit. Indiferent dacă povestea cu bulgării de sodă este sau nu adevărată, pe plajele și deșerturile nisipoase din zonele bântuite de furtuni cu trăsnete se găsesc destul de frecvent forme de sticlă naturală, formată de temperatura ridicată a trăsnetului. În anumite locuri din SUA (ex. Florida sau California) acestea
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
lovitura trăsnetului, este prima formă de sticlă cunoscută de catre om. Prima industrie a sticlei s-a dezvoltat însă în Egiptul antic. Aici s-a descoperit faptul că, acoperind pereții unui vas din lut cu un amestec de nisip umed și sodă, la ardere acesta se transforma în smalț, adică într-o peliculă subțire de sticlă. Ulterior amestecul din care se obținea smalțul a fost îmbogățit cu var, acesta devenind un element de primă importanță în producerea sticlei. Prin intermediul altor adaosuri (ca
Sticlă () [Corola-website/Science/297786_a_299115]
-
metodologie, pe lecture-uri, toate gândite într-un format care vrea să evite unidirecționalitatea și ierarhizarea. Acest program este o propunere formativă deopotrivă pentru artiștii și teoreticienii invitați. Invitații mei sunt artiști și mentori pe care i-am intâlnit în cadrul masteratului SoDA - Solo Dance Authorship - pe care l-am urmat la Berlin între 2014-2016. Am gândit acest cadru ca un schimb de practici și informație, o intâlnire între artiști si teroreticieni din Berlin și scena artistică din România. Pe parcursul mai multor luni
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
susține lecture-uri în care vor aborda discursiv problematici adresate în ateliere, dar vor propune și o contextualizare mai generală în zona teoriei artei. Programul curatorial mai cuprinde o parte educațională care constă într-o mini-stagiune cu spectacolele produse în Programul SoDA. Artiștii invitați (Andrew Kerton, Joshua Rutter, Ivo Serra, Allison Peacock și eu) vor avea o serie de întâlniri/prezentări cu comunitatea de dans locală care urmăresc reperarea diferitelor abordări și tipuri de interogație asupra corpului și performativității. În egală măsură
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
Sergiu Matis), dar și a unor spectacole și colaborări mai vechi, alături de Mihaela Dancs - (anti)aging și de Ciprian Mureșan - Dominic Stanca.</p> De ce ai optat să urmezi masteratul de la Berlin? Știam de programul de masterat de la prieteni, aflasem că SoDA e un program tânăr cu o reputație foarte bună, eram într-un moment în care voiam să schimb peisajul autohton. Am aplicat și pentru că îmi doream să fiu într-un cadru intensiv în care să acumulez mai multă informație. Selecția
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
una dintre lucrările pe care le vezi la audiție. Urmează apoi un interviu în care citești ce ai scris și în care ți se pun întrebări despre practica de lucru și despre așteptările pe care le ai de la programul lor. SoDA e un cadru pentru artiști care au deja o practică, care au deja spectacole sau lucrări la activ. E un program structurat pe 3 paliere: un palier teoretic, în care înveți să-ți construiești un discurs argumentativ despre practica ta
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
ori e greu de tradus și chiar tinde să-și piardă specificitatea din prea multe pendulări. Totuși, am simțit în cei doi ani de master că înveți să fii mult mai pragmatic și mult mai riguros cu tot ceea ce faci. SoDA este un format educațional care nu e doar pentru dansatori sau creatori care au o pregătire de coregrafi. E multidisciplinar și deschis către artiști cu diferite background-uri, ceea ce e foarte interesant. În anul meu, cei cu background de dans
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
cu zi. De aici și sintagma de agenție, ca model luat din sfera socialului, în acest context facilitând servicii fizice. Blogul proiectului: http://cargocollective.com/theAgencyofTouch E ceva ce s-a schimbat în practica ta de lucru după experiența de la SoDA? Te-au preocupat mai mult anumite lucruri? The Agency of Touch este o lucrare făcută într-un context academic și de cercetare, în urma căruia, pe lângă lucrarea în sine am dezvoltat o metodologie și o parte discursivă. Cred că zonele astea
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]