10,783 matches
-
Georgeta Drăghici Întotdeauna ideea de a aduna într-o carte articole critice răspîndite prin revistele literare de unii sau alții dintre comentatorii producțiilor editoriale autohtone stîrnește suspiciune, iritare sau cel puțin rumoare, mai ales cînd într-o atare întreprindere nu se întrevăd criteriile ordonatoare sau lipsesc cu desăvîrșire. Bănuitele reacții nu i-au împiedicat pe critici să-și publice în volum cronicile, fenomen înregistrat mai cu
Aproape totul despre "recenzioară" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/15939_a_17264]
-
de la el a rămas acest manuscris chiar în două exemplare, unul în biblioteca sa din București și o copie la sora sa la Paris. Recuperat imediat după decesul său tragic de către sora criticului, acest manuscris apare acum la Editura Hasefer, stîrnind instantaneu mare ecou și interes. Asta deopotrivă datorită faptului că avem, totuși, de-a face cu o scriere postumă a marelui critic, dar și pentru interesul temei pe care o abordează și o dezvoltă magistral. Pe mine unul tema abordată
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
lucru pentru un tînăr aflat la începutul drumului, un tînăr care ar putea fi tentat, de multe ori, de succes mai tare decît de performanță. Oscar de Claude Magnier este un spectacol corect și curat, ritmat și construit spumos, care stîrnește un rîs de calitate, epurat de vulgarități și de glume ieftine. O cascadă de qui-pro-quo-uri se prăvălește peste familia bogătașului Bertrand Barnier și îi modifică viața într-un ritm foarte alert. Încurcături de identități, de paternități, interese financiare, răsfățuri ș.
Garajul Domnului Barnier by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15970_a_17295]
-
de eșecurile lor și de stîngăciile lor. înjurăturile în Marfa și banii C. P.: Cel mai mult m-am îngrozit cînd am descoperit de unde vin reproșurile față de Marfa și banii: că se înjură, că lumea aia e urîtă și că stîrnește dezgustul. Am stat și m-am tot gîndit: de ce, de ce? Cred că, de fapt, nemulțumiții în cauză nu-și iubesc semenii. Cum adică? În film, vedem un tînăr care vrea să găsească o soluție, vrea să întreprindă o afacere, să
Manifest împotriva operei inventate din nimic (II) by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15942_a_17267]
-
rigidă, poza studiată, încremenită, la declicul artificial al blitzului, semn al înghețului spiritual. O panoramă, o expoziție - foto I. Cucu, o trecere amplă asupra unor fizionomii ilustre, studiul minuțios al figurilor de poeți, de prozatori, în viață ori duși, vor stârni, sigur, interesul cititorilor. Expoziția ar cuprinde în jur de cinci sute de imagini esențializate, concentrate dintr-un număr de peste 40.000 de fotografii făcute unui număr de aproximativ 1000 de scriitori. Tânărul, întreprinzătorul Eugen Uricariu, al optulea președinte al U.S.
Panorama scriitorilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15968_a_17293]
-
creează o expresivitate rar întîlnită în prozele contemporane. Foarte interesante sînt "realitățile secunde" pe care le surprinde autorul. În anii '70 era nebunia pantalonilor evazați pe care o percepem prin ochii unui tînăr provincial: "Pantalonii evazați, ca și perciunii, îmi stîrniră invidia, purtam și eu un "trapez" de 18 cu 22/.../. Străinul însă purta 18 cu 28, cel puțin, dacă nu cu 30! Se vedea cît de colo bucureșteanul, și țin minte ce mi-am zis - că e destul să intru
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
pe ocolite să-l facă pe deplin suspect și să blocheze și orice altă activitate a ministerului." Lanțul de excluderi din PNȚCD anunțate de interimarul președinte al acestui partid, Victor Ciorbea, dar în primul rînd excluderea lui Vasile Lupu, au stîrnit valuri de comentarii în presa cotidiană. La începutul săptămînii trecute Cornel Nistorescu a evaluat într-un întreg editorial ceea ce el numește Premisele Ciorbea: "Nu înțeleg cum fostul premier, cel care de fapt a spart PNȚCD-ul, poate acum să-l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
încât cei care mai iau și astăzi parte la el au uitat de ce anume a început". Istorioara e specifică celor incluse de Jean-Claude Carrière în Cercul mincinoșilor (Povești filosofice din toată lumea) retipărit la Humanitas, noiembrie 2001 (prima ediție, 1999, a stârnit un foarte viu interes pentru scenaristul și dramaturgul care lucrase cu Bunuel, Milos Forman, Jean-Luc Godard, Peter Brook și care s-a revelat, în ultimul deceniu, ca pasionat al filosofiei orientale). E specifică, fiindcă nu poate fi definită ca aparținând
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
Carrière nu-l cunoaște), de, în fine, povestioarele filosofice budiste, evreiești, indiene, irlandeze etc. - să se bucure și de această antologie. Ar putea fi leacul necazurilor de care vi se pare că nu știți cum să scăpați. Oferă libertatea individuală, stârnesc propria fantezie, răspuns pe măsura fiecăruia. "Suntem asemenea lui Balzac, care-l chema în ajutor pe Horace Bianchon, unul din personajele sale, singurul medic în care mai avea încredere". Jean-Claude Carrière, Cercul mincinoșilor. Povești filosofice din toată lumea. Traducere din franceză
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
deceniul al optulea al secolului XIX și într-o a doua în deceniul ultim. Am comentat-o pe scurt într-unul din editorialele mele, socotind-o cea dintîi, îndeosebi importantă, în ediția din urmă, pentru capitolul Eminescu, cel care va stîrni pe nedrept pana polemică a lui G. Călinescu după multe decenii. Enea Hodoș vorbește de manuale. Mă întreb care vor fi fost acelea. Al său este, trebuie să spun, absolut remarcabil. în 250 de pagini, tratează toată literatura importantă de la
O istorie a literaturii române by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15619_a_16944]
-
misteriosului și superiorului Occident, iar aceste complexe (care nu ne părăsesc niciodată cu totul) se pot transforma în paranoia, resentiment, închidere ursuză în sine. În general, oamenii din Berlin nu sînt confruntaționali, evită orice prilej de dispută care-ar putea stîrni stînjeneală sau adversitate. Am întîlnit însă atitudinea aceasta peste tot în lume, iar cercurile românești civilizate nu fac excepție. Polemicile se poartă în presă și, din cîte am văzut, este de neconceput să fie purtate-n limbajul crud și pamfletar
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
nu-mi răpesc din timp. Nu am prea multe cărți de citit. Plimbarea zilnică pe sub frumoasele ceruri berlineze, oricît o prelungesc, nu-mi ocupă decît prea puțină vreme. Înțeleg acum de ce autorii aristocrați scriau acele nesfîrșite romane. Dar (ca să nu stîrnesc totuși prea multă invidie) pauza va lua sfîrșit foarte curînd și din martie voi putea fi iar găsit în Nada Florilor, la etajul opt al unui bloc unde n-ați vrea să stați. Și-am să umblu iar cu liste
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
Ce-i voi fi făcut, cîtă suferință trebuie să-i fi provocat fără știrea și voia mea ca să reacționeze astfel, va rămîne poate mereu "sub pecetea tainei"... În orice caz, astfel de reacții au fost în-tr-un fel pozitive, pentru că au stîrnit interesul și chiar o polemică în jurul Jurnalului meu, care altfel, prin statutul modest al genului, ar fi trecut poate mai puțin observat. Dar este trist să-ți pierzi așa, fără să înțelegi măcar de ce, un vechi și bun prieten. Viața
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
de a ieși în societate măcar cu un volum de versuri, dacă nu cu miezoase proze. Tirajele de câte 180.000 de exemplare, pe care sigur le hotăra bardul en titre al lui Ceaușescu, precum tot personal și le distribuia, stârnesc în zilele noastre mila la adresa unui mic trecut. Cum însă omul este, de la izgonriea din Paradis, un mare nemulțumit, un neliniștit și un îngrijorat, mereu în căutarea de ceea ce nu i se cuvine - adică de mai bine - ne poticnim de
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
sete din punga de aurolac, soldatul violator de țigănci bătrîne și grase, opinia unor oameni de bine care în focul luptei pentru moralitate rămîn cu penisul în văzul lumii (blestematele de bretele), tot ce ar putea la o adică să stîrnească interesul cititorului de ziare și doar întîmplător de literatură. E o poveste numai bună de apărut în paginile unei reviste ca aceea pe care o conduce autorul și totuși insist să cred că e mai mult decît atît. O liniaritate
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
Mircea Mihăieș În nr. 44 din 2001, am publicat, după The New York Review of Books, un amplu text consacrat României de către filosoful politic american Tony Judt. L-am însoțit de un comentariu editorial. Textul a stîrnit vii polemici în presa românească. Aproape n-a existat periodic cultural ori cotidian care să nu se fi înscris în replică. Tony Judt i-a acordat la New York lui Dumitru Radu Popa, pentru România literară, un interviu (pe care-l
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
de Banca Mondială, președintele Iliescu face ulterior declarații nete că România nu-și poate permite să renunțe la colaborarea cu aceste două instituții financiare internaționale. Numirea lui Ristea Priboi în fruntea Comisiei parlamentare de control a Serviciului de Informații Externe stîrnește un adevărat cutremur în presă. Ristea Priboi devine un caz din ce în ce mai greu de apărat, pe măsură ce ziarele îl iau în colimator ca fost reprezentant al antioccidentalismului ceaușist. Scandalul ia sfîrșit odată cu demisia lui Ristea Priboi din fruntea acestei comisii parlamentare. Cotroceniul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
caz din ce în ce mai greu de apărat, pe măsură ce ziarele îl iau în colimator ca fost reprezentant al antioccidentalismului ceaușist. Scandalul ia sfîrșit odată cu demisia lui Ristea Priboi din fruntea acestei comisii parlamentare. Cotroceniul "răsuflă" intenția de reconciliere cu Regele Mihai I - se stîrnește o adevărată furtună în presă. Speculații, opinii pro și contra, sînt convocați analiștii politici pînă cînd e dată publicității scrisoarea președintelui Iliescu către Regele Mihai. Subiectul va provoca în continuare speculații pînă la prima apariție publică a regelui alături de președintele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15651_a_16976]
-
mai e o glumă, ca afacerea Rona Hartner. Aici CVTudor a călcat pe becul patriei. Nu mai ajung dezmințirile de la Cotroceni. Trebuie ca Justiția să-și spună cuvîntul. În fond, chiar prin acuzația pe care a adus-o, CVT a stîrnit Justiția. Dacă se va dovedi, la Tribunal, că a spus adevărul, jos pălăria! Dar dacă se va dovedi că minte, nu e normal să i se aplice legea? Mușamalizarea acestei afaceri n-ar mai fi doar o palmă în plus
Problema CVTudor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15686_a_17011]
-
Luminița Marcu În condiții normale, cartea lui Caius Dobrescu Inamicul impersonal ar stîrni discuții adevărate, polemici, răspunsuri, atitudini. Poate chiar gesturi. "Dar noi sîntem relativ departe de o asemenea stare dinamică și productivă, fiincă utopia culturii ca Arcadie, în care spiritele frumoase se alătură pentru a cînta imnuri de slavă servește la o
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
chiar dacă exista o explicație alternativă pentru sinucidere (recenzentul tocmai fusese părăsit de soție și copii), era limpede că principalul element care contribuise la declanșarea tragediei fusese contactul cu turul de forță nihilist al lui Ortese. Terry fusese nedumerit și totodată stîrnit de acea relatare care tot nu dezvăluia ce anume se arătase în film și nici de ce impactul asupra unuia dintre spectatori fusese atît de profund și imediat. La fel de misterios era un articol vechi de opt ani dintr-o publicație științifică
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
a irealului, a nocturnului. Agitația celor implicați creează senzația unei emulații spirituale. De multe ori, reală. Oricîte acțiuni paralele, bogate și ofertante, se desfășoară într-un festival, axul este selecția spectacolelor. Ea este miza acestui interval, esența lui, ceea ce atrage, stîrnește discuții, polemici, invidii chiar, dar reprezintă starea mișcării teatrale la un moment dat. La noi, totul capătă o greutate și mai mare cînd este vorba despre Festivalul național de teatru care, la această ediție, își recapătă numele și patronul: I.L.
Caragiale și teatrul contemporan (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15698_a_17023]
-
colocvii, dezbateri, mai mult sau mai puțin furtunoase, întîlnirea plăcută cu oamenii de teatru din țară, cu invitații străini. Totuși, începutul acesta a ridicat multe întrebări, probleme de organizare (oameni de teatru importanți care n-au fost invitați etc.), a stîrnit nedumeriri și, nu în ultimul rînd, îngrijorarea față de ce se întîmplă cu mișcarea noastră teatrală. O criză a regizorilor pare evidentă din felul în care arată multe producții: terne, plicticoase, lineare, prăfuite sau, dimpotrivă, vulgare în mod gratuit, care își
Caragiale și teatrul contemporan (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15698_a_17023]
-
C'est pas beau. Il faut trouver quelque chose de plus nuancé." Această ironie vine să compenseze tonul justițiar pe care Liiceanu îl imprimă textului cu cîteva rînduri mai înainte: "șeramț incapabil să-mi reprim stupoarea pe care mi-o stîrnea gîndul că omul care-i chemase pe mineri să măcelărească intelectualii Bucureștiului îi scria acum lui Cioran." Nu că autorul n-ar avea dreptate în rîndurile de mai sus, dar lipsa "nuanțelor" (ucigătoare, cum ne învață Cioran) atacă serios perenitatea
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
recentului articol al lui Tony Judt în "The New York Review of Books", primit în mediile intelectuale americane, după cîte îmi dau seama, drept un studiu normal, o analiză rece, la obiect, fără inutile efuziuni și fără dubioase calcule obscure, a stîrnit printre intelectualii români - din țară și din străinătate - o adevărată furtună. Impactul articolului a fost mai mare pe malul Dîmboviței decît pe cel al lui East River - ceea ce, oricum am lua-o, nu e normal. Date fiind însă circumstanțele excepționale
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]