1,120 matches
-
din satele muntoase nesocializate au oferit statului, oficial, spre vânzare, de nu știu câte ori mai multe vite decât ceea ce se contractase. La început toată lumea era încîntată, dar pe urmă, ia stai! Ce e asta? Ce e cu casele astea noi și somptuoase, ce e cu țăranii ăștia care își cumpără automobile și au sute de mii de lei la C.E.C.? Asta e o inegalitate socială, o sfidare, un cumul de capital. Nu! Chestia asta trebuie să înceteze! Bine, nu, dar ce să
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
confirmă ea, nimeni nu mai e atât de independent ca altădată, adică iluzia asta se destramă printre cele dinții... Mă uitam la Mircea... Oamenii își închipuiesc că un astfel de șef duce o viață grandioasă, are mașină la scară, vilă somptuoasă, nu stă la coadă la carne, face ce vrea... Da, e adevărat, nu trăiește în lipsuri, dar nu face ce vrea, e mai puțin liber decât unul care, după ce iese de la muncă și după ce stă la coadă, ia un chil
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cu zgomote stranii și-atingeri neașteptate. Când rolurile păreau gata să se epuizeze, căutam inspirația prin serialele TV de joi, vineri și sâmbătă dimineața. Acolo se întâmplau fel de fel de minunății, lumile se combinau după o logică dementă și somptuoasă, ca un fotoliu-stil desfundat. O regie aproape pornografică realiza permutări imposibile și îmbinări de neimaginat, peste care presăra aerul cast al logodnei sau al meselor de familie (îl admiram pe JR, care dădea bună-dimineața, se-așeza să mănânce, își turna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
secundară din care vom reproduce un paragraf relevant: Desigur istoria popoarelor apusene, în desfășurarea ei, ne prezintă figuri gigantice, culturi străvechi și evenimente mai formidabile decât le putem găsi în viforosul nostru trecut. Chiar dacă avem în vedere veșmântul greu și somptuos, care îmbracă istoria popoarelor mari, încă nu trebuie să ne rușinăm de cămeșa săracă de pe trupul nostru. Căci, pentru noi, ea este adevărata cămeșă a fericitului (Patrașcanu, 1937, p. iii). Cu tot acest complex de inferioritate, un lucru este cert
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în vifosorul nostru trecut" (p. III). Totuși, pe urmele lui Kogălniceanu din Cuvântul pentru deschiderea..., Patrașcanu optează pentru subiectivismul național: "Pentru noi, Românii, istoria patriei este mai însemnată decât a oricărui alt popor. [...] Chiar dacă avem în vedere veșmântul greu și somptuos, care îmbracă istoria popoarelor mari, încă nu trebue să ne rușinăm de cameșa săracă de pe trupul nostru. Căci, pentru noi, ea este adevărata cămeșă a fericitului" (Patrașcanu, 1937, p. III). Pe planul concret al interpretării istorice, istoriografia critică se exprimă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
viața unui tânăr miliardar new-yorkez, Eric Packer, care probabil își urmărește fără să vrea tatăl, deși merge prin traficul intens în căutarea unui anumit frizer, făcând diferite alte lucruri, mai mult sau mai puțin plăcute sau utile, în limuzina sa somptuoasă, amenințată de mulțimi furioase la un moment dat. Lucrul cel mai important, din punct de vedere financiar, este pierderea colosală de bani prin speculațiile valutare neinspirate. Este epoca post-industrială în care te îmbogățești sau dai faliment jucându-te cu ficțiuni
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
care l-a consacrat. SPRE „INSULA-NĂLUCĂ” Patmos și alte șase poeme (1933) - a zecea și ultima carte de poeme tipărite de Ilarie Voronca în limba română - realizează cu adevărat o asemenea depășire. Nu pentru că poetul ar aborda cu totul imagismul somptuos (performanțe de tipul celor trecute în revistă până aici continuă să se producă în fiecare pagină) și nici pentru că „discursivitatea”, a cărei pondere în organizarea textului era în creștere mai ales de la Zodiac încoace, ar fi dispărut pe de-a-ntregul
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
pe țărmuri și vin până pe străzile principale, aducând în solzii lor o frăgezime salină. În partea de la nord fumegă potolit vulcanii seculari. Și în subsoluri, prin butiile pline de solare musturi, așteaptă baloturi mari cu cânepă pentru vestimentele unor amurguri somptuoase. În cazărmile aerate, lalelele și crinii stau în locul piramidelor de arme. În vegetațiile inundând grădinile, cântă un belșug ancestral, ca un pian care, rămas în fundul mării după un naufragiu ar scoate deodată acorduri din loviturile de undă. ș...ț Toate
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
inerției „oamenii îngrășați de tenebre”, - cum se întâmplă, de exemplu, în Zodiac - poetul o face sub același impuls către universala deschidere a ființei, solicitată de toate orizonturile: Iată: avântați-vă acum ochiul asemeni uliului peste șesurile Europei Rătăciți pe drumurile somptuoase ale Babilonului Scăldați-vă în fluviile galbene ale cerescului imperiu Stați la pândă cu haiducii bronzați de pietrele pleșuve ale Abisiniei Legănați-vă pașii în dansul cu pene și măști de groază ale Congoului Primiți în auz evantaiul languros al
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de pildă, câteva „adjoncțiuni”, constând, cum se exprimă Pierre Fontanier, în „raportarea mai multor membri sau părți ale discursului la un termen comun care nu e exprimat decât o dată”: „Și nopțile se fugăresc, apleacă sălciile în amintire / Aprind un foc somptuos din surcelele stelelor / Adună de pe flori polenul somnului / Și-l dăruie cerșetorului la răspântie” (Brățara nopților, X); „Cuvinte, corăbii pentru coraliile glasului / Pentru aurul strâns în funduri / Pentru tristețea care își sună clopotele în cortina timpului / Pentru sticlirea de silex
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
inițial, dar sfărâmat cu voință prin procedee tipografice și metaforism exagerat până la deplina, uneori, anulare a oricărui sens și a oricărei emoții. Și în ciuda pozelor ștrengărești și a fervenței revoluționare, poetul Brățării nopților e un temperament retoric, tentat de frazele somptuoase și definitive”. Dacă trecem cu vederea stilul cam superficial-jucăuș cu care sunt reținute trăsăturile definitorii ale orientărilor de avangardă menționate de critic, ca și reducerea la „procedee tipografice” a inovațiilor poetului, rămâne totuși adevărată în esență observația că raportarea sa
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
însă să pierdem din vedere faptul că scrierile apocrife prezintă partea secretă, tăinuită a diverselor perioade ale istoriei universale, atât din punct de vedere social cât și cultural. Dacă am putea compara literatura cu un vast castel, plin de camere somptuoase, reprezentate de epoci literare, cu coridoare care se întrepătrund și se intersectează, și care reprezintă curentele literare, atunci am putea afirma că scrierile apocrife reprezintă încăperile secrete, create cu bună știință de către arhitecți, pentru a păstra bine ascunse acele piese
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
personal amplasarea picturilor și a mobilei în castel. Pentru fiecare oră de lucru suplimentar s-au cheltuit sume importante de bani. Au fost angajați sute de lucrători. Intrarea principală a fost extinsă cu aripi lungi, care se terminau cu pavilioane somptuoase. În partea dreaptă a intrării se aflau bucătăriile, cu locuințele servitorilor. În partea stângă se aflau grajdurile care puteau primi cincizeci și patru de cai. La intrarea principală se aflau pavilioane utilizate de către gărzile de mușchetari care păzeau palatul. „Efort
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Creangă și Marcel Janco (cu propriul său catalog, editat de Simetria). 26 Cum era numit în epocă - nu fără subțiri aluzii la etnia unora dintre comanditarii săi - eclectismul goticoid-romanizant, deopotrivă maur și florentin, care face astăzi deliciul unora dintre vilele somptuoase, dar indatabile stilistic, din Parcul Bonaparte, Cotroceni sau din Domenii. 27 A se vedea pentru detalii revista Arhitectura 1943-1944 (număr unic), pp.17-30. Interesează mai multe lucruri la acest concurs fără consecințe, cîștigat de arh. Al. Zamfiropol. Iată, de pildă
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
lea a hotărât dărâmarea venerabilei bazilici Sfântul Petru în anul 1506 și construirea noii bazilici chiar pe locul unde se afla mormântul sfântului Petru, lucrarea fiind încredințată lui Donato Bramante (1444‑1514), unul dintre susținătorii noului stil. O lucrarea vastă, somptuoasă, care pare că depășește limitele spiritului uman. În acest timp, la Florența, au apărut cele mai mari genii din această generație. 23 Cf. p. hohenstatt, Leonardo da Vinci, Ed. Köneman, Milano 2000, 6. 24 Antablament - element de arhitectură care susține
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
prosperă din Europa și era posesoarea unei îndelungate tradiții artistice. Aici găsim orașe independente înfloritoare economic, populate cu comercianți și bancheri nerăbdători să‑și vadă numele imortalizat în diferite portrete comandate în palate noi care se construiau sau în capelele somptuoase ale familiilor. Sculptura și pictura se desprind de arhitectură și pe lângă arta monumentală (pictura murală și decorațiile sculpturale) se dezvoltă pictura de șevalet și sculptura de postament. Desenul este apreciat ca operă de sine stă tătoare iar gravura cunoaște o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
care contrabalansează cu folos invitațiile internaționaliste de a ieși în întâmpinarea Armatei Roșii în caz de război în Europa. Iar în anii 1970, poziționarea patriotică a PCF funcționează tot ca o marcă identitară în fața nihilismului național al stângiștilor*, atunci când apară somptuoasele realizări ale celei de-a V-a Republici - pachebotul France, avionul Concorde - și cuvântul de ordine „Să fabricăm franțuzește”. în timp ce, în URSS, șovinismul velicorus iese și mai puternic din Marele Război patriotic*, Stalin declară: „Internaționalist este acela care, necondiționat, fără
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
reveni mereu, atât concret, cât și în scris, dar și pentru a-l distra pe Ernst, Tanning imaginează o poveste stranie și violentă despre o fetiță cu un destin miraculos și un nume premonitoriu, Destina Meridian, locuind într-o casă somptuoasă din mijlocul deșertului, având ca unic prieten un leu de munte. În tablourile ei din anii '40 și '50, de un suprarealism programatic, saturat, revin adesea cadre și ipostaze ale cruzimii infantile, mistere impenetrabile țesute în jurul unor figuri nubile, intruzini
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
pe care îl opune unui al doilea tip, numit simetric: dacă lăudăroșenia constituie modelul unui grup și celălalt răspunde prin lăudăroșenie, competiția va duce curînd la supralicitare. Ca și triburile kabyle analizate de Bourdieu, care se ruinau din cauza darurilor din ce în ce mai somptuoase pe care și le făceau unul altuia 62. Teoria double bind se găsește atunci afectată: pe de o parte, double bind se dovedește a fi într-un sistem de ansamblu și nu poate fi izolat de el; pe de altă
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
iar, după decenii de coexistență cu acest „eu” care, lectorii mei, cel puțin, știu, a luat forme dintre cele mai surprinzătoare și mai ales „epice”, el s-a instalat, e aproape inutil să o spun, Într-unul dintre cele mai somptuoase „fotolii” ale „cămărilor” mele „de taină”. O „taină” falsă, se’nțelege, deoarece noi, scriitorii și poeții, se știe, avem insolența de a face din „viscerele noastre intime”, pe care alții le acoperă cu o tăcere pudică, o „marfă”, mai mult
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
les Champs Boisées, ce curge până la Place de la Concorde, o zonă unde se află mari teatre - printre care Marigny, ce a aparținut Elvirei Popescu -, ambasade și, mai ales, cele două mari palate - Le Petit Palais și Le Grand Palais, locașuri somptuoase ale unor expoziții nu mai puțin spectaculoase, unde, nu rareori, se văd cozi de sute și sute de persoane, altele, bineînțels, decât flaneurii de pe la grande avenue, veniți din America și din toată Europa, așteptând răbdători, occidentali bogați, culți și mândri
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
postadolescențe, când aveam o acută nevoie de „cârjele de argint” ale unui maestru - mort, se’nțelege - În România stalinistă a anilor ’50 maeștrii „vizibili” erau de două parale, iar cei reali - morți, calomniați, izolați precum un Petrovici, un Blaga! Traversând somptuosul Rond Point des Champs-Élisées se află, de o parte, Avenue Marignan, Încărcată de mari couturieri - Dior și alții -, iar de cealaltă parte Avenue Matignon, ocupată de galeriștii „bogați”, care expun, adică, și vând pânze ale impresioniștilor și postimpresioniștilor. La colțul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și atâtor false evenimente: locul, spațiul Între Arcul de Triumf al lui Napoleon, Le Caroussel, și cele două aripi magnifice ale Luvrului, și, poate, nu Într-o asemenea măsură, una dintre cele mai vechi catedrale, nu Notre/Dame, a cărei somptuoasă răceală și geometrie vie o admirăm mereu, ci spațiul din jurul catedralei Saint-Germain-des-Prés și biserica Însăși, de-o noblețe și un rafinament ascuns, vechi, de la Începuturile goticului. La primele vizite ale mele, pasagere, turistice, m-a fermecat, cum se spune, orașul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
lui L. Rebreanu, lui Eugen Barbu i s-a descoperit cu temei, firește alt înaintaș, Mateiu I. Caragiale. Într-adevăr, îl apropie pe Eugen Barbu de autorul Crailor de Curtea-Veche simpatia pentru o lume în decădere, peste care aruncă vălul somptuos al poeziei". (p. 219). Cezar Ivănescu este atins în viziunea criticului-de aripa geniului. Timpul va ratifica sau va infirma aserțiunea. Interesante, în context, sunt considerațiile lui Theodor Codreanu cu privire la europenism: "De vrem sau de nu vrem, europenismul aparține naționaliștilor români
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Sunt excluse polemica și, cu atât mai mult, biografismul pletoric, factice și cromatic, dacă acestea nu luminează punctul final al dezvoltării premisei. Criticul este întâi de toate un căutător al adevărului, foarte atent la aserțiunile sale și ale altora. Mersul somptuos al avansării în cercetare nu cunoaște tatonarea, de până la el, a subiectului, când în aria ce stătea în față se pășea ca pe terenul primejdios al surprizelor unui vulcan adormit. Ajuns-a el oare la ultima erupție? Posibilul a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]