941 matches
-
să continue, nu cred că vreau să aud mai multe, nu mai vreau să aud despre ei doi îndrăgostiți. Vreau doar să aud răspunsurile la întrebările la care nu mi s-a răspuns. În cele din urmă toată chestia asta sordidă începe să se scufunde, și vocea mea iese în șoaptă: ― Și atunci de ce sunt eu aici? Vocea lui Jenny se înăsprește din nou. ― Crezi că e ușor să arăți cum arăt eu, într-un oraș ca ăsta? spune ea. Crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
doar în poziția de spectator, Chaquie a recunoscut că, într-adevăr, inaugurase covorul cel nou cu o partidă de sex în compania tipului care i-l livrase. Detaliile n-au fost obscene și nici fascinante. Au fost, pur și simplu, sordide. A spus c-a făcut-o doar fiindcă era beată și tânjea cu disperare după un strop de afecțiune. Am simțit cum mi se rupe inima de milă. Mă așteptam ca oamenii de vârsta mea să se comporte așa. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să aibă nici o legătură cu, de acum, vechea afacere din insulă și, pentru aceasta, dacă era nevoie, putea să renunțe la niște bani. Stătuse ascuns la Istanbul timp de mai bine de jumătate de an. Se instalase într-un hotel sordid în cel mai aglomerat cartier din oraș, amestecându-se printre borfașii mărunți și micii comercianți din suk. Cât timp locuise acolo, stătuse ca pe jar. Nu numai lipsa de activitate îl măcina dar și faptul că bruma de bani pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Brave New World de epsiloni, dar reală, aplicată pe oameni, nu pe personaje ficționale. Fericirea programată a personajelor lui Huxley se pierduse însă undeva între conceperea ei pe hârtie și „implementare“. Ne rămânea egalitatea aia strâmbă. Pentru toată lumea era la fel de sordid. Trist, îmbâcsit, stupid, gri. Egalitatea asta noi am fi zis că e o gogoriță. Amestecătură, promiscuitate. Dar cică nu-i așa, zic niște voci larg audibile în zilele noastre. Așa cum diferențele de clasă, nu-i așa, dispăruseră și, într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
asta nu era nicidecum expresia vreunei egalități, fie ea și utopice, pentru că nu eram politicoși. Eram însă egali, după cum spuneam, în mizerie. În afară, bineînțeles, de cei care erau mai egali decât ceilalți. Și ajungem în felul acesta la aspectul sordid al socialismului realist. Dar nici asta nu era suferință ar însemna să dau un titlu de noblețe mocirlei absurde în care trăiam. Lipsa de toate alea. La fel ca în 1984 a lui Orwell, lipseau șireturile de pantofi, vata, nasturii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
de dezinvoltura tinerelor domnișoare din anumite reclame, care, pe un fond pur, luminos, pot să sară, să danseze, să facă tot felul de nebunii fără ca cea mai neînsemnată umbră să maculeze albul perfect al pantalonului care le strânge bine fesele. Sordidul apărea în dificultatea de a avea o aparență atrăgătoare. În comunism, atracția sexuală este sau ar trebui să fie științific programată, ca în Brave New World, nu lăsată la voia simpatiilor și antipatiilor aleatorii. Femeia cochetă era un produs al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
coadă chinuită și așteptam să se uite „doamna“ remaieuză la ciorapii noștri mult-cârpiți și să ne zică dacă mai aveam vreo speranță de remaiere sau trebuiau aruncați. Deci trăiam prost. Multe însă din chestiile astea care nouă ni se păreau sordide și rezultatul unei ideologii aberante am descoperit mai apoi că erau niște mari câștiguri. Dar a trebuit să părăsesc tărâmurile scumpei mele patrii ca să-mi dau seama. Avantajele vieții de (tânără) femeie comunistă nu le-am realizat decât când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
iubește sau pentru că se temea de limbile ascuțite ale bârfitorilor. Și eram tulburat de suspiciunea că acest chin al dragostei călcate în picioare era împletit în inima ei frântă cu junghiurile vanității rănite care, minții mele tinere, i se părea sordidă. Încă nu învățasem cât de contradictorie este firea omului. Nu știam cât de multă poză există în sinceritate, cât de multă josnicie în noblețe și câtă bunătate în desfrâu. Dar călătoria mea avea în ea ceva aventuros și ca atare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
știu de ce am avut oarecum senzația că poate lui Strickland i s-o fi părut amuzant să aducă un broker furios tocmai la Paris ca să-și bată joc de el trimițându-l la o casă rău famată dintr-o stradă sordidă. Și totuși mi-am zis că poate n-ar fi rău să mă duc să verific. A doua zi, pe la ora șase, am luat o birjă până în Rue des Moines, dar am coborât la colțul străzii, întrucât preferam să merg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Aș fi dat nu știu ce să vă fi dus dumneavoastră, i-am răspuns pe un ton oarecum acid. Atunci ați fi văzut că absolut toate presupunerile dumneavoastră erau greșite. Nu stă la un hotel elegant. Ocupă o cămăruță din cele mai sordide. Dacă a plecat de acasă, n-a făcut-o pentru a duce o viață de distracții. N-are nici un ban. — Și adică crezi că a făcut un lucru despre care noi nu știm și se ascunde de poliție? Sugestia aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
spuse ea. — O, draga mea, nu uita ceea ce am aflat cu toții adineauri. A fost deprins cu confortul și cu cineva care să-l îngrijească. Cât crezi că o să mai treacă până se plictisește de o cameră murdară dintr-un hotel sordid? Și, mai mult decât atât: n-are bani. Trebuie să se întoarcă. Atâta vreme cât am crezut că a fugit cu o femeie, am mai sperat să fie vreo șansă. Nu cred că aventurile de genul ăsta duc la mare lucru. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
din partea mea să mă supăr. — Du-te naibii! îi spuse Strickland. — Ei haide, haide, fii rezonabil. Dă-mi voie să te așez mai confortabil. N-ai pe nimeni care să te îngrijească? Se uita speriat în jur la mansarda aceea sordidă. Încercă să aranjeze așternutul. Strickland, cu o respirație greoaie, păstra o tăcere furioasă. Îmi aruncă o privire plină de antipatie. Am înfruntat-o în liniște. — Dacă vrei să faci ceva pentru mine poți să-mi aduci niște lapte, spuse Strickland
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ar fi vrut să-și imprime în minte imaginea ei. Se ridicase și-și luase pălăria: „Nu, plec eu.“ „Tu?“ Fusese uluită, nu înțelesese ce voia să spună. „Nu pot suporta gândul că vei trăi în podul ăla îngrozitor și sordid. La urma urmei, ăsta e în egală măsură căminul tău ca și al meu. Aici o să te simți mai bine. Cel puțin ai să fii scutită de privațiunile cele mai îngrozitoare.“ Se dusese la sertarul în care-și ținea banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Nu-l mai văzusem pe Strickland de câteva săptămâni. Ocupat cu altele, încetasem să mă mai gândesc la el și la treburile lui. Dirk, cu lamentările sale inutile, începuse să mă cam plictisească, așa că-i evitam compania. Era o poveste sordidă și nu mai eram deloc dispus să-mi bat capul cu ea. Într-o dimineață lucram. Eram în pijama. Gândurile mele rătăceau colo și colo și-mi reveneau în minte plajele însorite din Bretagne și răcoarea mării. Lângă mine era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
bucătărie ca să nu mai știe ea că sunt acolo. În timp ce mă îmbrăcam - căci Stroeve insista să merg imediat cu el la spital - mi-a spus că aranjase o rezervă pentru nevastă-sa, ca cel puțin să fie scutită de promiscuitatea sordidă a unui salon de spital. Pe drum mi-a explicat de ce avea nevoie de prezența mea. Dacă refuza în continuare să-l vadă pe el, poate accepta să mă primească măcar pe mine. M-a implorat să-i repet că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
între timp le-am pierdut, și acum a rămas doar amintirea unei emoții. El părea să aibă o viziune grotescă asupra semenilor lui și era supărat pe ei pentru că sunt grotești. Viața sa era o încâlceală de întâmplări ridicole și sordide, subiecte mai degrabă de râs, iar râsul îl întrista. Brueghel mi-a făcut impresia unui om care se străduiește să exprime printr-o anumită artă sentimente care s-ar fi pretat la exprimare prin alta și poate că, tocmai conștiința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
cursă lungă, nordici blonzi de pe un vapor suedez, japonezi de pe un distrugător, marinari englezi, spanioli, băieți cu înfățișare agreabilă de pe un crucișător francez sau negri de pe un vas american care transportă mărfuri și călători. Ziua, strada e pur și simplu sordidă, dar seara, fiind luminată de lămpile din căsuțele acelea, are o frumusețe sinistră. Poftele hidoase care îmbâcsesc aerul sunt apăsătoare și oribile și totuși e ceva misterios în priveliștea respectivă. Ceva care te obsedează și te tulbură. Simți nu știu ce forță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Și era înmiresmat și răcoros. Nici nu se pot găsi cuvinte pentru a descrie Paradisul acela. Și aici trăia el fără să bage în seamă lumea și uitat de lume. Presupun că pentru ochii europenilor ar fi părut uimitor de sordid. Casa era dărăpănată și nu prea curată. Când m-am apropiat, am văzut vreo trei-patru băștinași culcați pe verandă. Știți și dumneavoastră cum le place băștinașilor să stea unul lângă altul ca o turmă. Era acolo un tânăr întins cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
să fie pierdută "ocazia". Basarabenii se dovedesc cei mai informați. Ei vin des la Odesa și cunosc "piața". Mă țin după grup, pe străzile rău luminate, ușor sâcâit de această alergătură, ceea ce face ca și întunericul să mi se pară sordid. Îmi e teamă să pornesc singur spre port. Dacă nu nimeresc? Rusește nu știu, risc să mă rătăcesc. În fine, după ce plasele s-au umplut cu sticle de votcă și de bere, ne îndreptăm spre vapor. Îmi recapăt, ușurat, pașaportul
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
gata de distracție. Mai înainte, vremea rece din timpul cursului de orientare îl făcuse la fel de albastru cum era tizul său. Numai că acum, încălzit și îmbrăcat cum trebuie, Naipaul aștepta cu nerăbdare seara pentru care preconiza o mulțime de întâlniri sordide. Din partea lui, cu cât erau mai sordide, cu atât mai bine. Cei doi plecaseră împreună de la pensiunea doamnei Critchley din East Street la opt și zece. Proprietăreasa le dăduse o cheie legată cu sfoară de grădinărit, pentru cazul în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
din timpul cursului de orientare îl făcuse la fel de albastru cum era tizul său. Numai că acum, încălzit și îmbrăcat cum trebuie, Naipaul aștepta cu nerăbdare seara pentru care preconiza o mulțime de întâlniri sordide. Din partea lui, cu cât erau mai sordide, cu atât mai bine. Cei doi plecaseră împreună de la pensiunea doamnei Critchley din East Street la opt și zece. Proprietăreasa le dăduse o cheie legată cu sfoară de grădinărit, pentru cazul în care, atrași de luminile strălucitoare ale Wincantonului, ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
căldura. — Păi tocmai aici e frumusețea, am spus eu. Corect. Martin păstrase ideile principale din scenariul lui Doris Arthur. Cu excepția câtorva transformări de structură, totul rămăsese neschimbat. Personajele nu erau cu nimic mai puțin meschine și venale, acțiunea rămăsese la fel de sordidă și compromițătoare. Martin reușise însă să întrețeasă prin intermediul rotației lungi monologuri, în care fiecare din cele patru stele era lăudată după toate rigorile artei, scuzată și explicată ca atare de celelalte trei. Astfel, după ce batjocoritul Lorne a fost alungat din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de corpul femeii mele. Nevoia mea de inti mitate cu ființa cu care trăiesc merge mult mai departe decât viața sexuală. Unii sunt speriați de viața de cuplu tocmai din cauza perspectivei de a-l vedea pe celălalt în cele mai sordide situații. Dar dragostea mea se hrănește tocmai din asta. Îmi place să merg la cumpărături împreună cu ea, să beau cafeaua împre ună cu ea, să o privesc în cadă, să pălăvrăgim despre OZN-uri. Îmi place s-o privesc cum
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
să ajung până acolo. Mai bine moartea decât dezonoarea... Astăzi însă mă gândesc că mai bine aș mai fi copi lărit puțin. Fiindcă nenorocita după-amiază în care „am devenit bărbat“ e și-acum una dintre cele mai penibile și mai sordide amintiri ale mele. Irina îmi dăduse un telefon că era-n București, chiar stabilită în București (cum așa? și școala ei din Ardeal? luase negație? și chiar dacă luase, ce-avea să facă în Bucu rești?), și că vrea să ne
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Dar ne-am plimbat zilnic ore-n șir, am fost la cenacluri unde prezența ei era hip notică, unde părul ei foarte lung se-nfoia aspru atră gând toate privirile („băi, norocosule, cine-i gagica?“), am fost și la ștranduri sordide, unde nu se putea intra în apele băloase. Când o conduceam spre casă, noaptea târziu (firește, pe sub stele cu șase colțuri), ne opream pe drum, luminați spectral de vreun bec sau de vitrinele vreunui troleibuz care trecea greoi, și ne
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]