5,471 matches
-
Rețelele sociale facilitează cooperarea socială, permițând capitalizarea resurselor sociale necesare mobilizării acțiunilor individuale și colective. Ele facilitează fluxul informațional și reduc costurile tranzacționale În schimburile dintre actori. Capitalul social astfel constituit activează resursele de Încredere strategică, cu grad mare de specificare interacțională Între actori. Instituțiile presupun asigurarea, luată ca atare, privind un anumit pattern al relaționărilor actorilor În funcție de rolurile prescrise și construcția socială a acestora. În ceea ce ne privește, suntem interesați de modelele de cooperare socială organizată/instituționalizată, de dinamica factorilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
rețelelor și al modelului implicării, acțiunea Își recapătă forța explicativă pierdută În teoriile instituționaliste pentru a aduce totuși În prim plan condiționarea structurală a acțiunii prin resursele sociale tranzacționate (capitalul social: relații sociale și Încredere strategică, cu grad mare de specificare) și a modelelor de luare a deciziei contextualizate. Totuși, odată constituite, contextele structurale și cele instituționale pot institui presiuni divergente asupra acțiunii. Așa cum am argumentat, acțiunea nu este complet determinată de presiunile instituționale și/sau structurale, acțiunea strategică fiind Întotdeauna
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care privesc comportamentul unui singur individ. În acest fel, deși este aceeași strategie, „ 1m este angajat part-time” apare atât în xm1, cât și în wm1. Să presupunem acum că avem doi indivizi, și că fiecare are la dispoziție următoarele strategii (specificarea lor nu este necesară argumentului) (0), (0.1), (0.2), (0.3), (0.4), (0.5), (0.6), (0.7), (0.8), (0.9), (1). Numărul alternativelor conjuncte ce rezultă este de 121. De aici, există pentru fiecare 121 de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și varietatea, fluiditatea, inextricabilitatea socialului și umanului, sociologia și alte discipline socioumane n-au atins rigoarea descriptivă, explicativă și predictivă a științelor naturii și nu posedă nici valențele explicative ale acestora. Prin tipul de demers investigațional pe care-l practică (specificarea și operaționalizarea conceptelor și ipotezelor, culegerea de date concrete în condiții comparabile, prelucrări statistice etc.), ele au însă tot mai mult un caracter științific, atribut care se transmite în toate actele de cercetare, chiar și atunci când este vorba de chestiuni
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
masă (televiziunea, radioul, presa, filmele, cartea și, mai nou, Internetul) au o puternică influență asupra formării, consolidării și schimbării atitudinilor, gusturilor, părerilor și comportamentelor oamenilor, asupra opiniei publice în general. Dincolo însă de unanima recunoaștere a respectivei influențe se impunanumite specificări. În primul rând, nu doar mass-media modelează opinia publică, ci și invers, conținutul comunicării prin aceste mijloace este conceput în funcție de evaluarea gusturilor și opiniilor populației. Fenomenul menționat aici s-a amplificat odată cu dezvoltarea televiziunii, mijloc de comunicare cu mare impact
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
interpune întrecercetător și realitatea studiată. Multitudinea tehnicilor prin care se aplică o aceeași metodă derivă și din diversitatea instrumentelor de cercetare și a modului diferit de folosire a lor. Cu alte cuvinte, prezentarea unei tehnici de investigare presupune, de regulă, specificarea instrumentelor cu care se lucrează și a modului concret de utilizare a acestora. După cum se observă, în cele de mai sus ne-am referit doar la un segment aldomeniului metodologic, respectiv la dimensiunea care privește colectarea datelor privind realitatea cercetată
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de față ocupă, în economia cărții, un spațiu poate neașteptat de redus: tratarea problemelor tehnice de finețe ale construcției chestionarului reclamă practic o lucrare separată. 1. Logica întocmirii chestionarelortc "1. Logica întocmirii chestionarelor" Construcția oricărui chestionar trebuie să înceapă cu specificarea foarte clară și detaliată a problemei de cercetat. Problemele sociale au, de regulă, un grad de complexitate care impune descompunerea lor în mai multe dimensiuni. La rându-le, aceste dimensiuni se cer traduse în indicatori, deci în modalități empirice de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cu singura deosebire că abaterea standard care intervine în estimarea lui e utilizează la numitor, pentru eșantioane mici, pe n - 1 în loc de n: (14) Pentru valorile t, corespunzătoare diferitelor niveluri de încredere, există tabele (vezi Anexa 3) care reclamă și specificarea numărului gradelor de libertate. Acesta se calculează, simplu, astfel: ν = n - 1, dacă numai una dintre mărimi provine din eșantion și respectivul eșantion are volumul n, și cu formula: ν = n1+n2 -2, când ambele mărimi provin din eșantioane ale
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
unor trăsături comune subiacente mai multor fenomene disparate, fie din încercarea de a explica anumite constante, regularități. Conceptul creat și folosit în aceste situații are rolul de a face posibilă înțelegerea sensului relațiilor observate. 2. A doua etapă constă în specificarea conceptului. Ea înseamnă descompunerea reprezentării în elemente ce constituie diversele aspecte sau dimensiuni ale conceptului. Astfel de elemente se deduc, cum sugeram și noi mai sus, din analiza teoretică a conceptului, dar nu sunt rare cazurile când ele sunt configurate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
crucii, pentrucreștini), răspunsurile la întrebările dintr-un chestionar legate de atitudinea religioasă etc. După cum se vede, indicatorii pot fi de genuri foarte diferite, fie în funcție deconectarea cu realitatea, fie după tipul de informație pe care ei o furnizează (de la specificări de genul „da”/„nu” până la valori numerice, rezultat al măsurării). În cazul anchetei și sondajelor, indicatorii îmbracă totdeauna forma întrebărilor din chestionar. 4. A patra etapă este, după terminologia lui Lazarsfeld, cea a formării indicilor. Este vorba aici de a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cognitive cu design evoluționist, care a ajutat probabil la rezolvarea unor probleme adaptative ale speciei în EEA. Dacă însă nu detaliem aceste probleme adaptative, rămânem cu următoarea întrebare: de ce alte specii, confruntate cu probleme adaptative nu au dezvoltat limbaj? Așadar, specificarea clară a problemei adaptative poate duce la o înțelegere mai bună a structurii cognitive, ca rezultat al procesului adaptativ. VI. Ipotezele alternative la cele evoluționiste nu sunt uneori suficient de serios luate considerare. Disputa se poartă adesea între predicțiile modelului
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
un colț de sus al paginii prime, un indescifrabil scria: "Camaradului Tudor Ioanide, spre consultare și verificare". A doua hârtie avea un en-tête tipărit, purtând aceste cuvinte: "Saferian Manigomian & Comp. Soc. nr. com. Sucursala nr. 4, Calea Dorobanților" etc. Urmau specificări asupra naturii comerțului: Cafea, Ceai, Lichioruri, șampanie, Vinuri fine, Conserve străine și române, Coloniale, Fructe exotice etc. Înșirarea mărfurilor constituia un fel de vignetă-broderie, ce cobora pe laturile hârtiei, dîndu-i aspect de bancnotă. Scrisoarea, bătută și ea la mașină, cuprindea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în care se inserează și în care trebuie să se piardă întreprinderea, ambiția gestionară modifică așadar scara și capătă o dimensiune mai vastă și mai încrezătoare. Originare din Statele Unite, unde corespund unei prelungiri "naturale" a antropologiei culturale afirmate, lucrările de "specificare culturală" a întreprinderii au privit mai întâi formele managementului ca atare prin mizele așa-zis "interculturale". Vălul "diferențelor culturale în management" având sarcina de a ajusta la contexte culturale exogene modurile de control și de ordonare ale întreprinderii s-a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
unele funcții pozitive. Fără a se înțelege că pledăm pentru contexte caracterizate prin mânie și pentru multiplicarea acestora, menționăm câteva dintre acestea (Carter, 2007): • adoptarea unei atitudini ferme în sprijinul unor convingeri juste; • exprimarea îngrijorării cu privire la opțiunile greșite ale altora; • specificarea limitelor și a granițelor personale; • formarea respectului de sine; • păstrarea consecventă a convingerilor personale, chiar dacă alții încearcă manevra de control a minții; • abordarea unor probleme legate de iresponsabilitate și priorități nechibzuite; • precizarea fără echivoc a necesităților personale. 42 Les Carter
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
expuse în locuri speciale. Ele sunt tratate aici ca și celelalte, adică sunt comentate (Moulin, 1978; Heinich, 1993). Sociologia ajunge repede să descrie și să analizeze munca de producere a valorii ca producere a unei singularități cultura este întotdeauna o specificare și a unei generalități (ea trebuie totodată să reunească, să producă un colectiv). Pornind de aici, se disting două moduri de producere, știut fiind că va-loarea se construiește prin alierea acestora: prin raritate ("valoarea-raritate") și prin generalitate ("valoarea-generalitate"). Heinich vorbește
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
explorare" (Bourdieu, 1992, p. 202, nota 1) și evocă o "teorie generală a câmpurilor în pregătire", care nu avea să se concretizeze în timpul vieții sale. Procesul istoric de autonomizare a "culturalului" Culturalul nu poate fi conceput în afara problematicii autonomizării și specificării sale. Aceasta trebuie deci să treacă printr-o descriere istorică, cvasiinexistentă în celelalte paradigme. Înainte de câmp Munca lui Bourdieu începe în toiul războiului din Algeria (1954-1962). "Ochiul său filozofic" (agregație în 1955) este dublat de o muncă etnografică. Demersul său
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
sunt structurate în clase. Fiecare are dominanta ei: intelectuală, profesională, politică, religioasă, artistică, sexuală, științifică, recreativă. Regăsim procese identice în interiorul acestor lumi: apărare, inovare, concurență, cooperare. Teoria "lumilor artei" a lui Howard Becker (născut în 1928) încearcă un efort de specificare în interiorul acestui cadru general. Pe urmele lui Everett Hughes (1897-1983), care i-a fost predecesor, Becker este convins că "totul este lucrarea cuiva". El se orientează spre o concepție a artei ca acțiune colectivă de un tip specific. Vom prezenta
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Marx, în a lua "lucrurile logicii drept logica lucrurilor". Cu alte cuvinte, a lua conceptele drept realitate. Este un realism sau un ontologism. Teodicee: problemă teologică și metafizică pusă de toate marile religii monoteiste, a cărei rezolvare permite, după Weber, specificarea lor: cum să se justifice suferința, ne-dreptatea și răul (pământești), dată fiind bunătatea nesfârșită a lui Dumnezeu? Indice de nume A Adorno, Theodor, 77, 85, 147-149, 162, 165-166, 168, 174 -175. Aguilar, Yves, 233, 234. Alain (Émile Chartier, zis
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
datat 10 iunie 1546, publicat prima dată de N. Iorga, și care cuprinde doar atât: „Petru vodă pentru vânzarea satelor Umbrăreștii și Dumeștii, Menționați, Danciul, Mușat. Marturi: fiii Iliaș, Ștefan, Constantin...” și boierii din Sfatul Domnesc, 16 la număr, cu specificarea din final: „pergament, pecete ruptă”, ceea ce dă de înțeles că rezumatul s-a făcut după actul original, scris pe pergament, avut în față de marele istoric. Alexandru I. Gonța aprecia că Umbrăreștii din acest document s-ar identifica cu cel din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
postelnic, nu sunt solicitați „oamenii buni și bătrâni”, cum se practica îndeobște, ci întreaga comunitate a satului = Umbrăreștii. Evident, la acțiunea propriu-zisă a hotărniciei nu va fi participat efectiv întreaga masă a locuitorilor din obște, ci doar reprezentanții lor, dar specificarea în act a satului întreg reprezintă expresia unei practici străvechi și exprimă o anume stare de spirit locală concretizată în deplina solidaritate a satului față de documentul emis cu invocarea mărturiei lor. Apoi faptul că, dintre toate satele din împrejurimi, au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la începutul procesului cercetării cînd sunt expuse tema și întrebările cercetării. Oricum, după aceasta, modul în care conceptele intră în procesul cercetării diferă, depinzând de strategia adoptată. În unele cercetări, conceptele tehnice împreuna cu unele concepte cheie devin variabile prin specificarea procedurilor de măsurare a acestora. În alte cercetări, numai conceptele sensibile vor fi folosite la început (de exemplu, unele concepte din interviuri). Conceptele tehnice fie vor fi create prin categorizarea conceptelor sensibile fie vor fi împrumutate din diferite teorii. Conceptele
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
colectare arătate mai înainte cer o anumită manipulare a lor pentru a le transforma într-o formă potrivită pentru analiză folosind ceea ce în mod obișnuit se numește tehnici de reducere a datelor. Astfel ultimul element important al designului cercetării este specificarea și justificarea metodelor care urmează a fi folosite pentru reducerea și, apoi, analiza datelor. În cercetarea cantitativă tehnicile pentru care cercetătorul poate opta sunt: precodarea și postcodarea, scalele de măsură etc. Tehnicile de reducere a datelor sunt de asemenea folosite
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
constau în: a) - titlul raportului (raportul auditorului independent); b) - destinatarul; c) - paragraful introductiv, cuprinzând: identificarea entității auditate; precizarea faptului că situațiile financiare au fost auditate; identificarea titlului componentelor situațiilor financiare; referire la sumarul politicilor contabile și la alte informații explicative; specificarea perioadei acoperite de situațiile financiare; d) - responsabilitatea conducerii pentru situațiile financiare; e) - responsabilitatea auditorului de a exprima o opinie asupra situațiilor financiare în urma auditului; f) - paragraful care descrie un audit; g) - precizarea faptului că auditorul crede că probele obținute sunt
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
În cazul în care pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracțiune, se înștiințează imediat organele de urmărire penală. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui „dosar de reconstituire”. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu și vizibil mențiunea „RECONSTITUIT”, cu specificarea numărului și datei dispoziției pe baza căreia s-a făcut reconstituirea. Documentele reconstituite potrivit legii constituie baza legală pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitate. Aplicații și teme pentru dezbatere: 1. O instituție publică are la începutul anului 2012 creanțe (de primit
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
două autoare conchid că preferințele pot modela opțiunile/alegerile profesionale, însă nu le pot determina în totalitate. În acest context, teoriile feministe recente insistă pechestionarea validității conceptului de gen ca unitate analitică. Lisa xe "Disch"Disch (1991) subliniază dificultățile în specificarea identității (sau identităților) grupului femei. Astfel, operarea cu o dihotomie de tip reducționist (dedicate/nededicate), dar, mai ales, pretenția de model explicativ pentru situația femeilor pe piața muncii ridică nenumărate probleme atunci când intervin excepții de la cele două categorii. Din acest
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]