2,695 matches
-
sacre. Accesul la textul primar devine pentru acești edili prioritatea numărul 1. Filozofia evreiască, oarecum depășită de epistemologia creștină, prezintă totuși urme de interes, prin debarasarea ei de raționalismul concupiscent. Așadar, subcapitole ca: Dialecticieni și teologi, Creștinătate și societate, Mistica speculativă, Sacerdoțiu și regalitate, Duns Scottus și realiștii secolului al XIV-lea, Mișcarea ockhamistă, sunt doar câteva clișee ale volumului de față, inserate cu scopul de a adânci pro-legomene marginale subiecților actanți. Acestea merită a fi cercetate. Ultimul capitol al istoriografiei
FILOZOFIA IN EVUL MEDIU de CĂTĂLIN VARGA în ediţia nr. 397 din 01 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346900_a_348229]
-
Acasa > Versuri > Farmec > IUBIRE Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 507 din 21 mai 2012 Toate Articolele Autorului Petru Ciobanica- Ahasverus Cum poate gândul să mă ducă Speculativ în Da sau Nu, Când și materia, dă de furcă, În binele din rău acum. Cum poate oare, doar iubirea, Desăvârșirea unui dor. Prin suferință să adune Un altceva de muritor. Închin la tâmpla ta, iubire, Un Da, pe care
IUBIRE de PETRU JIPA în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346965_a_348294]
-
culoar sacru care leagă lumea noastră de lumea lor, dăruind în tăcere liniștea calmă a unei nopții de iulie torid și consacrându-mi cu recunoștință câte o adiere oportună de care mă bucuram mulțumită. Am simțit fierbințeala stelelor, am visat speculativ la lumea lor tainică și m-am cufundat în spațiul jinduitor al Universului, acolo unde nu există atmosferă, acolo unde liniștea și pacea îți anihilează simțurile și te fac una cu nemărginirea. Am construit o punte de legătură între Pământ
NOAPTEA STELARĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348314_a_349643]
-
tratatul său fundamental "Prelegeri de estetica Ortodoxiei" (vol. I - Teologie și estetică; vol. II - Ipostazele artei). Academia Română a considerat acest tratat o contribuție de o excepțională valoare la evoluția culturii române și europene, o demonstrație riguroasă a faptului că gândirea speculativă este activă în filosofia contemporană. Calitatea de apologet activ al Ortodoxiei este evidentă în tot ceea ce Domnul Profesor Mihail Diaconescu a scris, dar mai ales în sinteza Istoria literaturii dacoromane și în tratatul de estetică premiat recent de Academia Română. Reamintim
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
de estetică" ale lui Hegel, cu "Estetica" lui Nicolai Hartmann, cu "Estetica" lui Benedetto Croce și cu "Estetica" lui Tudor Vianu, tratatul Domnului Profesor Mihail Diaconescu se caracterizează prin abordările sale interdisciplinare și transdisciplinare, dar mai ales prin consecvența cugetării speculative, care îl străbate. Principiile oferite de teologia dogmatică ortodoxă, teologia liturgică ortodoxă, patrologia ortodoxă (sunt utilizate operele Areopagitului, ale Sfântului Maxim Mărturisitorul, îndeosebi "Ambigua", și ale altor mari dascăli ai credinței creștine), de variatele teorii despre frumos, de istoria artei
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
puncte de plecare ferme pentru acaparantele și riguroasele abordări teoretice întreprinse de Domnul Profesor Mihail Diaconescu în monumentala lucrare, intitulată "Prelegeri de estetica Ortodoxiei". Noutatea, originalitatea profundă și forța de impact a acestor Prelegeri demonstrează cu prisosință faptul că gândirea speculativă este singura aptă să ne introducă în străvechea și fundamentala problemă a transcendenței, dar și în variatele ipostaze ale frumosului, așa cum sunt ele gândite și percepute în zilele noastre. Premiul pentru filosofie acordat de Academia Română Domnului Profesor Mihail Diaconescu încununează
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
sinteză teoretică „Prelegeri de estetica Ortodoxiei”, elaborată de Domnul Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, a apărut în anul 2009, într-o nouă și admirabilă ediție (ediția a doua). Un amplu Studiu Introductiv intitulat Filosofie, teologie și estetică în perspectiva rațiunii speculative, semnat de domnul Acad. Prof. Univ. Dr. Alexandru Surdu - personalitate deosebită a culturii române contemporane, însoțește noua ediție. Un set de 112 planșe color (construcții bisericești, icoane, miniaturi, picturi în frescă, obiecte liturgice, desene) imprimate pe hârtie cretată completează această
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
toate demonstrațiile sale despre frumusețe ca atribut al Divinității. Mergând mai departe pe firul demonstrațiilor, ceea ce Domnul Profesor Mihail Diaconescu scrie despre relația dintre teologie și estetică ne apare ca o prelungire, respectiv ca o aplicare de o superlativă ținută speculativă la domeniul dezbaterilor despre frumos, a principiilor liturgice ortodoxe, în special a caracterului sacrificial și ierarhic, a uniformității, stabilității, abundenței, varietății și funcției simbolice a formelor externe, a caracterului eclesiologic, epifanic și teofanic, eshatologic și cosmic al cultului nostru. Domnul
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
au lăsat drept moștenire și tezaur, marii noștri autori patristici din prima jumătate a celui dintâi mileniu al erei creștine. Însă tratatul Prelegeri de estetica Ortodoxiei este una dintre realizările fundamentale ale culturii române, contemporane. El exprimă nu doar vocația speculativă a autorului, ci și forța cugetării teologice și filosofice autentice, românești, impuse în întreaga lume prin operele unor mari, adânci și profunzi gânditori și autori ... Încheiere Cu alte cuvinte, Domnului Prof. Univ. Dr. Mihail Diaconescu, pe care ținem să-l
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
o nouă perspectivă asupra a tot. „Lumea este tot ce se întâmplă. Lumea este totalitatea faptelor, nu a lucrurilor”. În consecință, gândim noi, fapta presupune (pe lângă multe altele) și acțiune, iar acțiunea, imediat prezentului consumat, devine poveste. Cu alte cuvinte, (speculativ vorbind - trăgându-ne focul pe turtă), lumea noastră este povestea noastră. Povestea comunicată! Dar, pentru că tot a venit vorba de comunicare, merită amintit și numai faptul că și ea, comunicarea, împarte, etapizează și tematizează timpurile. Prima perioadă, cea a existenței
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
de care nu au parte, firește, decat aceia care cred cu-adevărat în sufletul nemuritor”, iar gândirea carteziana nu dă greș nici în alegerea următorului citat, ca schela a edificiului argumentației: „(...) și dacă Sufletul Românesc are o bună parte cugetătoare, speculativa, cum a dovedit-o de-a lungul ultimelor două milenii de dreapta credință, atunci, în ciuda vremurilor grele care s-au abătut din nou asupra noastra, sufletul acesta ar putea fi trezit la nemurire, prin vorbe frumoase, prin epode, prin meditații
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
spune preotul cu mândrie în glas. „Data respectivă marchează doar momentul în care ea a fost supusă un proces de reparații. Potrivit unor izvoare, biserica este mult mai veche, informațiile despre ea indicând anul 1765. După alte izvoare, de tip speculativ, putem spune că dacă localitatea Apahida este amintită încă din secolul al XIII-lea, fiind de la început creștină, putem deduce că ea nu putea fi lipsită de un locaș de cult. De aici, înțelegem că această biserică trebuie să fie
„COMOARA DIN APAHIDA” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378675_a_380004]
-
de mult îi datorează prima celei de-a doua. Aceasta, însă repetăm nu pe baza unei presupuse "originalități" indiene a fiecărei învățături, inclusiv cea creștină: un asemenea procedeu, care pornește de la o exigență excesivă a metodei comparative, minimalizează singurele date speculative luate în considerație, pe plan filozofic și pe plan istoric, echilibrează epocile și anulează distanțele; ci pe baza unei unicități, de natură și de revelație a speciei umane, deci tot pe baza unei convergențe a concluziilor speculativ-religioase, fie prin comunitate
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Eminescu. Asupra unuia și celuilalt vom avea ocazia să revenim, la timpul potrivit, în lucrarea noastră, în ceea ce privește originea concepției lor despre viață presărată de un adînc pesimism. Și poate că nu ne va părea exagerată (nici din punct de vedere speculativ, nici din cel istoric) încercarea de a releva la Schopenhauer direct și, prin el, indirect (dar, prin imitație, direct) la gîndirea indiană veche, atmosfera de pesimism, de "mal de siècle", de "Weltschmerz", care se generalizează în Romantismul occidental, pînă ce
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
încît să fim nevoiți să scoatem abia ulterior din mituri un astfel de conținut în formă de filozofeme, ci posedă acest conținut și explicit, în forma gîndului. În religia persană și în cea índică sînt exprimate cugetări foarte adînci, sublime, speculative. Ba întîlnim apoi în religie filozofii explicit formulate" [150], [23 td]. Același concept este întărit și adîncit la p. 105: "[...] trebuie să mai notăm că în religie ca atare, și apoi în poezie, sînt cuprinse gînduri. Religia, înfățișată nu numai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
211]. Faptul că în acest punct culminant ea acționează doar ca ceva negativ, poate fi socotit o nenorocire. Acest comportament este, în orice caz, o gîndire și în apropierea acestui punct culminant trebuie să se afle reprezentări ale unor gîndiri speculative, într-o formă obtuză și obscură însă [212]." Se continuă apoi cu teologia "naturală" a Indiei: "Dumnezeu este Unul, adică Brahma, Brahman; dar cu aceasta nu se ajunge la un monoteism, pentru că mai există nenumărați alți zei. Un brahman i-
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
se vede însă că acest concept abstract este și el considerat ca un moment. Dacă în creștinism duhul lui Dumnezeu este chemat și Tată, aici el este determinat ca un moment; sub acest aspect, și la indieni se găsesc elemente speculative. În măsura în care ei îi numesc pe aceștia trei Brahmă, Visnù și Siva, Brahman nu este deplina unitate; pentru că doar treimea lor pare să constituie Unul și Totul, se poate presupune aici intuiția Unității întru Treime. Faptul că Brahma este
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Asupra acestui aspect foarte important vom avea ocazia să revenim în mod special în lucrarea noastră. Oricum, în ce privește progresele mari în cîmpul indianisticii există, din epoca lui Hegel pînă în zilele noastre, indiscutabil, multe. Însă observațiile lui Hegel și aprofundările speculative ale lumii spirituale indiene își păstrează, în mare parte, și în zilele noastre, întreaga lor prospețime și actualitate. De aceea, în mod deliberat, noi nu am insistat asupra a ceea ce este trecător, depășit în opera de indianist a lui Hegel
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
lumii spirituale indiene, Hegel a găsit ocazia să plăsmuiască propria concepție filozofică: am putut nu o dată constata cum gînditorul din Stuttgart pornea de la ideile indiene pe care le critica, tocmai ca să modeleze, să precizeze, să corecteze însemnătatea lor pe planul speculativ. Cu alte cuvinte, lumea ideilor Indiei este, oarecum, elementul catalizator, ca să zicem așa, care prin prezența sa favorizează dezvoltarea, aprofundarea, purificarea (între anumite limite) a aceleiași lumi speculative hegeliene. Nu ar fi greu să demonstrăm teza noastră, mai mult din
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
critica, tocmai ca să modeleze, să precizeze, să corecteze însemnătatea lor pe planul speculativ. Cu alte cuvinte, lumea ideilor Indiei este, oarecum, elementul catalizator, ca să zicem așa, care prin prezența sa favorizează dezvoltarea, aprofundarea, purificarea (între anumite limite) a aceleiași lumi speculative hegeliene. Nu ar fi greu să demonstrăm teza noastră, mai mult din punct de vedere filologic sau chiar filozofic, pe baza textelor, dacă nu am socoti că pentru ochii atenți ai cititorului de bun simț această constatare este evidentă: este
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
o discuție asupra multor aspecte ale concepției filozofice hegeliene, care, din punctul nostru de vedere, prezintă o evidentă influență a gîndirii indiene. În primul rînd, trebuie subliniat însă aportul gîndirii indiene asupra a două puncte esențiale și centrale în sistemul speculativ al filozofului din Stuttgart: asupra Ideii supreme sau a Spiritului universal (Weltgeist sau Weltseele) și asupra binecunoscutei dialectici. Începem cu tratarea primului aspect. Facem pentru început observația (de care trebuie să se țină în mod deosebit cont) că Hegel considera
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
lui G.W.F. Hegel etc. Acesta din urmă, în loc să pună accentul pe elementele iraționale, cum ar fi intuiția (dar în ideea hegeliană se merge totuși cu încredere pe intuiție!), sentimentul, nedefinitul, voința (dar rațiunea practică hegeliană cunoaște bine sistemul speculativ aproape dominat de voluntarism!), înțelegea tocmai să insiste pe logos, pe rațional, pe "logic", dorind să-și constituie o Logică a sa în care se contopeau intim o Ontologie tradițională și o Logică tradițională: în această Logică, repetăm, își dau
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sine. Faptul că în acest punct culminant ea acționează doar ca ceva negativ, poate fi socotit o nenorocire. Acest comportament este, în orice caz, o gîndire și în apropierea acestui punct culminant trebuie să se afle reprezentări ale unor gîndiri speculative, într-o formă confuză și obscură însă" [344]. Deși strîngînd din dinți, cum s-ar spune, Hegel recunoaște totuși valoarea acestor încercări de să folosim formularea concesivă a gînditorului din Stuttgart gîndiri speculative, chiar dacă "într-o formă confuză și obscură
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
să se afle reprezentări ale unor gîndiri speculative, într-o formă confuză și obscură însă" [344]. Deși strîngînd din dinți, cum s-ar spune, Hegel recunoaște totuși valoarea acestor încercări de să folosim formularea concesivă a gînditorului din Stuttgart gîndiri speculative, chiar dacă "într-o formă confuză și obscură". Hegel reține de aici conceptul suprem al identității fiecărui suflet cu realitatea supremă: iată un fapt deosebit de important! Purificat în felul său, el va fi, începînd de aici, precizat în felul următor: "Terenul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
de viața divină; istoria omenirii este, în schimb, istoria înălțării spiritului, al treptatei împliniri a rațiunii, a "întrupării" Cuvîntului; este suprimarea progresivă a "neliniștii" spiritului [357], pe măsură ce este recunoscut în toate..." [358]. Deja în această prezentare în ansamblu a sistemului speculativ hegelian, în strînsă legătură cu așa-zisa doctrină dialectică, reapar multe elemente fundamentale ale speculației tipic indiene, mai precis upanisadică, despre a cărei proveniență s-a discutat pe larg în paginile precedente. Dar mai este ceva. Hegel personal se
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]