37,791 matches
-
footnote Herbert Musurillo, From Glory to Glory: Texts from Gregory of Nyssa’s Mystical Writings, Scribner, New York, 1961, p. 22. footnote>. Facultățile sufletului, ridicate la o înălțime dumnezeiască prin Sfintele Taine, înfloresc și rodesc în urmarea de către om a vieții spirituale. Sfintele Taine au fost numite de Sfântul Grigorie modul de a fi al Bisericii (τὰ ἔθη τῆς Ἐκκλησίας)<footnote Cf. Pr. Drd. Pop Liviu, „Doctrina Sfântului Har la Marii Părinți ai secolului al IV-lea”, în: Orizonturi teologice, Anul I
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
nu iau cunoștință de participarea la Harul dumnezeiesc, conferit prin lucrările celor Trei Ipostasuri, în Taine”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Contra Eunomium, X, PG XLV, col. 880BC. footnote>. În viziunea Sfântului Părinte, Botezul și Euharistia sunt indispensabile pentru înnoirea spirituală a omului<footnote Această idee am găsit-o dezbătută și tratată cu minuțiozitate și cu adâncime teologică, plecând de la viziunea Sfântului Grigorie al Nyssei, și de Diacon Constantin Voicu, „Problematica teologiei Sfântului Grigorie de Nyssa”, în: Mitropolia Ardealului, Anul IX
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
1, pp. 84-85 sq; Drd. Kamal Farahat, „Cunoașterea lui Dumnezeu în opera Sfântului Grigorie de Nyssa”, în: Ortodoxia, Anul XL (1998), Nr. 2, p. 133. Aceste studii le-am citat și noi în compunerea acestui studiu. footnote>. Intrarea în viața spirituală începe cu Sfântul Botez, care reproduce prin întreita cufundare moartea și învierea lui Hristos, cel botezat făcându-se părtaș morții și învierii Lui și actualizând în viața sa moartea și învierea Domnului; botezul este indispensabil înnoirii spirituale, căci prin acesta
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Intrarea în viața spirituală începe cu Sfântul Botez, care reproduce prin întreita cufundare moartea și învierea lui Hristos, cel botezat făcându-se părtaș morții și învierii Lui și actualizând în viața sa moartea și învierea Domnului; botezul este indispensabil înnoirii spirituale, căci prin acesta își împropriază lucrarea mântuitoare a Fiului lui Dumnezeu, moartea prin Botezul cu Hristos fiind „învierea cu El la comuniunea cu Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, VII, PG XLIV, col. 944B. footnote>. În viziunea
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
cu Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, VII, PG XLIV, col. 944B. footnote>. În viziunea Sfântului Grigorie de Nyssa, Botezul se adresează sufletului, iar Euharistia trupului, ceea ce coboară fără îndoială rolul Euharistiei, deși Sfântul Grigorie subliniază importanța spirituală a acestei Taine, arătând că credința este o condiție esențială a eficacității ei. Sfântul Grigorie de Nyssa subliniază că prin Sfintele Taine ale Bisericii dobândim nu numai puterea lui Hristos, care ne fortifică pe noi împotriva păcatelor și ne ajută
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
renașterii”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre Botez, PG XLVI, col. 596A. footnote>. Această naștere prin apă este la fel de tainică și de plină de mister ca și nașterea prin zămislire trupească, și Dumnezeu prin harul Său realizează prin ea renașterea spirituală a omului<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, XXXIII, PG XLV, col. 84CD. footnote>. Nașterea cea de sus, prin Botez, nu atârnă, precum nașterea naturală, de părinții celui născut, ci de puterea aceluia care se naște, căci acesta
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
în om constă în prezența tuturor bunurilor, tuturor bunătăților din ființa omului, în natura omenească „înnăscută tendința după bine”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De Beatitudinibus, PG XLIV, col. 1249. footnote>. Chipul lui Dumnezeu în om constă „în puterile lui spirituale, în rațiune, în liberul arbitru, în sentiment, în demnitatea sa împărătească în univers, în simplitatea sufletului, în nemurirea lui, în puterea de a cunoaște pe Dumnezeu, de a se uni și de a trăi cu El”<footnote Ierom. Magistr. Nestor
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
IX, PSB, vol. 30, p. 30. footnote>. Asemănarea cu Dumnezeu - ὁμοίωσις - este desăvârșirea omului în virtuți, în bine, este exercitarea darurilor lui Dumnezeu avute în chip, este imitarea vieții dumnezeiești și naturii celei mai presus de fire, un perpetuu progres spiritual, în virtute, în desăvârșire; este o neîntreruptă depășire de sine a omului: „Iar a se face asemenea cu Dumnezeu înseamnă a se face drept, evlavios, bun și cele asemenea. Cel ce întipărește în sine, pe cât îi este cu putință, în
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
Pentru cel ce nu-și înăbușă dorința de a păcătui și nu urmează calea virtuților, apa Botezului rămâne numai apă, pentru unul ca acesta fiind ca și cum încă nu a trecut prin apa tainică a Botezului<footnote Jean-Claude Larchet, Terapeutica bolilor spirituale, traducere de Marinela Bojin, Editura Sofia, București, 2001, pp. 276-278. footnote>. Pentru a se apropia din ce în ce mai mult de Dumnezeu și a se uni cu El, omul trebuie să se îndepărteze de cele ce îl despart de El: „... cu cât se
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
sacrificându-l în numele comunicării expresive - aparține astăzi trecutului. Ea a făcut loc în zilele noastre tendinței spre o organizare sonoră coerentă în scop de comunicare, cât mai conformă normelor constituite în timp ale limbajului muzical, care să poată dezvălui conținutul spiritual expresiv al operei respective, respectând întrutotul indicațiile existente în textul scris, presupuse a exprima viziunea sonoră a creatorului ei. În acest caz, se pune întrebarea unde se situează limitele corectitudinii, a căror depășire ar constitui o abatere de la voința acestuia
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
Cristian CARAMAN 1. Puterea spirituală a muzicii Muzica, precum alte arte, este ea însăși un răspuns la tiparele și ordinii creației lui Dumnezeu. Muzica sacră are un loc bine conturat, ca principiu sonor, artistic și cultic, în circuitul valorilor perene ale culturii muzicale universale. Puterea
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
congregațiile americane au cântat psalmi și imnuri europene până când și-au dezvoltat propriile cântece devoționale. Spre sfârșitul secolul al XVIII-lea în America de Nord au apărut primii compozitori formați în universitățile americane, care au publicat colecții cu imnuri congregaționale americane. Cântecele spirituale<footnote Alison Latham, The Oxford Companion to Music, 1200. footnote> (Spiritual Songs) s-au dezvoltat ca gen muzical în sudul și centrul continentului nord-american, fiind promovate la început de populația afro-americană. Prima colecție de Negro-spirituals a apărut după Războiul Civil
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
dezvoltat propriile cântece devoționale. Spre sfârșitul secolul al XVIII-lea în America de Nord au apărut primii compozitori formați în universitățile americane, care au publicat colecții cu imnuri congregaționale americane. Cântecele spirituale<footnote Alison Latham, The Oxford Companion to Music, 1200. footnote> (Spiritual Songs) s-au dezvoltat ca gen muzical în sudul și centrul continentului nord-american, fiind promovate la început de populația afro-americană. Prima colecție de Negro-spirituals a apărut după Războiul Civil. Stilul entuziast al melodiilor și textelor, îl depășește pe cel sobru
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Războiul Civil. Stilul entuziast al melodiilor și textelor, îl depășește pe cel sobru și echilibrat al imnurilor și psalmilor metrici tradiționali. Muzica este inundată de limbajul popular, adesea modal, și folosește frecvent scări muzicale diferite, tipic folclorului american. Textele muzicii spirituale afro-americane (black spirituals) dezvoltă adeseori teme precum dezrobirea israeliților din sclavia Egiptului sau fuga negrilor, în partea de nord a continentului american, pentru a scăpa de sclavie. Tradiția evanghelismului muzical a continuat și în secolul al XX-lea prin Charles
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
muzicii liturgice anglicane, renunțând la idealurile tractariene a scăzut în solemnitate și măiestrie. Imnurile au ocupat un loc important în liturghia Bisericii Anglicane sau a altor denominațiuni mai mult sau mai puțin conformiste, ele având un rol important în viața spirituală a congregațiilor. La mijlocul secolului al XIX-lea, America de Nord și Marea Britanie au trăit experimentul renașterii spirituale. Imnurile religioase aveau darul de a îmbogăți spiritul cu mesaje simple. Melodiile erau ușor de reținut, patosul lor având efect puternic și imediat asupra oamenilor
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
ocupat un loc important în liturghia Bisericii Anglicane sau a altor denominațiuni mai mult sau mai puțin conformiste, ele având un rol important în viața spirituală a congregațiilor. La mijlocul secolului al XIX-lea, America de Nord și Marea Britanie au trăit experimentul renașterii spirituale. Imnurile religioase aveau darul de a îmbogăți spiritul cu mesaje simple. Melodiile erau ușor de reținut, patosul lor având efect puternic și imediat asupra oamenilor. Ca urmare a primei vizite în Anglia, 1872, a evanghelistului Dwight L. Moody și a
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
început să adopte un stil mult mai rafinat în muzica creștină în cadrul liturghiei. Începeau să devină conștienți de diferența existentă între muzica autodidactă a yankeilor și muzica clasică, profesionistă, europeană. Negrii au adus în muzica americană calitățile și sensibilitățile lor spirituale speciale, caracterul extatic al patrimoniului muzical african. Muzica era responsorială, de tip tradițional african, ceea ce a permis o mare libertate de exprimare, fiind pe loc improvizată. Acompaniamentul era realizat prin bătăi din palme sau loviri din picioare. Muzica religioasa (spiritual
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
spirituale speciale, caracterul extatic al patrimoniului muzical african. Muzica era responsorială, de tip tradițional african, ceea ce a permis o mare libertate de exprimare, fiind pe loc improvizată. Acompaniamentul era realizat prin bătăi din palme sau loviri din picioare. Muzica religioasa (spiritual song) a albilor era formată din melodii foarte cunoscute la care erau adaptate texte biblice, iar la strofele care se repetau, adăugau un scurt refren: Glorie, Aleluia. Dansul era de asemeni partea centrală a ceremoniei. În curând spirituals songs încep
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
din secolul al XX-lea reînnoadă legăturile cu tradiția, exprimând și evocând expresivitatea emoțiilor prin înțelesuri și coduri familiare tehnicii componistice. Compozitorii secolului al XX lea au redescoperit noul sens al muzicii religioase de concert, care explorează mai mult domeniul spiritual decât cel al muzicii moderne. J. Taverner a descris muzica sacră de concert ca un gen ce nu servește închinării religioase, în schimb Stockhausen afirmă că ea va aparține în viitor Bisericii. Muzica multor compozitori occidentali din zilele noastre reflectă
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
al muzicii moderne. J. Taverner a descris muzica sacră de concert ca un gen ce nu servește închinării religioase, în schimb Stockhausen afirmă că ea va aparține în viitor Bisericii. Muzica multor compozitori occidentali din zilele noastre reflectă atât profunzimea spirituală a umanității cât și o tacită, dacă nu o sinceră încredințare în existența lui Dumnezeu. Compozitorul englez Ralph Vaughan Williams (1872 1958) a ajutat la crearea English Hymnal, una din cele mai influente cărți de imnuri ale secolului al XX
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
muzică și în particular cu lucrările lui Jonathan Harvey (n. 1939), compozitor englez care și-a căpătat renumele prin muzica contemporană pe care a scris o. Arta religioasă în viziunea sa aspiră spre infinitate și spre Divinitate având profundă importanță spirituală de eliberare de sub pericolul întunericului<footnote J. Harvey în Musical Times (ianuarie 1990), 52; Andrew WilsonDickson, The Story of Christian Music, 239. footnote>. Curentul popular în muzica sacră Într-o lume plină de pericole, insatisfacții, nemulțumiri, creștinismul a devenit pentru
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
foarte expresive și de o frumusețe melodică cuceritoare. De asemeni unele melodii populare cunoscute sau melodii de muzică ușoară aflate la modă, au fost adaptate unor texte biblice, devenind astfel imnuri creștine. Muzica nouă Fountain Trust un centru de renaștere spirituală a stimulat angajarea spirituală a artiștilor în viața bisericii și a încurajat contribuția artelor în închinare<footnote Cristian Caraman, Muzica Protestantă Modernă, “Muzica Nouă”, (editura U.N.M.B. Glissando, Bucureși, 2011), 106, 107. footnote>. Biserica Noua muzică a mișcării carismatice este
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
o frumusețe melodică cuceritoare. De asemeni unele melodii populare cunoscute sau melodii de muzică ușoară aflate la modă, au fost adaptate unor texte biblice, devenind astfel imnuri creștine. Muzica nouă Fountain Trust un centru de renaștere spirituală a stimulat angajarea spirituală a artiștilor în viața bisericii și a încurajat contribuția artelor în închinare<footnote Cristian Caraman, Muzica Protestantă Modernă, “Muzica Nouă”, (editura U.N.M.B. Glissando, Bucureși, 2011), 106, 107. footnote>. Biserica Noua muzică a mișcării carismatice este asemănătoare muzicii creștine populiste
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Muzica Protestantă Modernă, “Muzica Nouă”, (editura U.N.M.B. Glissando, Bucureși, 2011), 106, 107. footnote>. Biserica Noua muzică a mișcării carismatice este asemănătoare muzicii creștine populiste din anii 60, dar totuși diferită, ea fiind creată ca o expresie a intensității vieții spirituale a comunității creștine. Limbajul muzical are o puternică legătură cu muzica contemporană seculară și conduce către contemplație și simbolism, aducând aminte de retorica coralelor evanghelice, un exemplu concludent fiind melodiile din Cry Hosamma (1980). Muzica carismatică din anii 70 poate
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
și dezvoltă spiritul congregației<footnote Hugo Cole, The Chaging Face of Music (Oxford, 1978), 91; Andrew Wilson Dickson, The Story of Christan Music, 243. Nr. footnote>. Realitatea demonstrează că o muzică considerată nepotrivită pentru serviciul liturgic poate satisface însă nevoile spirituale ale congregației. De asemeni, tot atât de adevărat este că o muzică religioasă cântată într-o sală de concert poate transforma și îmbogății spiritul și gândirea ascultătorului. Calitatea principală a muzicii este adâncimea sa spirituală, care are rolul de a-l îndrepta
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]