KorAP: Find »[drukola/base=spionaj & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...110 >

2,733 matches

Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471

Agenți dubli din timpul războiului: sistemul încrucișat. Una dintre cele mai cunoscute operațiuni majore desfășurate de agenți dubli este Sistemul Încrucișat, prin care britanicii, aproape pe întreaga perioadă a celui de-al Doilea Război Mondial, „au dirijat și au controlat spionajul german din țara lor”40. După ce au prins un agent german la întoarcerea acestuia din Germania în Marea Britanie chiar la începutul războiului 41, britanicii au construit o rețea de presupuși agenți germani, lăsându-i pe germani să creadă în ei

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
vital pentru atingerea obiectivului de dezinformare, deoarece le-a permis britanicilor să scoată în evidență anumite elemente pe care nemții le trecuseră cu vederea sau să modifice mesajele pentru a alunga orice umbră de îndoială din partea germanilor. Controlarea rețelei de spionaj inamice a avut însă prețul ei: rețeaua trebuia să producă suficiente informații încât să satisfacă cerințele germanilor. În plus, informațiile pe care le producea nu puteau fi combătute prea ușor cu ajutorul informațiilor primite de germani pe alte canale de culegere

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
lucru decât în timp; la început au fost nevoiți să presupună că ar putea exista alți agenți despre care nu știau.) Cu toate acestea, prețul plătit nu părea prea mare; din moment ce era posibil ca germanii să aibă o rețea de spionaj în Marea Britanie, era normal ca britanicii să o conducă. Coordonatorul Sistemului Încrucișat considera mai târziu că poate el și colegii săi au fost prea precauți, în sensul că britanicii au furnizat probabil mai multe informații reale decât era nevoie și

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
putea stabili cu exactitate ce canale de comunicații îi sunt interceptate; de aceea este posibil să trimită mesaje false care nu vor fi niciodată interceptate, în timp ce unele dintre cele reale ar putea fi. Însă nici această soluție nu este imbatabilă; spionajul (cum a fost cazul lui Geoffrey Prime, angajat la Agenției Naționale de Comunicații șGCHQȚ, echivalentul britanic al Agenției Naționale de Securitate șNSAȚ din SUA) și anumite mijloace tehnice ar putea ajuta adversarul să identifice frecvențele sau liniile de comunicații pe

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
exercițiu. „Este ca și cum ar fi avut o copie a planurilor operațiunilor”, a declarat un amiral. Dar Statele Unite au aflat că documentele referitoare la cifrul naval le-au fost transmise în mod regulat sovieticilor numai după ce a fost descoperită rețeaua de spionaj al lui John Walker în 1985 și deci este posibil ca volumul mare al traficului de mesaje navale cifrate să fi fost citit de către aceștia 69. În orice caz, o astfel de înlănțuire a evenimentelor ar trebui să alerteze un

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
legătură cu acestea sau chiar că ar fi avut cunoștință despre faptul că ele au avut loc. După cum am precizat, această doctrină este asociată de obicei cu acțiunile secrete, deși se poate aplica și altor activități informative, cum ar fi spionajul sau recunoașterea fotografică aeriană, care violează spațiul aerian al țintei. Negarea plauzibilă poate să complice controlul activităților informative cărora li se aplică. Pentru a fi eficientă, nu numai că necesită limitarea cunoașterii activității la cel mai mic număr posibil de

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
niciodată făcute publice în totalitate 44. De aceea, este dificil de stabilit în ce măsură aceste recomandări aplică standardul în materie de infracționalitate în cadrul investigațiilor în care sunt aplicabile. Majoritatea investigațiilor realizate în baza acestor recomandări privesc identificarea și prevenirea acțiunilor de spionaj. Astfel, investigațiile se concentrează asupra activităților cu potențial de infracționalitate. Același lucru este valabil pentru depistarea și prevenirea acțiunilor teroriste desfășurate sub comandă externă, aceasta constituind probabil cealaltă misiune prioritară a FBI care trebuie îndeplinită conform recomandărilor. Nu este clar

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
desfășurarea unor acțiuni secrete sau măsuri active luate de un guvern străin și îndreptate împotriva Statelor Unite. Este adevărat că, în conformitate cu recomandările: ...cu respectarea standardelor și procedurilor aprobate prin aceste recomandări, FBI este autorizat să depisteze și să prevină acțiunile de spionaj, sabotaj și alte acțiuni clandestine de informații derulate de puteri străine sau sub îndrumarea acestora, prin operațiuni legale de contrainformații desfășurate pe teritoriul Statelor Unite, inclusiv prin supraveghere electronică, operațiuni care sunt necesare sau utile în vederea atingerii obiectivelor 45. Aceasta înseamnă

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
intern, Serviciul Canadian de Informații privind Securitatea (Canadian Security Intelligence Service - CSIS). El este autorizat să culeagă informații despre activități „în legătură cu care există dovezi pertinente potrivit cărora acestea pot constitui o amenințare la adresa securității Canadei”. Aceste activități sunt definite astfel: • spionaj sau sabotaj ori alte activități care vizează sau vin în sprijinul actelor de spionaj sau de sabotaj; • activități sub influență străină de natură să aducă atingere intereselor Canadei și care sunt clandestine, au scop de dezinformare sau implică o amenințare

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
autorizat să culeagă informații despre activități „în legătură cu care există dovezi pertinente potrivit cărora acestea pot constitui o amenințare la adresa securității Canadei”. Aceste activități sunt definite astfel: • spionaj sau sabotaj ori alte activități care vizează sau vin în sprijinul actelor de spionaj sau de sabotaj; • activități sub influență străină de natură să aducă atingere intereselor Canadei și care sunt clandestine, au scop de dezinformare sau implică o amenințare la adresa unei persoane; • activități care vizează sau vin în sprijinul amenințării ori al recurgerii

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
este un dar al spiritelor sau al zeilor, nici nu rezultă prin analogie cu evenimente trecute ori în urma unor calcule. Ea poate fi obținută de la cei care cunosc situația inamicului (altfel spus, cei care au acces în tabăra inamicului)1. Spionajul este elementul principal al acestei viziuni asupra activității de informații. Dată fiind legătura strânsă dintre cunoașterea secretelor dușmanului și înfrângerea acestuia, este de la sine înțeles că protejarea propriilor secrete (contraspionajul) este la fel de importantă ca și descoperirea secretelor adversarului. Sun Tzu

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
trimiterea unor spioni în tabăra inamicului, care au fost induși în eroare cu privire la propria situație, astfel încât, dacă sunt capturați și forțați să vorbească, să-l poată înșela fără a fi nici ei conștienți de acest lucru 2. Scopul fundamental al spionajului îl reprezintă o foarte bună înțelegere a strategiei inamicului, astfel încât planurile acestuia să poată fi dejucate, iar el să poată fi învins, cu cele mai mici pierderi posibile. Din punctul de vedere al lui Sun-tzu, pentru care este mai important

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
sistem de informații adecvat Statelor Unite”, fostul director CIA William Colby face o distincție între un astfel de sistem și sistemele de informații tradiționale, pe care le descrie astfel: Timp de secole, activitatea de informații a fost apanajul monarhilor și generalilor. Spionajul guvernamental și militar a scos la iveală secretele altor puteri, în scopul obținerii unor avantaje. Agenții secreți au uneltit pentru a-i discredita pe inamici ori pentru a-i sprijini pe adversarii lor șsicț din propria tabără. Spionul era prototipul

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
de a nu obstrucționa mijloacele tehnice de verificare ale altor state, conform acordurilor privind controlul armelor”21. Oricât de neobișnuit poate părea acest lucru, potrivit acestei concepții, activitatea de informații reprezintă un demers similar științelor sociale sau chiar echivalentul acestora. Spionajul și culegerea informațiilor din surse tehnice Indiferent de importanța analizei în activitatea de informații, ca să fie analizate, datele brute trebuie să fie obținute prin anumite mijloace. Deși unele pot fi obținute din surse deschise (presă, radio, televiziune), problema este că

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
că nu e valabilă în cazul statelor care ascund aproape toate datele referitoare la structura forțelor sale militare. În special după cel de-al Doilea Război Mondial, măsurile stricte de securitate întreprinse de fosta Uniune Sovietică au îngreunat activitatea de spionaj a Statelor Unite și a țărilor occidentale menită să conducă la obținerea datelor necunoscute despre forțele militare sovietice. Așa cum am menționat deja, problema s-a rezolvat în special datorită dezvoltării unor tehnologii sofisticate de survolare a teritoriului sovietic - mai întâi avioanele

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
tehnologii sofisticate de survolare a teritoriului sovietic - mai întâi avioanele U2, iar ulterior sateliții de recunoaștere. Aceste mijloace tehnice au reușit să învingă măsurile de securitate sovietice și, în același timp, au eliminat, se pare, alte riscuri specifice activității de spionaj. Problema determinării veridicității informațiilor obținute din surse umane a fost evitată prin utilizarea unor echipamente care nu pot induce în eroare și nu pot fi corupte. În același timp, accesul la o locație anume putea fi asigurat (deși, pentru a

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
oameni de rând din alte țări nu este în concordanță cu idealul armoniei dintre supuși și conducătorii lor. Chiar și așa, într-o manieră pe care o putem cataloga drept machiavelică, el îi îndeamnă pe cititorii săi să recurgă la spionaj, argumentând că varianta cealaltă - pe care, în opinia lui, cititorii ar considera-o mai „onorabilă” - este, de fapt, inumană. Având în vedere povara pe care o presupune un război și efectul nimicitor asupra vieții oamenilor, pe un ton hotărât, el

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
este complet dezumanizat. Un astfel de om nu este general, nu îi e de nici un folos suveranului său, nu are șanse de izbândă 29. Faptul că Sun-tzu utilizează un argument de ordin etic, și nu unul de ordin practic în favoarea spionajului arată că el consideră necesar să îi determine pe cititori să își învingă scrupulele față de această metodă. În pofida perioadei din care datează acest exemplu, problema moralității nu trebuie să fie privită ca o simplă curiozitate, având consecințe de ordin practic

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
din exemplul lui Stimson, acest gen de activitate nu corespunde optimismului manifestat de americani cu privire la moralitatea de care trebuie să dea dovadă relațiile internaționale. (Faptul că informațiile obținute prin interceptarea comunicațiilor sunt considerate în prezent „curate”, în comparație cu „imoralitatea” activității de spionaj, demonstrează măsura în care s-au diminuat standardele de moralitate aplicate la nivel internațional)31. Viziunea lui Stimson și-a pierdut valabilitatea în climatul politic instabil existent pe plan internațional în anii ’30, ca să nu mai vorbim de cel de-

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
activității de informații, așa cum a fost prezentată mai sus, are multe caracteristici care, în opinia susținătorilor săi, o fac să pară mai morală decât cea „tradițională”: • importanța analizei (înțeleasă ca o știință și având, astfel, prestigiul acesteia), în comparație cu activitatea de spionaj; • primatul informațiilor „curate” obținute din surse tehnice asupra spionajului „imoral”; • reducerea importanței activității de contrainformații și dezinformare, ceea ce atenuează percepția negativă potrivit căreia activitatea de informații implică o confruntare între națiuni; • extinderea activității de informații spre alte domenii (schimbări sociale

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
are multe caracteristici care, în opinia susținătorilor săi, o fac să pară mai morală decât cea „tradițională”: • importanța analizei (înțeleasă ca o știință și având, astfel, prestigiul acesteia), în comparație cu activitatea de spionaj; • primatul informațiilor „curate” obținute din surse tehnice asupra spionajului „imoral”; • reducerea importanței activității de contrainformații și dezinformare, ceea ce atenuează percepția negativă potrivit căreia activitatea de informații implică o confruntare între națiuni; • extinderea activității de informații spre alte domenii (schimbări sociale, evoluții demografice, traficul de droguri etc.) mai îndepărtate de

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
este să le evalueze în ansamblu, posibilitatea de a fi dezinformați este mare. Deși Kent subapreciază semnificația surselor secrete, acesta se bazează pe considerente mai importante decât cele care stau la baza viziunii sale privind informațiile obținute din surse deschise. Spionajul se limitează, în mod evident, la obținerea informațiilor pe care inamicul le deține deja; nu poate anticipa comportamentul inamicului atâta vreme cât acesta nu a luat încă o decizie și, prin urmare, nu știe ce acțiuni să întreprindă. În schimb, Kent consideră

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
CIA (Random House, New York, 1992). Titlurile în sine sugerează o schimbare de percepție. Cea mai recentă carte a sa, Cassidy’s Run: The Secret Spy War over Nerve Gas (Random House, New York, 2000), se axează tot pe un caz de spionaj, o operațiune cu un agent dublu care este posibil să fi avut urmări grave, neașteptate. 6. Aceasta explică numărul mare al exemplelor privind al Doilea Război Mondial și Războiul Rece; se cunosc mai multe aspecte legate de serviciile secrete din

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
US National Counterintelligence Center - NACIC, organizație de colaborare între agenții care operează sub auspiciile National Security Council) precizează: „Conform surselor media, președintele rus Boris Elțîn a confirmat la Moscova pe data de 7 februarie 1996 că Rusia este implicată în spionaj industrial, însă informațiile culese de agențiile secrete ruse nu sunt utilizate în mod eficient”. NACIC, Counterintelligence News and Developments, martie 1966, 1, www.nacic.gov/cind/1996/mar96.htm. În ceea ce privește programul Chinei, vezi „Raportul Comisiei Cox”: Report of the Select

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
și David A. Andelman, The Fourth World War (Morrow, New York, 1992), pp. 114-115. 10. Datorită forței lor tehnologice și economice, Statele Unite s-au axat pe protejarea secretelor din aceste domenii. Din 1995, președintele a prezentat anual Congresului un raport privind spionajul extern care avea drept țintă industria americană. Aceste rapoarte și Legea spionajului economic din 1996 pot fi găsite pe site-ul Centrului național pentru contrainformații, www.nacic.gov. Alte surse includ General Accounting Office, Economic Espionage: Information on Threat from

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]