1,822 matches
-
Cioran are loc pe 28 noiembrie: "Tocmai ieșisem. După câteva minute a trebuit să mă întorc: fiecare respirație era ca un pumnal. Această boală de copii, când îi atinge pe cei în vârstă, este iadul însuși. ― Brahms, partea întîi a Sonatei pentru vioară și pian. M-am gândit la dumneavoastră cu tandrețe și disperare. Ea, mi-am zis, nu va ști niciodată ce a însemnat ― și ce înseamnă ― pentru mine. [...] Sânt oare singurul vinovat că jucați un rol atât de mare
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
28 ianuarie 1877] CONCERT ["ASTĂZI ÎN 30 IANUARIE... Astăzi în 30 ianuarie va avea loc în sala Conservatorului concertul dat de violonistul Th. Micheru (artist romîn), cu concursul binevoitor al D-lui G. Scheletti. Programa e următoarea: No. 1 Beethoven. Sonata (în A-dur ) pentru piano și violină. No. 2 {EminescuOpIX 320} I. Artôt. Fantazie briliantă. No. 3 Mendelssohn. Adagio. No. 4 a) Micheru. Nocturnă pentru violină singură. b) Iubirea (romanță ). c) Dorul (romanță ). d) Hora Floricica (cu acompaniament do piano
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
32, {EminescuOpIX 345} pentru 4 mâni. 3) Iensen. a) Studiu melodic pentru piano, b) "Dans la forge" studiu caracteristic pentru piano 4) *** Cântec popular rusesc. Cor. 5). a) Schumann. Romanță pentru piano. b) Rossini. Melodie variată pentru piano. 6). Bach. Sonata pentru piano. 7) Mozart. Concert în re-minor (partea a 3-a) cu acompaniament de un al doilea piano. 8) Saint Saens. "Dans[c] Macabre" poem simfonic, aranjat pentru 2 clavire de compozitorul. 9) *** "Santa Lucia", Cântec popular italian. Cor. 10
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
imaginăm profesoara sărind coarda). ii) Învățătorul se adresează elevului: Unde putem găsi elefanți ?" După o matură chibzuință elevul răspunde: "Elefanții sînt animale atît de mari încît cu greu pot fi pierdute". iii) "Spuneți-mi, vă rog, ați atacat vreodată o sonată ?" Nu, dar la mine în sat era una care ne-a atacat de mai multe ori". iv) Agentul de poliție: "Dumneata nu știi să citești ? N-ai văzut indicatorul de limitare a vitezei ?" Șoferul contravenient: "Domnule agent, nu e cazul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
avea 15 ani. A devenit fluentă în aceste limbi și în altele, și le-a vorbit de-a lungul întregii vieți. Lecturile ei includeau autori precum Euripide, Aristofan, Chateaubriand, Goethe, Maeterlinck, Shakespeare, Racine, La Bruyère, Ibsen, Nietzsche, Tolstoi (mai ales Sonata Kreutzer), Huysmans și Romain Rolland. Acum romancierii ocupau primul loc în lecturile ei, urmați de poeți, mai ales Hugo și poeții secolului al XVII-lea, atât francezi cât și englezi, pe care îi citea în original. Stilurile diferite ale acestor
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
transforma romanul într-o formă de artă completă, depășind modelul pur "beletristic", livresc ("bergottismul") sau pe acela realist- mimetic (Marcel învață să "picteze" invizibilul) într-o sinteză superioară, pe fondul unor experiențe revelatoare, transfigurate în limbajul sugestiilor și temelor muzicale (sonata lui Vinteuil, compoziția contrapunctică) și într-un "stil" aluvionar, ce corporalizează scriitura și mărturisește calitatea esențială a viziunii. Apoi, la Proust, filonul autobiografic nu era transpus literar în manieră memorialistică, ci numai ca document psihologic susceptibil de a furniza materia
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Dumnezeu vrea „binele“ fiindcă acesta este „bun“. „Cred că prima concepție este cea mai adâncă: bun este ceea ce poruncește Dumnezeu. Căci ea taie calea oricărei explicații «de ce» este bună“ Tot așa explicația unei opere de artă, de exemplu, a unei sonate de Beethoven, trebuie să fie respinsă, nu fiindcă nu este adecvată, ci fiindcă este o explicație. „Etica nu poate 232 GÂNDITORUL SINGURATIC fi propovăduită. Dacă i aș putea explica altuia, printr-o teorie, esența eticului, atunci eticul nu ar avea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
un dialog; în fapt, lectorului i se oferă un monolog interior, nu o convorbire. O aluzie la "uriași", la genii de mărimea lui Beethoven "demiurgul autoflagelat de groaza că niciodată nu putea ști / la ce distanță de oameni se află" (Sonata lunii) se sistematizează, finalmente, în tristețe. La Ioanid Romanescu, "lacrima strivește mâna care scrie". Poezia se vrea un "seismograf", însă aspirația de a înregistra inefabilul cade în derizoriu cum rezultă din Cămașa de zbor: În zadar am cântat și m-
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
impresia de real devine extraordinar de intensă, iar ficțiunea „mai mult decât adevărată”. În această piesă a lui Strindberg (de fapt, un fragment rămas în stadiul de ciornă și care are ca decor același tablou al lui Böcklin din finalul Sonatei spectrelor), lui Assir, mortul ce-și întâmpină fostul maestru coborât și el în lumea întunericului, i se mai spune Silueta, ca și cum ar fi un personaj din teatrul de umbre chinezești. Călător istovit de neîntrerupte și obositoare peregrinări pe meleagurile morții
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
veșnic repaus scăldat în lumină, ca somn adânc, nebântuit de coșmaruri și de vedenii. Teatrul este un fel de pribegie, de călătorie între cele două insule gemene, care, ca în tabloul lui Böcklin, par fiecare dublul celeilalte. În acest sens, Sonata spectrelor ne propune o metaforă perfectă a teatrului. Pe scenă circulă fantome adevărate, dar mute: înfășurat în giulgiu, spectrul defunctului Consul apare în pragul casei, dar numai Studentul îl vede; Lăptăreasa, o femeie tânără îmbrăcată în haine de vară, își
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
panică; mai apoi, când năluca tinerei fete îi trece prin fața ochilor, se înspăimântă de-a binelea. În personajul Lăptăresei, Strindberg reunește toate ambivalențele acestui invizibil care semnifică moartea, moartea înfricoșătoare, dar și „frumoasa moarte” săvârșită în plină lumină. Lăptăreasa din Sonata spectrelor împletește tinerețea cu moartea. În făptura ei se aliază albul hrănitor al laptelui și albul funerar. Ea este, rând pe rând, figură vestitoare a morții și simbol al purificării, cum ne-o arată scena fântânii. Personaj cu desăvârșire mut
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
între piesa lui Strindberg și shakespeariana Poveste de iarnă, grație acestei statui care le imortalizează deopotrivă pe mamă și pe fiică și care, chiar dacă nu se însuflețește, se înscrie totuși printre numeroasele variațiuni ale dublului. Să nu uităm că, în Sonata spectrelor, adulterul din pricina căruia soția Colonelului s-a transformat într-o moartă vie se produsese cu adevărat. Mumia e, așadar, părtașă la săvârșirea păcatului: „Ne unesc fărădelegile și greșelile noastre ascunse...”. De aici și neputința personajelor de a-și despărți
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
pupazzi izbutesc să-și găsească dimensiunea mistică, apărând ca figuri ale unei vieți „dictate de altundeva”. În momentul experienței Teatrului Alfred Jarry, Artaud explorează el însuși universul puterii metafizice a manechinelor. În textul referitor la proiectul punerii în scenă a Sonatei spectrelor de Strindberg, el își imaginează piesa ca spațiu al unei neîntrerupte alunecări din real în ireal, alunecare aptă să creeze un soi de stare incertă, intermediară între iluzie și realitate, foarte asemănătoare aceleia dintre veghe și somn. Montarea dorită
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a inserțiilor muzicale, dar și în fața „dublurilor lor inerte, înfățișate, de exemplu, sub formă de manechine care le iau brusc locul”. Artaud intuiește aici că tensiunea dintre corpul viu și dublul imobil oferă o posibilă soluție pentru reprezentarea personajelor din Sonata spectrelor, despre care ne spune că „par pe punctul de a dispărea, pentru a face loc propriilor simboluri”. Atât în Sonata spectrelor a lui Strindberg, cât și în Șase personaje în căutarea unui autor a lui Pirandello, totul pare să
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Artaud intuiește aici că tensiunea dintre corpul viu și dublul imobil oferă o posibilă soluție pentru reprezentarea personajelor din Sonata spectrelor, despre care ne spune că „par pe punctul de a dispărea, pentru a face loc propriilor simboluri”. Atât în Sonata spectrelor a lui Strindberg, cât și în Șase personaje în căutarea unui autor a lui Pirandello, totul pare să se axeze pe legătura dintre carnal și spectral, dintre materialitatea concretă și invizibilul imaterial. „Uneori”, notează Artaud comentând Sonata, „un personaj
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Atât în Sonata spectrelor a lui Strindberg, cât și în Șase personaje în căutarea unui autor a lui Pirandello, totul pare să se axeze pe legătura dintre carnal și spectral, dintre materialitatea concretă și invizibilul imaterial. „Uneori”, notează Artaud comentând Sonata, „un personaj ce simte în apropierea lui o prezență invizibilă ține cu tot dinadinsul să nu rămână, în această privință, mai prejos de celelalte personaje, și atunci își convoacă propriile spectre, care, ca la un semnal, vin în goana mare
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Artaud, figura de ceară ori manechinul vor intra într-o relație de „imagine în oglindă” cu actorul real. Mai mult decât atât, în jocul acestuia din urmă vor trebui să existe obligatoriu momente de imobilitate absolută. În ultimul act din Sonata, mișcarea se va reduce la maximum, actorii se vor deplasa ca niște oameni care și-au pierdut memoria și abia în final, în secvența „invocației către moarte”, va fi nevoie să răsune „o voce plină, cu inflexiuni bogate, o voce
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
nemântuită, modifică stereotipiile înaltei societăți și ale familiei, suspicioasă în privința singularizării iritate a acelui monarh cu aere de mujic. La 60 de ani (în 1888) Tolstoi, deja unanim recunoscut, inaugura o nouă stagiune a vieții și operei sale, oferind succesiv " Sonata Kreutzer", "Învierea", "Părintele Serghi", "Hagi Murad", "Cadavrul viu". Nu se va vindeca nici la 70 de ani de vanitatea ambiției literare: "de fapt, orice muncă decât aceea la propriul tău suflet (...) orice altă muncă e un fleac". Circumscrierea acestei munci
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
fi mărit, acest lucru nu mai este de multă vreme un secret. Cercetătorii de la Universitatea California au crescut coeficientul de inteligență al unor subiecți cu 8 până la 9 procente, punându-i pur și simplu să asculte 10 minute pe zi sonata pentru două piane în Fa major K448 de Mozart. Astfel de câștiguri rezistă de regulă foarte puțin, după care intervine efectul de „încețoșare”, o revenire la IQ-ul inițial. Ceea ce trebuie să înțelegem este că putem, cu o anumită pregătire
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2927]
-
Dumnezeu vrea „binele“ fiindcă acesta este „bun“. „Cred că prima concepție este cea mai adâncă: bun este ceea ce poruncește Dumnezeu. Căci ea taie calea oricărei explicații «de ce» este bună“ Tot așa explicația unei opere de artă, de exemplu, a unei sonate de Beethoven, trebuie să fie respinsă, nu fiindcă nu este adecvată, ci fiindcă este o explicație. „Etica nu poate fi propovăduită. Dacă i-aș putea explica altuia, printr-o teorie, esența eticului, atunci eticul nu ar avea nici o valoare.“ Modificând
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
poezie în care stăruie îndelung semnele feminității pure, care își găsește corespondenți în regnuri și specii diferite, dar și în ritmurile sau hieroglifele transcendentului (a se vedea majoritatea poemelor, neintitulate, din Scrisori pe frunze, sau Ritmul pietrelor zvârlite, Lumea formelor, Sonata ce-alungă norii din Altarul de pelin). O feminitate ce speră să convertească întreg universul, prin credința într-o iubire solară, totală, care să dea sens întregului trăit, dar și vag perceputului sau revelației. Vocea lirică feminină își creionează autoportrete
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
lui Gilbert Durand o vedea, semnificativ, drept cea mai radicală formă a alterității. Câteva dintre ele se și construiesc, din acest motiv, ca descripții expresive ale feminității dintotdeauna, doar întâmplător încarnate în iubita poetului: "iubita are nurii expresivi/ ca o sonată beethoveniană/ cu sâni și șolduri de statuie/ pare o statuie chtoniană/ ea se exprimă liber și carnal/ mater genitrix și Beatrice" Desigur că ceea ce prevalează este semnificația acestei existențe cu funcția de alter ego, în care actantul aventurilor lirice grandioase
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și Brahms, constituie un factor emulativ. Interesant, atunci când se referă la cultura maghiară în Schimbarea la față a României, Emil Cioran alege ca element definitoriu al acestei culturi tot muzica. Enescu va face acest lucru, iar Rapsodiile române (1901-1902) și Sonata pentru vioară "cu caracter popular românesc" și Suita orchestrală Nr. 3 "sătească" constituie un bun exemplu al reușitei compozitorului român în valorificarea cultă a folclorului românesc. Mai mult decât atât, mitologia greacă va deveni o sursă de inspirație pentru talentatul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
extraordinară. Deodată, un cînt sublim de vioară, pur și sfîșietor, necuprins, abia străbătut de un firav acompaniament de pian, țîșni de nicăieri și de foarte aproape. M-am simțit cuprins de o fericire și de o tristețe de nedescris. Recunoscusem Sonata Primăverii a lui Beethoven. Miracolul venea dintr-un difuzor, instalat de ruși, nu-mi închipui pentru ce, deasupra Porții Brandenburg. Dincolo de războaie și masacre, acea vioară care cînta pietrei, ruinelor, morții, mi se părea a vesti domnia îndepărtată a unei
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
izbăvește" (p. 190). În orice caz însă, în 1989-1990 am trecut în altă epocă. Europa de Vest este salvată de amenințarea sistemului care înrobise Europa de Est, lumea este izbăvită de Viitorul luminos. * Sosise în sfîrșit ceasul mesajului tulburător pe care mi-l vestise Sonata Primăverii în luna iunie sau iulie a anului 1945, la ruinele Unter den Linden, lîngă Poarta Brandenburg. Era reluat în mod straniu de violoncelul lui Rostropovici, care interpreta în noiembrie 1989 un dans spaniol al lui Bach lîngă Zidul devenit
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]